Teatrul este una dintre cele mai apreciate forme de artă.

Teatrul este important

pentru cei mici, deoarece îi ajută la dezvoltarea imaginației, intelectului, dezvoltarea
abilităților de socializare, pricepere și adaptarea micului om la tot ce înseamnă lumea
înconjurătoare. În acest articol veți găsi jocuri de teatru și improvizație care să capteze
atenția oricărui copil interesat de această artă. Teatrul aduce doar beneficii în viața
copiilor. Arta spectacolului poate insufla valori puternice celor mici. De asemenea,
promovează gândirea creativă și critică, o virtute care va fi aplicabilă în toate domeniile
vieții. Totodată, teatrul unește copiii, îi incită, dar cel mai important, îi ajută să
împărtășească experiența acestor sentimente.
Teatrul îi influențează, îi atinge, îi învață, îi îmbogățește!

Exerciții de respirație: începem cu o întrecere de dozare a respirației. Încercați inițial să

vedeți cine poate susține mai mult sunetul „s” (ca un șarpe). După terminarea exercițiului
explicați cum sunetul poate dura mai mult dacă expirați foarte încet aerul inspirat. După
explicarea exercițiului majoritatea copiilor ar trebui să își susțină respirația mai mult. Având în
vedere exercițiul precedent puteți să continuați cu susținerea diafragmatică care este folosită
pentru a putea vorbi mult și tare fără să răgușiți.  Puneți mâna sub coaste, la diafragmă și
încercați să simțiți zona mișcându-se în timp ce scoateți sunete. Începeți cu sunetul „ha”, apoi
continuați cu consoane „r”, „b”,  „t”, „ k” etc.

Exercițiu de dicție: puteți învăța împreună exercițiul „Boul breaz bârlobreaz”. Exercițiul

este acesta: „Boul breaz bârlobreaz, lesne-a spune boul breaz bârlobreaz, dar mai lesne-a
dezbârlobrezi bârlobrezitura boului breaz bârlobreaz din boii bârlobrezenilor”. Repetați în cor pe
secțiuni, accelerând gradual ritmul vorbirii.Copiii o să repete fiecare exercițiul pe rând și o să fie
corectați la pronunție (în caz că sunt greșeli). Ideal, exercițiul este spus rapid și clar.

Cartonașe cu emoții: pentru acest joc este nevoie de cartonașe pe care să fie scrise
emoții. Fiecare participant la rândul său o să extragă câte un bilețel și o să mimeze emoția scrisă.
Ceilalți copii trebuie să ghicească emoția mimată.
 Scenete: acest joc necesită cartonașe pe care trebuie să fie scrise idei de scenete
( exemplu: ora de matematică, cerere în căsătorie, meci de baschet etc). Participanții se împart pe
echipe. Fiecare echipă extrage câte un cartonaș, în funcție de acesta trebuie să facă o scenetă
improvizată.

Replicile alfabetului: pentru jocul următor sunt necesare echipe de câte 2-3. Echipele o
să facă conversație, fiecare replică începând cu următoarea literă a alfabetului ( primul spune o
propoziție care să înceapă cu litera „A”, următorul cu litera „B” și așa mai departe). Jocul se
oprește când se greșește alfabetul sau când sunt pauze prea lungi de gândire.

Nu spune și: copii trebuie să vorbească despre ei sau alte subiecte fără să folosească cele
mai des întâlnite cuvinte (de, pe, la, și, sau, cu, eu, tu, el, ea, noi voi, ei, ele); se fac 2 echipe
acestea concurând una cu cealaltă; cel care vorbește cel mai mult fără să folosească unul dintre
cuvinte sau să se oprească mai mult de 3 secunde (se cronometrează) primește 1 punct pentru
echipă. Câștigă prima echipă care ajunge la 5 puncte.

Exercițiu de încredere: participanții își unesc palmele într-un pistol ce țintește drept

înainte. Ei trebuie să-și îndrepte ținta cât mai în spate posibil fără a-și mișca picioarele (doar din
mișcarea trunchiului). Copiii sunt rugați să-și amintească punctul unde au țintit cu degetele.
După ce revin la poziția inițială, sunt rugați să repete mișcarea, dar să ducă ținta mai departe
decât punctul unde au ajuns data trecută. Apoi, li se amintește că prima oară au fost puși să
țintească cât de departe pot. Așadar, mereu pot ajunge mai departe decât și-au imaginat.