Activitate la bibliotecă Sf.

Andrei
Amenajare:
Covoare, țoale, prosoape, ulcioare, busuioc, icoană; scaune, masă pentru oaspeți, foi cu
cântecelele, cămin.
Fetele vin cu ceva de lucru.
Prezentator:
Frumoase obiceiuri și datini avem încolțite în vena poporului nostru, acestea devenind
pulsația care ne condamnă să le respectăm prin transmiterea lor din neam în neam, punândule
în cap de masă cu sfințenie.
Astăzi, vom pune în acțiune o șezătoare, prin care să-i dăm o scântee frumosului obicei
și tradițiilor în ajun de SF.ANDREI.
Gospodina(bunica):
-Unde sunt bunicăi fetele celea?S-a înserat deja, dar ele nici nu se văd, nici să se audă.S-a
schimbat mult tineretul, când eram eu fată, alergam de dimineață cu fuguța ca să reușesc la
sărbătoare.
Bunelu:
-Ei da!!! Ce să mai de vorbit, țin minte ca acum cum te pregătea soacrămea cu mătura prin
ogradă.
Gospodina(bunica):
-Până n-ai aranja tu vreo doi bănuți, cum să nu. Ia, Ilenuțo, pune mâna pe mătură și mai șterge
un pic prin casă, nu te lenevi, învațăle pe toata acum, cine te va învăța după ce te-ai mărita?
-Ilenuța:
-Ei lasă bunică, nu mă mai învăța matali că știu eu, și-apoi acuma internetul te învață tot ce
vrei.
Gospodina(bunica):
-Vai de bătrânețea mea, internetul... părinții plecați peste hotare, cine dragă să te învețe? O să
vină la nuntă să te vadă și iară pleacă, iar tu, draga mea, vei rămâne unu la una cu viața...
Cât despre internet, ghiuju șel bătrân o comandat pe internet sicriu.
Bunelu:
-Invidioaso, ți-am comandat și ție unul că erau la promoție: cumperi unul și ți-l iai pe-al doilea
la jumate de preț.
Gospodina(bunica):
-Măi, da la cimitir nu-i nici o promoție?!
Bunelu:
-Nu,nu,nu o murit Gheorghe zgârâie brânză, alu Anica. S-a jurat tot satul să nu moară ca să-i
facă macar acolo în ciudă. Lasăl să aștepte la poartă.
-Ilenuța:
-Gata, gata tăceți că vin!
Ilenuța se apropie de oglindă să-și aranjeze cosița.
Vin tinerii.O salută pe Ilenuța
Un băiat:
-Te-am prins la oglindă, să știi că-mi ești tare drăguță.
-Ilenuța:
Stai să-ți cânt despre asta
Cântă „La oglindă” (Ilenuța prima strofă, restul cântării împreună cu fetele)
Gospodina(bunica):
-Mai cântă fetele astea frumos...dar stați să vă întreb ceva. Voi știți ce zi e astăzi?
-Ilenuța:
-Sigur bunică, e seara sfântului Andrei, când se vrăjesc îndrăgostiții(toți zâmbesc).
Gospodina(bunica):
Inca din vremurile de demult noaptea de Sfantul Andrei a fost considerata una magica, in care
animalele capată puteri neobisnuite, strigoii, varcolacii si sufletele ratacite umbla prin lume, iar
ritualurile de dragoste sunt mai puternice ca niciodata. Tradiția spune că Ziua Sfântului Andrei
a înlocuit o importantă divinitate precreștină , personificarea lupului, fiind cunoscută și ca Ziua
Lupului.
-Ilenuța:
Exista in traditia populara si europeana numeroase obieiuri si superstitii privind metodele de
ghicire a norocului in dragoste, specifice sarbatorii Sfantului Andrei. Tainele viitorului au creat
dintodeauna un val de fascinatie si curiozitate, iar noaptea dinaintea acestei sarbatori magice se
contureaza ca un portal intre normal si supranatural si un amestec seducator de magie si
sacralitate.
-I băiat:
În noaptea Strigoilor, morții ies din morminte pentru a provoca suferință oamenilor, pocesc si
sug sângele oamenilor, iau puterea bărbaților, strică taurii, fură sporul vacilor, se joacă cu
lupii, urșii etc. Strigoii se iau la bătaie între ei la răspântii de drumuri, la hotare. Au loc dueluri
sângeroase cu unelte furate din casele oamenilor, iar când nu găseau alți strigoi cu care să se
lupte, aceștia atacau oamenii care nu-și luaseră măsuri de precauție.

-II băiat:
Pentru a se apăra de moroi si strigoi, se mănâncă usturoi, oamenii se ung pe corp cu usturoi
sau numai pe frunte, piept, pe spate si pe la încheieturi. Se face semnul crucii si se ung
cercevelele ferestrelor, pe unde ar putea intra strigoii. La fel pe la hornuri si uși.
-III băiat:

Pentru protecția vitelor, cu o seară înainte li se amesteca animalelor în mâncare busuioc sfințit
și în apă li se punea agheasmă. După miezul nopții sau in dimineața de Sfântul Andrei, exista
obiceiul descântatului serii. Un drob de sare era descântat și apoi îngropat sub pragul
grajdului. Se dezgropa in primavară, de Sfantul Gheorghe, iar sarea se amesteca in hrana
vitelor pentru a le feri de farmece, boli și vrăjile pentru furarea laptelui.

-I fetiță:
Vrăjelile de dragoste erau cele mai interesante. Să vă zic una cu oglinda:
Un ritual de dragoste care se regăsește atât în folclorul românesc, cât și în cel anglo-saxon, este
una dintre cele mai puternice vrăji de dragoste prin care îți poți vedea viitorul iubit și se mai
numește “metoda oglinzii”. Pentru acest ritual, fata trebuie să se afle în noaptea dinspre
Sf.Andrei într-o cameră din casa sa, înainte de miezul nopții. Este important să fie întuneric,
pentru a pregăti o lumânare a cărei lumină să se reflecte într-o oglindă. Prin urmare, fata
trebuie să se așeze în fața unei oglinzi, mâncând un măr sau să-și pieptene părul, concetrându-
se asupra imaginii sale. Viitorul soț v-a apărea stând în spatele fetei.

-Ilenuța:
-Gata cu vrăjile, hai să mai cîntăm ...că ne privesc flăcăii.
Cântă„Vino Gheorghe sărili”(toate fetele)

-II fetiță:
-Ia hai să cântăm și despre Ionică ceva
Cântă„Mai vino seara pe la noi ”(toate fetele)
Bunelu:
Pe vremea mea babele...am vrut să zic fetele luau cea mai sigură metodă de aflare a alesului în
dragoste, este vorba de turta Sf. Andrei sau “turtuca de Andrei". Fetele care îsi doresc să se
mărite trebuie să facă o turtă subțire ca o plăcintă din făină de grâu, iar în aluatul ei să pună
apă și multă sare. Fetele care doresc să-și vadă în vis alesul trebuie să o mănânce înainte de
culcare, iar cel care îi va apărea în vis oferindu-i apă pentru a-și potoli setea, cela va fi viitorul
soț.
Gospodina(bunica):
-Nu-i așa măi, trebuie so arunci la câine, a cui turtă va fi mâncată prima acea fată se va
căsători mai devreme.
Bunelu:
-Nu mai spune...lasă că ai aruncato tu și mi-a murit câinele.
Gospodina(bunica):
-Ei... da tot prima m-am măritat.Avei așa o pălărie frumoasă.
-III fetiță:
-Al meu tot e cu pălărie, hai să-i cântăm.
Cântă„Bade pălărie nouă”(toate fetele)

-IV fetiță:
Bunica mi-a povestit că una dintre ele mai cunoscute obiceiuri de aflare a ursitului este cea
cu  firul de busuioc. În noaptea de Sfântul Andrei tinerele nemăritate își pot vedea ursitul în vis,
dacă pun sub pernă un fir de busuioc sfințit.

-IV băiat:
În Slovacia si Cehia, exista obiceiul ca tinerele să scrie pe bucăți mici de hârtie numele a mai
multor băieți care le-ar putea fi soți, apoi introduc aceste hârtii cu nume în interiorul unui aluat
pentru a face așa numitele “halusky”, niste găluște mai moi. În momentul în care umpluturile
sunt gătite, prima care se va ridica la suprafața apei va dezvălui numele viitorului soț al fetei. Ia
hai să cîntăm și noi ceva la fetele astea!
Cântă„Hai, hai cu trăistioara”(toți băieții)
-V fetiță
Un alt obicei din folclor prin care fetele iși pot afla norocul în dragoste este cel al “făcutului cu
ulcica”. Din dorința de a fi iubită de cel pe care îl iubeste sau de a-și întâlni sufletul pereche,
fata trebuie să ia o ulcică nouă de lut sau metal și să o pună cu gura în jos. Pe dosul vasului
trebuie să lase să ardă mocnit 3 cărbuni încinși. Până în momentul în care se sting cărbunii,
fata trebuie să rostească cuvintele în timp ce rostește ușor vasul, pentru a-l atrage pe cel iubit
alături de ea. „Eu nu invârtesc ulicica,/Ci întorc gândul/Și cuvântul/Și inima lui…(se rosteste
numele dorit)/De la alții către mine./Să-i par din față cuconita/Iar din spate păuniță!/Câți în
umă m-or călca,/Toți m-or lăuda./Câți în față mi-or căta,/De mână m-or lua, /În ochi s-or
uita,/Vorbele mi-or asculta/Și n-or mai pleca.
-VI fetiță:
-Mă uit că te-ai gătit serios.Fetelor hai să-l cântăm pe-al nostrum.
Cântă„Cine bate seara la fereastra mea”(toți )
-V băiat:
Conform unei alte superstiții de dragoste, imaginea viitorului soț mai poate apărea și într-
un pahar cu apă pus strategic într-un morman de cenușă. În noaptea magică de Sf. Andrei, cele
care vor să vadă chipul alesului, trebuie să arunce într-un pahar cu apă o verighetă sfințită de
preot în timpul tainei cununiei. Fata trebuie să țină o lumânare aprinsă în fiecare mână și să
privească intens in paharul cu apă. Se spune că în mijlocul verighetei din apă se va reflecta
imaginea viitorului soț.

Cântă„Foicică doi bujori”(toate fetele)

-Bunelu:
-Cât chin și osândă au fetele astea măi băieți, ia mai zicețile un cântec.
Cântă„Câte flori sunt pe răzor”(toți băieții ).
Gospodina(bunica):
-Ia nu stricați voi inima la fete că tot o să vă vrăjească ele. Am auzit că se face horă azi în sat, ia
luați fetelor flăcăii de braț și duceții la joc, da la noapte îți face turte... drept moșnege spun?
Bunelu:
-Dragii moșului...(aruncă căciula în pământ)n-aveți scăpare.
Pe o melodie veselă, flăcăii(aruncând căciulile) invită fetele câte unul și pornesc o horă.
Cântecul „La oglindă”(Sophia Axinte)
Azi am să crestez în grindă
                        Jos din cui acum, oglindă!
                        Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
                        Azi e singur puişorul,
                        Şi-am închis uşa la tindă
                        Cu zăvorul.
  Iată-mă! Tot eu cea veche!
                        Ochii? vai, ce mai pereche!
                        Şi ce cap frumos răsare!
                        Nu-i al meu? Al meu e oare?
                        Dar al cui! Şi la ureche
                        Uite-o floare.
                  Mă gândeam eu că-s frumoasă!
                        Dar cum nu! Şi mama-mi coasă
                        Şorţ cu flori, minune mare
                        Nu-s eu fată ca oricare:
                        Mama poate fi făloasă
                        Că mă are.
      Asta-s eu! Şi sunt voinică!
                        Cine-a zis că eu sunt mică?
                        Uite, zău, acum iau seama
                        Că-mi stă bine-n cap năframa
                        Şi ce fată frumuşică
                        Are mama!
Cântecul „Vino Gheorghe serile”(Galina Ursu)
Vino Gheorghe serile, nu-ti uita cararile, ]
Vino mai Gheorghita
Nu-ti uita cararile si nici sarutarile
Vino mai Gheorghita

Mai tii minte cind vinea-i, gurita imi sarutai, ]

Vino mai Gheorghita
Gurita imi sarutai si de dragoste-mi vorbeai
Vino mai Gheorghita

Gheorghita, dac-ai venit, cararusa te-as plivi ]

Vino mai Gheorghita
Si de nalba, si de dalba, si de spini cu floare alba
Vino mai Gheorghita

Cântecul „Mai vino seara pe la noi”(A.Lazariuc)

Mai vin-o seara pe la noi, Ionele draga, (bis)
In padurea verde, mandra-n poarta sede,
Cu ochii petrece, la Ionel cum trece.

Mai vin-o seara pe la noi, Ionele draga (bis)

Poarta e deschisa, lampa e aprinsa,
Mama s-a culcat, iar eu te-am asteptat.

Mai vin-o seara pe la noi, Ionele draga, (bis)

In padurea verde, mandra-n poarta sede,
Cu ochii priveste, la Ionel cind trece.
In padurea rara, mindra sta-n camara,
Plinge se omoara, ca Ionel se-nsoara.

Mai vin-o seara pe la noi, Ionele draga (bis)

In padura deasa, mindra sta si teasa,
Plinge si ofteaza, ca Ionel o lasă.
Cântecul „Bade pălărie nouă”(Margareta Paslaru)
Bade palarie noua, la, la, la, la, la, la,
Tu mi-ai rupt inima-n doua, la, la, la, la, la, la,
Tu mi-ai rupt-o, tu mi-o coase,
Cu fir rosu de matase, la, la…
Cand mă uit în urma ta, la, la
Mi se rupe inima, la, la…
Cand te vad pe drum trecind,
Dorurile ma cuprind, la, la…
Badea-i om de omenie, la, la, la, la, la, la,
Dar sarutul nu-l prea stie, , la, la, la, la, la, la,
Si ma roaga ziua toata,
Ca sa-l mai sarut odata, la, la…
Eu-l sarut de nu mai pot,
Si el nu-nvata deloc, la, la...

Cântecul „Ce mia fost mai drag pe lume”(Ioan Paulenco)

Ce mi-a fost mai drag pe lume
Caii suri și hamuri bune
Și-o căruță ca să sune
Să mă plimb cu mîndra-n lume
Refren
Hai, hai cu trăstioara, pe deal la Mărioara
Calul făcea popas și-apoi lua la pas
Hai, hai cu trăstioara, la deal la Mărioara
Calul făcea popas și-apoi lua la pas
S.o.l.o...
Ce mi-a fost mai drag pe lume
Om frumos cu vorbe bune,
Că-l iubești cu vrednicie
Și trăiește-n veselie
R.e.f.r.e.n... S.o.l.o...

Drag mi-a fost pe lumea asta

Calul, pușca și nevasta
Calul mă călătorește
Pușca de hoți mă păzește
Da mândruța mă iubește
.....R.e.f.r.e.n... 2
Cântecul „Cine bate seara la fereastra mea”(I.Loghin)
Cine bate seara la fereastra mea?
Cine bate seara la fereastra mea?
Eu sunt, dragă Mărioară, nu te speria,
Eu sunt, dragă Mărioară, nu te speria.
 
Cine bate seara la oblonul meu?
Cine bate seara la oblonul meu?
Eu sunt, dragă Mărioară, eu, iubitul tău.

 
Scoal-aprinde lampa să-ți văd fața ta,
Scoal-aprinde lampa să-ți văd fața ta,
Nu pot, dragă Ionele, că-i măicuța rea,
Nu pot, Ionele dragă că-i măicuța rea.
 
Dragă Mărioară, mă duc să mă înec,
Dragă Mărioară, mă duc să mă înec,
Du-te, dragă Ionele unde-i lacul sec.

 
Dragă Mărioară, mă duc să mă-nsor,
Dragă Mărioară, mă duc să mă-nsor,
Du-te, dragă Ionele, unde-i satul gol,
Du-te, Ionele dragă, unde-i satul gol.
 
Viu, mândruțo dragă, la tine-n pridvor,
Viu, mândruțo dragă, la tine-n pridvor,
Vino, Ionele dragă, eu te-aștept cu dor,
Vino, dragă Ionele, eu te-aștept cu dor.

Cântecul „Foicică doi bujori”(Eugenia Tudose)

Foaie verde doi bujori
Astă iarnă-n șezători
Mi-am cusut ie cu flori
Drag să fie la feciori
Toată cusută cu șir
Poalele cu trandafir

Și gătit-așa frumoasă
Să mă duci bădiț-acasă
Să nu mai stai supărat
Pentr-un pic de sărutat
Pentru o nimica toată
Că nam stat mai mult la poartă

Doar măicuța știi tu bine

Cum se supără pe mine
Pentru tine măi bădiță
Că stau seara la portiță
Nu știu doamne ce să fac
Pe-amândoi să vă împac

Și parcă uite e făcută

Noi la toamnă fașim nuntă
Nuntă mare cu săteni
Ca la noi la moldoveni
Și-am să-nbrac iia cu flori
Cea cusută-n șezători

Cântecul „Câte flori sunt pe răzor”

1.Cite flori sunt pe rozor
toate-mi zic sa ma insor
numai floare cea de tei ,mai mai
zice sa ramin holtei