Activitate extraşcolară

DRAGOBETE –zeul IUBIRII

Personajele:
Prezentatorii
Baba
Moşneagul
Ghiocica ,fata lor
Fetele:Florica ,Anica, Ileana, Paraschiţa,Ioana, Catrina,Maria,Domnica
Flăcăii:Ion, Vasile, Ştefan, Gheorghe,Andrei,Mihai,Petru,Pavel
Prezentatorul I : La 24 februarie,ştie mic şi mare
La români e sărbătoare
Prezentatorul II:
Srabatoarea Dragobetelui, Ziua Indrăgostiţilor.
Prezentatorul I
Dragobete, fiul Dochiei, este perceput de-a lungul tradiţiei ca un bărbat chipes,
plin de viaţa si năvalnic, numit şi Cap de primăvară sau Logodnicul păsărilor.
Prezentatorul II
De-a lungul anilor, românii au transformat Dragobetele în protectorul iubirii,
tradiţia s-a extins şi la oameni, astfel se spune că băieţii si fetele se întîlneau în
această zi pentru ca iubirea lor să ţină tot anul. Odinioara, satele răsunau de
zicala: Dragobetele sărută fetele.
Prezentatorul I
Obiceiul era ca tinerii satelor, îmbrăcaţi de sărbătoare, să se întîlnească dimineaţa,
în faţa bisericii şi să plece cîntînd către pădure sau lunci în căutarea florilor de
primăvară. La prînz, fetele plecau spre sat în fugă, urmărite îndeaproape de băieti.
Prezentatorul II
Cînd baiatul era acceptat de fată, aceasta se lăsa prinsă şi sărutată în văzul tuturor.
Gestul avea semnificaţia unei logodne, care ,mai tarziu, se putea transforma în
logodnă adevarată.
Prezentatorul I
Obiceiul se numea zburătorit. Dupa-amiaza avea loc petrecerea.Tinerii se adunau
la cineva acasă şi organizau şezători pentru a petrece în voie bună şi veselie.Se
spunea că tinerii care nu petrec de Dragobete nu-şi vor găsi perechea tot restul
anului.
Prezentatorul II Bine-aţi venit dar la a noastră sărbătoare !
O fata 1:
Fetelor, fetelor, Am auzit de la Vasile azi ,dupa zburătăit,vom petrece la Ghiocica .
Lelea Floare ne invită pe fiecare /La dânsa-n sărbătoare.Cred că vrea să-i
ochească Ghiocicăi vreun flăcău.
Fata 2:
D’ap cine nu vrea?!Poate om avea şi noi noroc, poate vede el Dragobete dragostea
noastră şi ne-a ajuta,(ironic)dacă nu şi-a rupt săgeata de-amu.Perechea ni-oi
întîlni/Şi ne-om înveseli.Unde-om cânta, om juca şi-om lucra, Iar flăcăii o mână
de ajutor ne-or da.
1
Fata 1:
Grăbiţi-vă şi vă gătiţi,Frumoase cu toate să fiţi!/Chiar daca-i sarbătoare de lucrul
să vă luaţi sa plăcem la Lelea Floare c-apoi să ne cheme şi la anul viitor.
Fata2:
La petrecerea anunţată vine din sat orice fată.Şi flăcăii or veni,numai dacă i-or
pofti. Haideţi dar sa ne gătim, la 4 ne întîlnim
Ies cîntînd Vom petrece pînă-n zori, Unde-s fete şi feciori, Om cînta şi om
lucra / Cu flăcăii vom juca!
Se deschide cortina
Baba: Of,of,of,păcatele mele,toată ziua ma-nvîrt prin casă, dar lucru nu-l mai
termin.Şi fata ceea nu se trezeşte să-mi ajute. Seara n-o poţi culca, dimineaţa n-o
poţi scula.
Cîntă Scoală, scoală fată hăi/ Şi dă apă la giţăi(2 ori)
Fata: (liniştit,întins....) Mamă, mamă nu ma duc/că viţeii mă împung...
Baba: Scoală, scoală, fată hăi/la portiţă-s doi flacai
Fata: Mulţumesc, mămucă hăi/Că ai grijă de flăcăi
Cîntecul Scoală, fată hăi..
Baba:Aracan de mine! Numai flăcăii ţi-s în cap.Ian poftim de te apucă să mături
prin casă, fă-ţi poftă de măncare.
(aleargă cu oglinda, mătura)
Baba: Da, totul este pregătit: am fiert boabe, am făcut floricele, musafirii Ghiocica:
Da, mamă, e foarte frumos. Orice petrecere e o mare sărbătoare
Moşneagul:Da las, Ghiocică, nu mai mătura atîta, că cică...numai casa
nemăturată.... (pauză)musafiri aşteaptă.
Fata:Musafiri? Da cît e ora? Amuş m-oi pomeni cu fetele la uşă.
Moşneagul:Da ce, fată hăi, flăcăi n-or veni?
Fata:(ruşinată) Ei, tată... şi neata?! Numaidecît că vin, după zburătăit
Moşneagul: Mă duc să mă lungesc oleacă Nu ştiu de ce mă cam doare capul
Baba: Hmm!ca să te doară, trebuie să-l ai .Da îl ai ori nu-l ai, pălărie tot trebuie să-
ţi cumperi.
Moşneagul: Nu ştiu cine dintre noi doi nu-l are.Eu de amu îs gata pentru oaspeţi,
iaca cofăielul, iaca bărbăţelul, da voi...nici plăcinte, măi,Arvinte
Baba: (ironic)Frunză verde, primăvară,/Bărbatul bun e o comoară. ....Ascultă,
Ghiocico,ce-ţi spune maică-ta şi voi, copii, ascultaţi (reia primele versuri) Când îl
ai, să-l preţuieşti, /Căci prea des nu îl găseşti. /Vremurile se-nrăiesc, /Oamenii
buni se răresc,/Însă în această casă /Numai oameni buni se-aşează. Pot să vină de-
amu şi oaspeţii .Haideţi să punem şi muzică să se audă că petrecerea a început
poate or veni mai repede.
Moşneagul:D’apoi poate îţi cînt eu?
Cîntă Aseară ţi-am luat basma...
Se aude gălăgie,vin cîteva fete.

Florica:Bună sara, lele Floare! Bună sara..

Fetele:Am venit la sărbătoare/Azi la casa dumitale,/Dacă bine ni-i primi/Ş-altă
dată om veni!
Baba cu moşneagul le întîlneşte.

2
Baba: Poftiţi fetelor, poftiţi,/La petrecere veniţi!/C-acesta-i obicei străbun,/Păstrat
şi astăzi la români/Muncă, joc şi voie bună/Să-mpletesc azi împreună/După
datina străbună!/Doamne, mult îmi place mie/Să am în casă veselie,/Să lucrăm şi
să cântăm/Şi la urmă să jucăm.
Moşneagul:Bună sara, dar numai atâtea aţi venit?
Anica:Ba, mai vin şi altele, dar noi suntem de pe valea Durleştiului. Mai trebuie să
vină cele de la Chişinău şi astea din Truşeni .
Baba: Hai aşăzaţi-vă unde vi-i locu’!
Florica:Eu nu mă aşez lângă fereastră că vin feciorii şi mă sperie!
Se aude zgomot afară; mai intră alte 6 fete în scenă.
Moşnegul: Bine c-aţi venit şi voi, că ia amu-i ziuă şi vor cîntă cocoşii.
Ileana: Iaca eu am adus pîine şi sare ,ca să fie soare.
Paraschiţa: Dar eu am adus 2 cepe, să n-avem oiţe sterpe.
Ioana: Da eu am adus 4 hrinci de brînză grasă, să le pun chiar acu pe masă.
Catrina: Da eu am adus placinte cu mărar,poate ni-oi găsi un gospodar.
Maria:Da eu am adus 9 căţei de usturoi, să ploaie şi pe la noi.
Domnica:Da eu am adus 7 mere, să ne păzească domnul de gurile rele.
Toţi: Dă, Doamne.
 Cântec: La căsuţa d-ingă vale
La căsuţa d-ingă vale, dragă Ileană
Fac fetele şezătoare,dragă Ileană
Şi fac focul de nuiele, dragă Ileană
Să vie feciori la ele, dragă Ileană.
Refren: Dragă ţi şi da şi nu
Şi cum şi ca si pân-amu
Dă-i nu, dă-i nu. (se repetă 2 ori)
Dar feciorii ni s-o dus, dragă Ileană
La şezătoarea din sus, dragă Ileană
Acolo-i casa de bârne, dragă Ileană
Şi fetele-s mai bătrâne, dragă Ileană

Fete-avem, feciori n-avem, dragă Ileană

Ne-om face vreo doi de lemn, dragă Ileană
Cu picioare de tuleni, dragă Ileană
Ş-om zice că-s lătureni, dragă Ileană
Baba:Iaca e străveche vorba că unde oameni buni s-adună e mult cînt şi voie
bună. Sper aşa să fie şi în căsuţa noastră.Cîntă Căsuţa noastră cuibuşor de
nebunii
Moşneagul: Ştiţi voi că de om bun şi de vreme bună nu te mai saturi. Seara-i
lungă şi-o să ne-ajungă. /Să cântăm şi să lucrăm, /Ca bine să ne simţim /Şi timpul
să-l păcălim.
Fata:Ghiocică,da cîinele vostru e rău?
Ghiocica:Îi rău numai că nu se repede.Hămăieşte din cuşcă.Dar de ce întrebi?
Fata:Dacă or veni băieţii,n-a sări la dînşii? S-or speria şi s-or duce la altă casă.
Altă fată:Ce grijă are Anica!Hai mai bine să aranjăm masa că amuş or poposi şi
flăcăii şi nici cîinele nu i-a opri.
Fata: Ghiocică, a murit cineva la voi în casă?
3
Ghiocica:A murit bunica anţărţ.
Fata:Ce vorbeşti?Da cînd aţi pus-o în sicriu,n-a sărit mîţa peste dînsa?C-am auzit
că dacă sare mîţa peste sicriu,mortul se face strigoi şi vine în fiecare sară să vadă
ce fac ai săi.
Ghiocica:(zîmbeşte) Ei,bunica mea nu se mai făcea strigoaică chiar dacă ar fi sărit
peste sicriu mîţa cu tot cu motănaşi.
Fata:De ce crezi?
Ghiocica:D’ap ea era aşa de mititică.Veşnic o dureau şalele.Da de la ţintirim pînă
aici e îmblătură, nu şagă.Venea de 2 ori acasă şi iar murea.
Fata:Da tare mai ghicea bunica ta.Tu ştii vreun descintec de-al ei?
Ghiocica: Ştiam în boghi şi....Iaca şezătoarea ni-i deplină, dar flăcăii nu ne mai
vin.
Moşneagul:da nu cumva au ramas ei acolo în pădure.Iaca îi aşteptaţi voi aicea,dar
ei ...demult sunt în Truşeni.
Ghiocica:Ei,tată...
Căntecul Frunză verde,bob grăunte

4
Frunzuliţă de bob grăunte la-la
Măi, bădiţă, de la munte
Te aştept seară de seară
Bade de la inimioară.
Uite bade-n ochii mei,măi
Vezi de poţi trăi cu ei,măi
Şi de vezi că n-ai trăi
Lasă-mă că n-oi muri
Eu sînt fată din codru,măi
Dar nu m-o mîncat lupu,măi
Lupu mîncă oi şi boi
Dar nu fete – aşa ca noi...
 Florica: Haideţi să facem ceva că flăcăii numai vin. Ori poate cîinele i-a
speriat.A hămăit cîinele? Staţi că oi descânta eu că descîntecul de Dragobete
e trainic ca şi cel de Sf.Andrei.
Ia nişte lemne şi începe a descânta, bătându-le unul de altul.
Soc, soroc,/Să ne-aduci flăcăi de joc./O întrerupe Anica
Anica:Florică,ian dă să le stropim cu agheazma de la Bobotează,poate şi pe
ei le-om aghezmui,şi mai repede or veni.(stropeşte lemnele)
Florica: Soc, soroc,/Să ne-aduci flăcăi de joc/Că feciori de nu-i aduce,
Vârful ţi l-om reteza,/Rădăcina ţi s-a usca,/Floare albă nu-i mai
face,Boabă neagră nu-i mai coace!
Anica: Vino bade, serile,/Să-mi auzi mustrările/Că mă mustră măicuţa,
bade, pentru dumneata!
Ileana:Staţi, fetelor că mai ştiu eu unul învăţat de la mama mamei ...mai în
scurt unul vechi ca ziua şi noaptea. Oi toarce din caier ş-oi face nod pe
fir:/Nu torc, / Că-ntorc toţi feciorii/ Din toate şezătorile,/ De n-or veni, Or
pocni,/ De n-or pleca,/ Or crăpa,/ Să n-aibă stare,/ Până la noi în şezătoare.
 Paraschiţa :Hai amu să legăm gardu’: Eu nu leg gardu’,/Că-l leg pe dracu’ /Şi
dracu’ pe feciori,/Să ne vie-n şezători!
Ioana : Şi eu mai ştiu ceva: (ia un răşchitor, şi îl pune jos şi descântă la el)
Călărim pe răşchitor,/ Ca să ne vie feciori/Că-s porniţi în şezători.
Răşchitorul e purtat /S-aducă feciori din sat/Care-s gata de-nsurat;
Răşchitoru-i cu fir plin,/Mulţi feciori nouă ne vin./Îţi mulţumesc
răşchitor,/Că ne-aduci frumoşi feciori./Că noi suntem tinerele,/Harnice şi
frumuşele/Cu mâini iuţi şi pricepute,/Răşchitoru-l umplem iute,
Feciorilor să le placă/Şi acas’ să ne petreacă!
Catrina:Frunză verde de pelin, fete sunt , feciori nu vin!
Maria :Zis-a badea c-a veni,/ Luna, dac-a răsări./Ies afară, luna-i sus,
Badea-unde s-o fi dus./Vino ,bade, serile,/Să-mi auzi mustrările/Că mă
mustră măicuţa,/Bade, pentru dumneata.
Domnica: Şi eu mai ştiu ceva. Hai să dăm cu ciurul!
Două fete se întorc cu spatele una la alta, aplecate şi dau ciurul de-a dura
de la una la alta.
Duduluc, butuc,/Pe Ion, pe Vasile îl aduc,/Dacă n-a veni,/A plesni./Dacă n-a
şedea,/A crăpa./Prin opinci, furnici/Prin obiele, stropşele/Să n-aibă linişte
/Pân-aici a ajunge.
Fac pauză şi ascultă să vadă dacă vin feciori; lucrează.
Se aud tropote afară; intră 4 fecioraşi în scenă; fetele le întorc spatele, lucrează.
Baba:
Vă poftesc aici să staţi,/Lângă fete v-aşezaţi, /Cu mânile să lucraţi
Şi cu gura să cântaţi/Un cântec de veselie /Cum numa tineretu ştie!
Flăcăii:
Fost-am omu pădurii (2x) Eu la dor am prins a-i spune (2x)
Şi nu m-or mâncat lupii (2x) Măi dorule, măi nebune! (2x)
R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x) R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)

Că nici lupii nu-s nebuni (2x) Mai văzut-ai om frumos (2x)

Să mănânce oameni buni (2x) Să nu fie păcătos! (2x)
R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x) R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)
Coborâi din deal în vale (2x)
Mă-ntâlnii cu doru-n cale (2x) Mai văzut-ai om de treabă (2x)
R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x) Să nu-i fie lumea dragă. (2x)
Doru prinse a mă-ntreba (2x) R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x
Doru ţii de cineva (2x)
R: Hai ţurai şi ţurai! ( 4x)
Flăcăii:
Bună sara, gazdă mare, Am adus câte o floare
Am ajuns la sărbătoare Pentru fete muncitoare,
Că tot am zburătăit Iar la gazdă, busuioc,
Dar fete frumoase ca aici n-am Să-i poarte numa’ noroc!
găsit! Ne-am adunat împreună
Vai, ce fete frumuşele! La sărbătoarea străbună!
Dar ce-aţi tăcut toate?
Florica:Ia tăcem, ca să lucrăm. Aşezaţi-vă lângă sobă, dac-aţi venit, să nu
vă fie frig.
Anica: Cînd vii bade-n şezătoare /Nu sta la uşă-n picioare/Uităte-n casa
de-a rîndul/Si te-aseaza un ţi-e gîndul.
Ion: Iata-ma sunt românaş/Cam josuţ ,dar drăgălaş/Tata zice că-s
fecior,/Iară mama,puişor!/Mă îmbracă,mă găteşte,/Uite aşa pe
româneşte !/Cu opinci ,cu zurgălăi/Cum stă bine la flăcăi/şi cu cuşma pe-
o ureche/Ca să le fiu drag la fete/şi asa ma duc la horă/Sa-i aduc maicutii
noră.
Ileana:Aici casa-i de nuiele/Si fetele-s frumusele/vezi alege dintre ele
Dincolo-i casa de bîrne/Si fetele-s cam bătrîne.
Vasile: Sunt român si n-am pereche/Port caciula pe-o ureche/Am
camaşă şi iţari/Brîu încins ca un serpar/In picioare am opinci /C-aşa-i
portul pe aici.
Paraschiţa:De ti-e gîndul în altă parte/Du-te bade mai departe/Ca sunt
si alte şezatori /Cu fete si cu feciori. Mai flăcăi,dar voi un cintec de
dragoste ştiţi?
Vasile:Dragostea unde se pune Te arde ca pe-un cărbune.
Ioana:Maica mi-o facut gura/Voioasa ca cetera,/Si m-o leganat pe
luna,/Sa fiu tot cu voie buna.
Ştefan :La fîntana ,la izvor/Se-ntîlneste dor cu dor ,/Fete mîndre cu
ulcioare/ şi baieti harnici, voiosi,/Mandri si cu toţi frumosi.
Catrina :Bine-i sta la pom în floare/La flăcăii în sezatoare/Haideti fete
sa cîntam/La băieti nu ne lăsăm
 Cântec: Bade, pălărie nouă
Bade, pălărie nouă,
Tu mi-ai rupt inima-n două
Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o coase
Cu fir roşu de mătase.
Badea-i om de omenie,
Dar sărutul nu-l prea ştie
Şi mă roagă ziua toată
Ca să-l mai sărut o dată.
Eu-l sărut de nu mai pot,
Iar el nu-nvaţă deloc.
Se aud feciorii afară cântând: Frunză verde baraboi/Ia amu sosim şi
noi!
Maria: Auziţi, amu vin feciorii noştri. Să ne purtăm cu lucrul!
Intră în scenă 6 flăcăi
Gheorghe: Bună seara!
Fetele : (binevoitoare) – Bună seara, bună seara, bine c-aţi venit, dar ce-
aţi întârziat atâta?
Andrei: Apoi, ce să fie? Am avut de numărat un sac de grâu la lingurarlu
satului… Dar ia cine-o fost mai harnici ca noi, au sosit.
Dau mâna cu fecioraşii, le scutură mâna atât de tare, încât unora le
cade cuşma din cap.
Mihai :Mă, dacă n-aţi învăţat să vă luaţi cuşma din cap, de ce n-o coaseţi
cu cuie să nu v-o sufle vântul!
Toţi râd; feciorii care erau prin casă încep a se aşeza pe lângă fete.
Maria:Şi-acum că sunteţi aici /Vă rugăm să luaţi loc/La un cânt şi la un
joc./Aţi venit să şi lucraţi/Nu numai ca să cântaţi/Când lucrăm toţi
împreună/Avem spor şi voie bună.
Baba: Să mai zic şi eu gurile să nu vă tacă,/În proverbe să se-ntreacă!
/În zicale româneşti /Şi în vorbe bătrâneşti! /Aşa te înţelepţeşti: /Şi
munceşti, dar şi gândeşti!Apoi, bunătăţi serveşti!
Moşneagul :Că bine zici ,ia mai daţi fetelor cîte-o plăcinţică că lăsaţi
flăcăii iştea cu urechile lungite,ia acuş or pica de foame ...să vedem
sunteţi bune de măritat.
Florica:Bune,bune de măritat şi cu zestre.
Cântec
Mi-o zîs mama că mi-o da Douăzeci de perne mici,
Zestre când m-oi mărita: Tăte pline cu furnici,
Douăzeci de perne mari, Două raţe crăcănate,
Tăte pline cu ţânţari, Parcă zici că-s vaci cu lapte
Douăzeci de perne moi, Şi un petec de grădină
Tăte pline cu gunoi, Cât se ouă o găină!
Mihai:Să vă spun şi eu una hazlie:
1.Ion si Gheorghe în tren. La un moment dat, primesc de la vecinul de
compartiment o banană.
Nestiind cum se mănîncă, il urmaresc pe om cum o desface si o desfac si

9
ei. Il urmaresc cum o muşca si Ion muşca si el, moment în care trenul
intra în tunel.
Ion: - Gheorghe, ai muşcat şi tu?
Gheorghe:Nu.
Ion: - Nu musca, ba, ca orbeşti!
2.Ion se intalneste cu un vecin.
Ion: - Unde duci ceasul asta de perete?
Vecinul: - La veterinar! I-a raguşit cucul!!!

-Hai că-i bună!Să vă zic şi eu o întîmplare .Recită Cîinele ovreului de

G.Topîrceanu
Ceilalţi râd şi servesc câte ceva.
Moşneagul: Cât voi îţi lucra, eu vă voi spune ceva. De sunteţi în şezătoare,
să vă spun o ghicitoare:

 Când mă sui pe ea acuş, O găsim iarna la stână.

Mă şi simt pe derdeluş.
 În cojoacă şi desculţ,
 E prieten credincios, Umblă mormăind prin
Şi-i place să roadă-un os. munţi.

 Nu-i făină, dar se cerne,  Fricos ca dânsul altul nu-i

Nu-i covor, dar se aşterne. Se teme şi de umbra lui.

 Paşte iarbă şi-are lână,

Maria:La taifas destul am stat /Şi multe am învăţat. /Nu e vremea să

vedem /Dacă-i bine ce lucrăm? /Să ştim: harnic cine este?/Cine frumos
împleteşte?/Cine coase mai de soi /Dintre oameni buni ca noi? /O poftim
pe baba Floare/Rudă cu strămoş Adam, /Să-mi spună: talent eu am?
Mai flăcăi,dar voi un cintec de dragoste ştiţi?
Vasile:Dragostea unde se pune Te arde ca pe-un cărbune.

Petru:Cîte fete moldovene/Toate negre la sprîncene/Numai una-n satul

meu/e aşa cum o vreu eu/are mersul legănat/legănat şi alintat/Gîtul cu
mărgelele/e cerul cu stelele/ochi frumoşi ca 2 stele/buze dulci şi
subţirele...

Baba Mult vorbiţi, puţin lucraţi, /Prea puţine adunaţi.Când era pe

vremea mea...
(Ceilalţi spun: Hă... Hă...)
Într-o noapte se umplea /Casa de ce împleteam. /Cu har mult pe-atunci
zoream.

10
(Ea se uită la fiecare, ce a împletit. Gustă şi o prăjitură, şi un strop de
vin.)
Nu-i chiar rău ce aţi făcut. /Sunteţi însă la-nceput. /Daţi-i zor şi s-aveţi
spor! /E sfatul bătrânilor!
Cîntecul băieţilor
Pădurice de stejar (pentru băieţi)
Pădurice de stejar,măi(2 ori) M-o trimis mama la coasă(3ori)
Lasă-mă să tai un par,dîrla... Meserie urîcioasă dîrla...
Să fac osie la car M-o trimis la crîşma BE
Să-mi cobor mîndra din deal. dîrla... Asta-i meseria me dîrla...
Batîli focu di feti (3 ori) Strigătură
Beu horilcă pînă-s beti dîrla... Asta-i meseria me !!!
Beu horilcă pînă-s beti Că şi asta-i muncă gre!!!
Ş-apoi zic că-s diochete, dîrla...

Se aude muzică populară, veselă.

Moşneagul: La pomul cel lăudat,/Oameni mulţi au alergat. /Tot cu saci,
tot cu desagi, /Ca la culesul de fragi; /Ei nimica n-au primit, /Doar
zâmbetul le-a pierit../Bogăţia străluceşte, /Însă nu prea dăruieşte!...
Pavel: : Vorba lungă-i sărăcie, /Iar tăcerea - avuţie;/Înţeleptul se
gândeşte, /Iar nebunul se grăbeşte;/Dar noi nu putem tăcea, /Vorbim
pentru a lucra! /Munca şi cu graiul bun /Sunt argint curat, vă spun!
Baba: Să mai şi gustăm un pic, /O plăcintă şi-un covrig/Şi să mai glumim
niţel, Să nu ne-ntristăm defel./Cineva a obosit? /Ne oprim spre
odihnit?/Sforăitul omului: /Bâlbâitul somnului. /

Pavel ia traista din cui şi apoi ia câte un semn (căciula, fular, etc.) de
la fiecare fecior, pe care le pune în traistă, apoi scoţând câte unu
întreabă:
- A cui e zălogul acesta ce să facă?
- Să meargă la sobă şi să strige cucurigu!
- A cui e zălogul acesta ce să facă?
- Să sară-ntr-un picior de la masă la sobă!
- A cui e zălogul acesta ce să facă?
- Să strângă soba-n braţe!
- A cui e zălogul acesta ce să facă?
- S-o pupe pe Măria!
- A cui e zălogul acesta ce să facă?
- S-o strângă-n braţe pe Ioana!

Se mai inventează situaţii hazlii.

Domnica: Ce folos de voi feciori/Că umblaţi în şezători/Rămîn fuse

neluate /Şi fetele nejucate!

11
Ion:Frunză verde busuioc,/Hai mândruţă să te joc!

Dans
Fetele sunt chemate la joc. (după joc, băieţii strâng fetele în braţe)

Florica:Am venit să şi lucrăm,/Nu numai ca să cântăm/dansăm /Când

lucrăm toţi împreună,/Avem spor şi voie bună.

Dans cu strigături
Ştefan:Fost-am fecior nu prea foarte/Ş-am iubit fetele toate/Câte fete-n
braţe-am strâns,/După mine, toate-au plâns./De te-oi strânge şi pe tine,
Anica: Şi tu-i plânge după mine!/Ce mi-i mie de-un drăguţ/Ca pădurii
de-un lemnuţ./Unu-i taie, zece-i lasă,/Şi tot îi pădurea deasă…/Mie, de-
un drăguţ … nu-mi pasă!

Gheorghe :Astă fată –i logodită/Şi nu ştie a face pită./C-o făcut asară

opt/Şi niciuna nu s-o copt./Şi le-o pus pe toate-n rând,/Nici un câine nu-
i flămând!

Ileana:Ochii mei sunt verzi ca iarba,/Tu te uiţi la ei degeaba./Ochii mei

sunt frumuşei,/Nu se uită la ai tăi.

Andrei:Cât fu vara de frumoasă,/Nu pusei mâna pe coasă,/C-am cătat

umbra de groasă/Şi pe mândra de frumoasă./Trecu vara ca şi-o
pâine,/Veni iarna ca şi-un câine,/Eu trăiesc ca vai de mine!

Paraschiţa: Bade, bădişorule,/Dragoste ţi-am semănat,/Floricele p-ingă

sat,/Să nu trăieşti supărat./Dragoste ţi-am răsădit,/Floricele p-ingă
rât,/Să nu trăieşti cu urât.
Mihai:Draga mea floare de munte,/Eu ca tine nu văd multe./Draga mea
floare de şes,/Eu pe tine te-am ales!/
Ioana :Zi, bădiţă-n frunză iară ,/Să te-ascult de către seară./Că de când
n-ai zis demult,/Doamne, dor mi să te-ascult;/Când te-ascult, sara pe
lună,/Vai, bădiţă, frumos sună.

Petru :Cât îi lumea pe sub soare,/Nu-i bine ca-nsărbătoare./Că sunt fete

şi feciori,/Şi mai uiţi de supărări.

Moşneagul: Brava,frumos ştiţi a striga. Dar alte jocuri din petrerceri , mai
ştiţi?

Pavel ia un scăunel, se aşază pe el, în faţa tuturor.

Catrina Ce-ai păţit?

Pavel :Am căzut în fântână.

12
Catrina : - Cine să te scoată?
Pavel: Anica.

 Fata chemată, merge se aşază pe genunchii băiatului, îl sărută,

iar apoi rămâne ea „în fântână”.
 Când este băiat „în fântână”, dialogul este purtat cu fetele şi
viceversa.
 Se continuă jocul câteva minute.

Andrei : Vreţi să cântăm ceva de dragoste?

Flăcăii - Cum să nu….
 Cântec: Cui nu-i place dragostea?
Anica :Timpul noi l-am păcălit, /A trecut şi n-am simţit; /Iarna nopţile
sunt lungi, /Cât să dormi, când să te culci, /Nu-i mai bine să sporeşti,
/Zestrea să îţi înmulţeşti? /
Gazda: Iar eu sunt foarte făloasă,/Că taman la mine-n casă /Aţi poftit să
v-adunaţi: Numai oameni minunaţi, /Românaşi prea pricepuţi, /La
minte şi mână iuţi! /
Ion: Şi-acum lucrul să lăsăm /Şi o horă să jucăm/Vă urăm de
sănătate, /Mulţumim de bunătate. Poate ne-oţi mai invita /Şi de noi nu
veţi uita!/Se formează o horă, pe muzică populară.
Domnica: Mă, dar s-o făcut târziu, nu mergem acasă?
Gheorghe: Ba, dar mai jucăm un joc ş-apoi om merge.
Se joacă ultimul joc.
Catrina : Foaie verde de cicoare,/Bine-a fost la sărbătoare/A fost numai
bucurie/Cîntec,joc si veselie.
Ioana : Foaie verde de cicoare/Chiar astazi la sărbătoare/ /S-a muncit,
cantat ,dansat/Si cu toti ne-am bucurat.
Baba:Doamne,îţi mulţumim pentru sufletul şi patima cu care ne-ai
înzestrat neamul.A spus poetul că Românul e născut poet!Să ştiţi că aşa-
i.Vorba v-a fost poezie,sufletul iubire şi cîntec.
Flăcăii:Rămâi cu bine, lele Floare, mulţam de găzduire.
Gazda: Mergeţi în pace, dragii mei, şi vă mai aşteptăm şi la anul.
Toţi se adună şi ies din scenă, cuprinşi.

TOŢI: Rămâi gazdă sănătoasă/Noi amu mergem acasă /Noi amu

venim de ieri,/C-o fost bune rânduieli.
Să ne fie casa casă

Să trăiască,să-nflorească
S-o păziţi să ne păzească
Vatra cea care ne poartă
Prin istorie şi prin soartă

Să ne fie casa casă

13
Luminoasă şi frumoasă

Să ne-ajungă azi şi mîine

Bucăţica cea de pîine
Copilaş cu vorba dulce
Lîngă mama să se culce
Ea să-i spună o poveste
Care-a fost şi tot mai este

14