Instituția de Educație Timpurie nr.

180

DISTRACȚIE DE IARNĂ
,,DE LA LUME ADUNATE ȘI-NAPOI ÎN LUME DATE’’
Grupa Pregătitoare Nr. 13 (6-7 ani)

Educatori:
Brînzeanu Elena
Tiron Ecaterina

Chișinău 2021
Data:22.12.2021
Grupa: pregătitoare numărul 13
Tipul activității: activitate extracurriculară

Unitățile de competență :
E.M.2.1. Interpretarea expresivă a unei melodii simple cu un diapazon limitat (6-8 sunete) în grup mare, în grup mic,
individual.
E.M.2.5. Improvizarea mișcărilor în diferite combinații de dans și jocuri muzicale.
E.M.3.3. Participarea cu plăcere, inițiativă și curiozitate la activitățile muzicale și evenimentele cultural-artistice.
E.M.3.5. Asocierea creației muzicale populare, cu portul popular.
Ed.limb.com.: 2.7 Formularea enunțului dezvoltat, respectând ordinea coerentă a părților de propoziție .
Domeniul de activitate: Arte, Limbaj și Comunicare
Dimensiunile: Educația muzicală, Educația pentru limbaj și comunicare
Obiectivele operaționale :
a) cognitive :
-să recunoască cântecele și dansurile, jocurile populare învățate după introducere.
-să dezlege ghicitorile.
-să interpreteze cântece cu diferite caractere, ținând cont de regulile de ținută, dicție, articulație.
b) psihomotorii :
-să aplice un limbaj mimico-gestual în cadrul scenetei.
-să execute mișcări după linia melodică.
-să se orienteze în spațiu, mișcându-se liber și folosind toată aria sălii.
c) socio-afective :
-să participe activ la distracție, interacționând cu alți colegi.
-să manifeste emoții și interes, percepând imaginea muzicală a lucrărilor, în legătură cu conținutul muzicii audiate.
Strategii didactice:
-Metode (conversația, dialog, cânt, dans, interpretarea, joc popular, recitarea, dramatizarea, etc)
Resurse materiale: centrul muzical, stick cu muzică populară, casă țărănească improvizată, port popular pentru copii și
maturi, coșuri cu lucruri de mână, etc.
Bibliografie:
1.Curriculum pentru Educație Timpurie (CET), Chișinău 2019.
2.Standardele de Învățare și Dezvoltare a Copilului de la Naștere până la 7 ANI. Chișinău 2019 .
3.Ghid de implementare a Curriculumului pentru Educație Timpurie Chișinău 2020.
4.Mazâlu, V. Scenarii pentru activitatea educațională extrașcolară. Chișinău, 2003.
5.Sofronovici, S., Sofronovici, T. Ilenuța Româncuța. Chișinău, 2009.
 Scenariul activității.
Datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor.

Cu ele se poate oricând reconstrui trecutul

întunecat.

(A. Russo)

Amenajarea sălii: În stilul Casei Mari: Covor moldovenesc, prosoape, perne, broderii, icoană, busuioc. Pe o masă – bucate
tradiționale moldovenești: plăcinte, dulciuri, fructe, legume, ulcior cu compot, etc.

(Pe fundalul unei melodii populare)

Prezentator: Moldovenii de când se ştiu sunt înfrăţiţi cu cântecul şi jocul, pe care le mânuiesc cu multă dibăcie şi
înţelegere. Omul de la ţară vede în şezători un bun prilej de a mai pune câte ceva la cale, a face un lucru, dar şi de a se
odihni, a se recrea, de a mai schimba o vorbă cu oamenii.

Vă propunem spre vizionare Şezătoarea folclorică De la lume adunate şi-napoi în lume date.

Şezătoare cu voinici,

Fete mari şi fete mici.

Aşa-și petrec nopţile,

Descreţându-şi frunţile,

Torcându-şi fuioarele,

Îndulcindu-şi zilele.

Gazda: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai strâng puţin prin casă, că acuş vin fetele la şezătoare, să nu mă
găsească cu casa nemăturată. Să aprind lampa…(aprinde lampa, mai aranjează prin odaie)

(Se aud bătăi în uşă)

Oaspeţii: Bună seara în casa dumitale şi bine te-am găsit. Am venit la şezătoare să tocmim un caier mare. Şi-am venit şi cu
sarmale şi alte bucate.

Gazda: Bună seara şi bine aţi venit. Mulţumim pentru bucate. Puneţi-le, aici, pe masă.

Ia, şedeţi colea pe ladă

Să ne-apucăm de treabă.

Iar când lucrul e în toi

Să cântăm ca pe la noi

Să meargă lucrul mai cu spor.

Strigătura

Dragu-mii unde-am venit

Cu cine ne-am intilnit

La oameni de omenie

Sa va facem veselie

Văd aicea om frumos

Inchina ma-s bucuros

Eu așa mi-am pus un gând,

Sa va joc și sa va cint.

Un băiat: Haideţi, oameni buni şi voi

Să vă-nveseliţi şi voi

Să cîntăm şi să jucăm

Pe toţi să vă bucurăm.
Că de-amar şi de pelin

Sufletul nostru e plin

Că nu ne-om lăsa de loc

De şezători şi de joc.

Un băiat: Dragi mi-s şezătorile,

Ca să joc, să chiuiesc,

Bine să mă veselesc.

Gazda: Bună seara! Să ne fie cu iertare, dar la noi întîi se lucrează, apoi se veseleşte.

Un băiat: Apoi, Doamne ajută şi spor la lucru.

Gazda: Hai, poftim de vă aşezaţi.

Un băiat: Ia, să stau lîngă fetele acestea frumoase.

Gazda: Frumos lîngă frumos

Şi tînăr lîngă tînăr

Ca paiele lîngă foc.

Un băiat: Măi, da harnice mai sînteţi, ce mult mai lucraţi. Dar ce faceți voi acolo?

O fată: M-a-nvăţat mama să cos

Şi pe faţă şi pe dos.

Să fac zestre pentru mine

Ca să mă mărit cu tine

Haideţi, fetelor să cîntăm și să dansăm.

Cîntec-dans „Câte doi, câte doi”

-=Cite doi=-
1
Dе cind е lumеа-lumii, dе sаt mi-е dоr mеrеu
C-аsа mоldоvеnii lаsаti dе Dumnеzеu
-=Refren=-
Citе dоi, cite dоi, hai hоrа noastra
Hаi bаiеti s-о fаcеm rоаtа, nеаmul sа trаiаscа
2
Cu incаltаri dе linа, si cu cаciuli pе cаp
Nоi nu stiаm cе-i frigul, lа vrеmе dе iеrnаt
-=Refren=-
3
Еrа intrеаgа lume, cu nоi in аdаpоst,
Si lаptеlе dе оаiе, mincаrеа nоаstr-а-fоst
Mе-аduc аmintе clipа sа uit nici nu mаi pоt
Cum mеа mincаt si оаеа cu miеl bоlnаv cu tоt
-=Refren=-

Un băiat: Fata mamei lăudată

De trei luni nepieptănată

Cînd o iei la pieptănat,

Nici grebla nu intră-n cap.

Un băiat: Fata mamei jucăuşă

Cu gunoiul după uşă

Toată ziua la oglindă

Şi gunoiul pînă-n grindă.

Un băiat: Satu-i mare, fete-s multe

Şi mai mari, şi mai mărunte,

Fete-s multe şi frumoase,

Dar cu acul nu ştiu a coase.

O fată: Cum nu ştim, vezi cît lucru am făcut? Ia, fetelor să le arătăm ce putem şi noi.

Colind „Florile Dalbe”

Iată vin colindatori,

Florile dalbe,
Noaptea pe la cântători,
Florile dalbe.

Şi ei vin mereu, mereu,

Florile dalbe,
Şi-l aduc pe Dumnezeu,
Florile dalbe.

Dumnezeu adevărat,
Florile dalbe,
Soare-n raze luminat.
Florile dalbe, florile dalbe.

Un băiat: Ia, lăsaţi cearta, mai bine să vă spun nişte snoave cu Păcală şi Tîndală. Ştiţi voi oare cine este Păcală? Apoi
ascultaţi.

Sceneta „Rătăciții” cu Păcală și Tândală

(Apare Tîndală și cu Păcală)
Tîndală către Păcală:
Măi Păcală, măi... noi ne-am rătăcit!
Păcală:
Ei, ba!
Tîndală:
Dacă îți zic!
Păcală:
Tîndală, tu ești rătăcit de cînd e lumea.
Tîndală:
Ei, că tu nu... . Ia să-mi spui tu mie, ce-i aceea: luna sau soarele?
Păcală:
Auzi măi Tîndală, ia mai lasă-mă cu întrebările acestea. Că ... eu... nu sînt de pe aicea!
Tîndală:
Ha-ha-ha! Vezi, nu știi, nici ce-s acelea de sus, nici unde ne aflăm?
Păcală:
Dacă tu ești mai breaz!
Tîndală:
-Măi Păcală, ia dute și vezi că acolo scrie ceva că eu nu prea văd de departe.
Păcală:
- Ia dute tu și citește că stai și aștepți de parcă te afli în tîrgul lui Cremene. Mare boier mai ești!
Tîndală:
- Ce-ai spus? Eu nu știu să citesc? Acuș, așteaptă puțin!
(Pe scenă se află un indicator cu patru săgeți unde sunt unele denumiri de localități)
Tîndală:
- Chișișinnnnn, Orhaaaaaaaai, Băllllll (se scarpină la ceafă îngîndurat)
Păcală:
- Hai, deșteptule, ai mai aflat unde suntem?
Tîndală:
- Ai răbdare măi frate! (Rotește semnul la dreapta, la stînga)
(Apare Ileana Cosînzeana)
Tîndală către Cosînzeana:
- Bună vreme dragă fată!
Ileana Cosînzeană:
-Bună vreme om bun!
(Păcală sare ca fript)
Păcală:
- Fată frumoasă și harnică, spune și nouă ce localitate este acesta?
Ileana Cosînzeană:
- Este un oraș cu nume frumos, cu oameni de bună credință, cu obiceiuri moștenite din bătrîni, meșteri populari mai rar de-i
întîlnești, gospodari și gospodine din cei mai vrednici de prin părțile acestea, hărțuite pe vremuri de tătari. Azi la ei se dă o
mare serbare cu Ajunul Crăciunului. Dacă vreți puteți merge și voi cu mine.

Un băiat: Tare isteţ mai este Păcală acesta. Dar să vă spun şi eu o întîmplare:

Trăia odată un cioban şi avea vreo două mii de oi. Într-o zi s-a dus cu oile la păscut. Seara, cînd se întorcea spre casă, cele
două mii de oi, trebuiau să treacă, cîte una, pe o puntie îngustă peste un rîu lat şi adînc. …

O fată: Hai, zi-i mai repede.

Un băiat: Aşteaptă să treacă oile mai întîi.

O fată: Ei, pînă or trece oile, hai băieții să ne ure.

Urătura „Aho, aho, copii și frați”

Aho, aho, copii și frați

Stați puțin și nu mânați

Lângă boi v-alăturați

și cuvântul mi-ascultați

Mâine anul se înnoiește

Plugușorul se pornește

Și începe a ura

Pe la case a colinda.
Iarna-i grea, omătu-i mare

Semne bune anul are

Semne bune de belșug

Pentru brazda de sub plug.

Plugușor cu patru boi

Ia mai mânați măi flăcăi

Hăi, Hăi...

Gazda: De urat, știți să urați, de cântat – știți să cântați, de dansat – știți să dansați. Să ne mai odihnim un pic. Ascultaţi şi
niște ghicitori.

Ghicitori

Trece nevăzut Soarele chiar de-i soare,

Repede de necrezut. Dar şi el o soră are.

Umblă, nu fuge, nu sare, Cine-i?

Rostu-i pe lume e mare. (Timpul) (Luna)

Sînt şapte surori Ce-i mai rău şi ce-i mai scump

Şi toate domnesc Pentru omul cel nebun?

În lumea mare (Limba)

Şi nu au nici o schimbare. (Săptămîna)

Nici afara,

Nici in cer,

Nici pe pamant.

(fereastra)

Iarna doarme dusă-n cui

Sub o grindă de la casă

Vara face cărărui

Prin iarba naltă si deasă

(coasa)

Luceşte, sclipeşte,

Pe câmpii goneşte,

Retează tot ce-nfloreşte.

(coasa)

O fată: Dar noi ştim şi un dans bătrănesc care se numeşte Coasa

Dansul Coasa

Un băiat: Am dansat frumos și bine,

Gospodari și gospodine
Vrem noi să vă bucurăm

Capra noi să o jucăm

Jocul „Capra”
Foaie verde si-o aluna
Buna ziua, ziua buna
Ia deschideti portile
Sa intre capritele
Ţa, ta, ta, carpita ta Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, carpita ta
Capra noastra-i cu margei
Cu cercei cu catifeli
Joaca vesel caprita
Toti is bucurosi de ea.
Ţa, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, caprita ta
Şi plecai si eu la targ
Pe caprita ca s-o vand
Şi mergand pe drum, mergand
Aud din urma strigand:

Cumparatorul:

– De vanzare-i capra bade?

Ciobanul:
– De vanzare!
Cumparatorul:
– Şi cat vrei pe ea?

Ciobanul:

– 800 de lei!
Cumparatorul:
– E blanda, nu impunge?
Ciobanul:
– E blanda, nu impunge.
(capra il impunge pe cumparator)

Cumparatorul:

– Eu iti dau 400 de lei pe ea pentru ca impunge.

Ciobanul:

– De cat sa-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine ii dau

un par in cap. (o loveste cu batul, capra cade si nu
mai misca)

Alaiul:

– Valeu, capra noastra a murit!

Ţa, ta, ta, carpita ta
Te-o lovit vreo boala grea
Sau pe unde-i colindat
Veste rea tu ai aflat.

Ciobanul:

– Baa…da capra nu-i moarta si nu din palitura

a lesinat, ce din cele ce-o aflat.

Alaiul:

Scoala tu caprita mea

Faptele s-or indrepta
Şi-acum haide sa plecam
Şi-alte case colindam
Ţa, ta, ta, carpita ta
Nu te da nu te lasa
Ţa, ta, ta, carpita ta.

Un băiat: Da, cînţi foarte frumos. Dar să vă spun o snoavă:

Un boier a trimis o slugă cu două oi, să le ducă la alt boier. I-a dat şi hârtie – a scris boierului, că-i trimite două oi. Pe drum,
sluga, nu ştiu ce-o făcut cu o oaie, că a ajuns numai cu una. Boierul vede ce-i scris în hîrtie şi întreabă de slugă:

– Unde-i o oaie?
– Asta-i o oaie, cucoane!

– Păi, nu asta, – zice. – Aceea.

– Asta-i aceea!

– Măi, perechea la asta unde-i?

– Asta-i perechea la aceea!

Şi tot aşa, boierul n-a mai avut ce-i face.

Un băiat: Dar eu ştiu alta. Un ţăran se ducea cu o oaie la piaţă. Pe drum se întîlneşte el cu un popă. Acela îl întreabă:

– Unde duci tu oaia asta?

– La piaţă, părinte.

– Şi cît vrei pe dînsa?

– Ca pe-o vacă, părinte.

– D-apoi de ce aşa scump, bre?

– Apoi, părinte, oaia asta mănîncă lupi!

Popa dacă aude aşa ceva, ia şi plăteşte oaia ca pe o vacă. Pe urmă se duce el cu vizitiul în pădure şi lasă oaia pînă dimineaţa,
să mănînce vreo doi lupi.A doua zi, dimineaţa, se duce popa voios la pădure. Cînd ajunge el la loc, găseşte numai capul oii.
Îi spune vizitiului:

– Breee… da puternică oaie! A mîncat toţi lupii! Din lupi n-a rămas nimic, da dintr-însa capul!

Gazda: Şi de lucrat am lucrat, şi de vorbit am vorbit.

Şi-acum lucrul să lăsăm

Şi cu un cânt pe Moșul să-l chemăm.

Prin nămeți cu un toiag

Cine urcă scările

Cine cântă bucuros

De răsună zările

Bate usă boc-boc-boc

Și se-ascunde repede

Ăsta este moșul drag

I-am zărit doar pletele

Refren

Fulgii cad ușor de sus

Mama iarnă i-a adus

Bradul e impodobit

- Moșule bine-ai venit!

Toți copiii ies în prag

Își asteaptă darul drag

Și răsună-n jur ecou

- La mulți ani e Anul Nou!

Moșul drag a muncit

Un an cu sârguintă

Ca să poate implini
Orisice dorintă

Noaptea asta de argint

Tare-i asteptata

Daruri multe v-am adus

Vi le dau pe toate

----------------------------------------------------------------------------------

Gazda: Moșule am pregătit pentru tine un dans.

Dans-cânt „Moș Crăciun ce drag ne ești”

Incercam sa n-adormim,
Urechiusele ciulim
Si-ascultam de incotro
Se aude: Ho-ho-ho!
Mos Craciun, ce drag ne ești
Dintr-o lume de povesti,
Prin zapezile argintii,
Vii la noi cu jucarii
Nu prea stim cum te strecor
Fiindca peste ochisori
Pleoapele grabite cad
Oo, dar ce e-n zori sub brad!
Mos Craciun, ce drag ne ești
Dintr-o lume de povești
Prin zapezile arginti,
Vii la noi cu jucarii

O fată: Că tare am mai obosit. Mi s-a făcut foame de atîta dans şi lucru.

Gazda: E vremea să mai gustăm şi din bucatele aduse. Hai poftim şi serviţi din plăcinţele, sarmaluţe. Ştiţi vorba ceea: La
plăcinte înainte, la război – înapoi.

Toţi: Mulţumim, sînt foarte gustoase.

O fată: Dar e vremea să plecăm

O fată: Vă urăm de sănătate,

Mulţumim de bunătate.

Poate ne-oţi mai invita

Şi de noi nu veţi uita!

Plecarea oaspeţilor.