Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La varstele mici intalnirea cu textul literar este hotaratoare pentru evolutia ulterioara a copilului. Textul
literar ofera celui care parcurge, pe langa satisfactiile aduce de orice lucru inedit, prilejuri unice de
reflectie, de meditatie, indeamna la introspectie si totodata angajeaza valori educative formative cu
valente deosebite in formarea si modelarea personalitatii si comportamentului cititorului.
Povestile ca si micile poezioare sunt primele modele de viata si de exprimare cu care copilul
vine in contact.
Subiectele alese sunt dintre cele mai familiare copilului prescolar, apropiate de universul si
preocuparile lui. Versurile sunt usor de retinut, gingase, mici capodopere chiar, si sunt izvorate dintr-o
experienta indelungata a educatoarei care traieste cu tot sufletul alaturi de gandurile si framantarile
copiilor de gradinita.
ARGUMENT
De ce organizam serbari? Verificam astfel, de cateva ori pe an, ca micutii si-au insusit lucrurile
transmise la gradinita si le dam posibilitatea de a aplica invatatura din clasa.
Cantand, dansand, recitand, interpretand un rol dintr-o sceneta, prescolarul isi formeaza si isi
perfectioneaza deprinderile artistice. Acestea il vor ajuta sa-si dezvolte gustul, dragostea de frumos,
aptitudinile pentru arte. Serbarile contribuie la stabilirea unei legaturi intre cunoasterea artei si
practicarea ei.
Scenetele propuse au reusit sa-i atraga pe copii in lumea povestilor. Ele valorifica personaje
variate din literatura pentru copii, « figuri » ce intruchipeaza deprinderi bune sau rele, ce pot fi judecate
de cei mici. Am abordat de asemenea teme ce pot ajuta, la clarificarea notiunilor temporale
(anotimpurile) si am facut apel la texte dedicate copiilor de clasici ai literaturii romane si de poeti
contemporani.
Serbarea e intotdeauna o sarbatoare in viata copiilor. Momentele de intensa traire, aplaudate
cu caldura de parinti, nasc in sufletul prescolarilor aspiratia la armonie si bucurie ce va contribui la
construirea personalitatii.
De ce stai in poienita,
De ce ai invitat aici
(rolurile secundare numite mai sus Personaje) vor fi valorificate la alegerea educatoarei in functie de
costumele existente: ciupercute, fluturasi, flori, fructe de padure, gaze, pasari etc.
El anunta un concurs
La intrecere cu noi!
E-un concurs de numarat,
In poiana, uite-aici!
Animalele s-arate
La concurs, pe numarate,
Sa ne premiere ea.
Tuturor o sa ne spuna:
Va va pune o-ntrebare!
Si intrebari am sa va pun!
Si raspunsuri o sa dam!
Am sa va intreb acusi:
Desi e ca o gogoasa
Pe panou a rasarit
Ce e ca un carligel
Totdeauna e stingher.
Si va rog sa il notati,
Cu ce are-asemanare
Pe Scufita si bunica
De ei poate-ai auzit!
E la-ndemana oricui
Cifra care-arata-asa?
Ca s-aduni, de la o mana,
Degetele impreuna,
Surioare muncitoare,
De la prima incercare,
Si de scris, si de mancare.
La munca-s folositoare!
Cantecel de numarat;
Cantecul numaratorii
Numaram, numaram,
Totdeauna o sa-nvingi!
Si ne-ajuta zi de zi.
Si in viata nu razbesti,
De nu stii sa socotesti!
Si arici, si ursuleti,
Iezisori si veverite.
El stia ce sa raspunda,
Premiati si premiate,
Sa jucam pe saturate,
Si la masa ne-asezam,
Premiile sa mancam!
Cifrele sa nu uitati,
Matematica sa stiti
Si bine sa socotiti.
de Temistocle Popa)
Astazi, in padurea mare,
Si sa stiti ca fiecare
E istet la numarat.
Ursuletul si vulpita
Iepurasul si caprita
Un-doi, un-doi,
Si voi cu noi,
Vreau sa ii impodobesc
Pletele, ce stralucesc –
Alba ca Zapada:
Si hainute, si patuturi
Astazi am aerisit,
Capra:
Subtirel si dragastos:
Mancare sa ne aduci,
Nu deschidem la oricine,
Si usa am incuiat,
Ca eu am mancat dulceata!
Jucausi si dragalasi.
Sa ne duca-n orasel,
Sa ne dea in calusel!
De mama nu am ascultat,
El m-a mancat,
Parintii sa ii ascultati:
Sa va opreasca cineva,
Si pe iezi, si pe Sufita
Vanatoru-i iscusit!
De cate am patimit,
Daca nu ma lacomeam
Ca la peste eu pofteam!
Sa manance un caras!
Ca e hoata si haina!
N-ascultati la ce se spune -
Eu muncesc si ma prefac
Duca-se si el in sat!
Gainita se numeste,
Si am sters-o frumusel,
Ca sa n-ajung cojocel!
O fantana daramata,
Ce se vaita de durere,
Delicate degetele,
Va iubesc si va-ngrijesc,
Si ea ma va rasplati
Si cuptorul, si fantana:
Placintelele fierbinti –
Fantana cu rugaminti.
Paharelele de-argint,
Cu tot ce am adunat.
Multe am de indurat!
In cenusa eu traiesc;
Si in casa a adus
O femeie ingamfata,
Si cu dansa au venit
Eu umblam nepieptanata,
De bataie te fereste…
Si surorile pornira,
Poruncira, se gatira!
De cenusa am scapat,
Si cu ce-am agonisit,
In fantana am ajuns,
Si am stat pe plita-ncinsa,
Si am inghitit la galbeni,
Nu te speria de mine
Si boierul nesatul
Am fugit si la scaldat…
Casa si am suparat-o
S-a-ntamplat cu-adevarat,
Sa pornim acum
In dumbrava minunata,
Si a spus in sat
Ca o fac de ras,
Inserarea vine,
Sa ajungem deindat’
Cosanzeana ma numesc,
Ba in turn ei ma ascund,
Grija eu sa am de toate,
Fat-frumos, ce se va bate
Cu zmeii pe inserate.
Pe Ileana am scapat,
Dintr-un codru-ntunecat.
La lumina am adus,
Luna si cu stelele,
Sa se coaca granele.
Eu la nunta va poftesc,
Cu Ileana ma-nsotesc!
Pe o mireasa-am ajutat,
Am si un prieten sugubat
Pe unde am calatorit
Apilog
Petrecerea s-a terminat
Si carnavalul s-a-ncheiat,
Are in viata-asemanare!
Binele fi-va-nvingator,
Prietenii – de ajutor!
La carnaval, sa va distrati.
Rolurile-am invatat,
O recunoaste fiecare:
Incruntata, inghetata,
Cu o inima de piatra!
Seceta ar aparea!
Toti: Iarna !
E frumoasa si e blanda!
A- mpletit o coronita.
Soarele ii va trimite:
Sa imprastie verdeata,
Si natura o rasfata,
V-asteapta-acum sa va jucati!
Ce de parfumuri, ce culori!
Cu cantece de privighetoare,
Cantec de vara
Se arata-n luminis
De poienile cu flori
Pasarile le goneste
Si ai impartit de toate!
Si legumele-s de soi!
Forfota si veselie
Si an de an si voi, copii
La el acasa, alintat?
Si bunicuta-l adormea!
Sa se imbrace nu putea,
N-am cu ce ma imbraca!
Lucrurile-a-i cauta.
Deasupra pantalonilor
Ca sa dezlege taina!
Ulcica plina-aducea,
Mamaliga o servea
Nu lasa o picatura.
Ca sa rabde nepotelul!
Uite, ia si pachetelul,
Tu de mine nu uita,
Singur tu nu ma lasa,
Pe picioare-l aseza,
Nepotului il legana
Si-usurel ea ii canta:
Buna ta te va veghea,
Ca un brad el o sa creasca,
Le chemase o vecina
Sa-i alerge-ntr-ajutor,
***
«Ajutor la imbracat!»
Cu frunzis ne-mpodobim.
Ne palce sa ne spalam,
Cu grija sa ne-mbracam!
Cu degetu-l aratau,
Ii propune – ce vicleana! –
Ei ti-ar da un morcovior.
Chiar si florile-mpreuna
Fiindca mancarica ta
Cere-ntruna de mancare…
Si, in codru-ntunecat,
Iedu’nostru-i ostenit!
Ca nu am pe nimeni
Sa ma legene ca ea!?
Si pe gene, si pe pleoape,
Cu puteri nebanuite
Ca de-acum, niciodat’
Al unsprezecelea povestitor:
De nu va place-a va-mbraca
Scufita Rosie
(Personajelor principale li se pot adauga alte personaje-animale flori etc.-in functie de posibilitati.)
Sa va spun o intamplare
Si parintii ma iubesc
Si cu drag ei ma-ngrijesc!
Si cuvantul le ascult
Eu le dau inima-ntreaga!
Ce necaz ai patimit?
Bunatati ea a gatit,
Si imbraca si rochita,
Ia si cosul cu mancare,
Cu timpul sa te impaci
Soarele nu te asteapta,
Cu straini, sa te feresti!
Si la usa te descalti,
'Sarut-mana!' sa ii spui,
O intrebi de sanatate,
De microbi sa o feresti!
Cantec
(text adaptat dupa melodia lui Petre Tipordei)
Pasarile ciripesc,
Si prietenoasa foc!
In poiana au venit.
Ce cauti in poienita?
Trece si o caprioara!
Aratati-va si voi!
De bunica bolnavioara!
Cantec
Sunt aici.
Foarte mici.
Bietei bunici…
Primul povestitor:
A uitat de potecuta,
Al doilea povestitor:
Si tarziu, pe inserat,
Amintindu-si de bunica.
Ca nu mai ajunge-odata!
Al treilea povestitor:
Nu recunoscu nimic.
Si usa a incuiat,
Cu rusine si tristete
Si te-asaza-aici, pe pat,
Lasa-ma sa te privesc,
Al patrulea povestitor:
Tu ai plans cu ei mereu,
Spune-mi, e adevarat
Mainile le folosesc
Sa te pot imbratisa
Ca eu tare te iubesc!
Al cincilea povestitor:
Si deodata o-nghiti
Si se-ntinse-apoi in pat,
Adormind imediat!
Cantec
(text adaptat pe melodia cantecului In padure, din folclorul copiilor)
Al saselea povestitor:
Vanatorul iscusit
La bunica a sosit,
Si pe lup el a zarit:
Ce o fi intr-insa, oare?
Al saptelea povestitor:
Un cutit el a luat,
Pe bunica si fetita,
Ca te miri cum au trait
Daca el nu aparea,
Nimeni nu ar fi aflat
Eu credeam ca e Scufita
Pregatisem si rochita!
Al optulea povestitor:
Ca sa vada ce va fi,
Al noualea povestitor:
Cantec
(text adaptat dupa melodia cantecului Scufita Rosie de Ioan Luchian Mihalea)
Cu Scufita Rosie.
Ca in viata intalniti
De parinti, ca nu e greu.
Si la sat, si la oras,
Cenusareasa
A fost odata ca-n povesti,
Si le iubea, le rasfata,
Si fetele-i o mosteneau.
In toate i se-asemanau:
Un zvon, in zi de primavara:
Sa se porneasca in petit!
Ca fete-i si le gatea,
Cenusareasa a rugat-o
Si a iesit un taraboi,
Si a trimis-o inapoi.
Boabele le alegea,
Si in strachini le punea.
Ajutor ea nu avea.
Porumbel si porumbita
Au adus o coronita,
De la nasa a primit
Pantofiori cu nestemate.
Porumbeii o grabira
Sa dispara de la bal.
Si va ramanea in carpe.
La palat, ce stralucire!
Ea priveste cu uimire,
Dansul o ademenea,
Si, pe tronu-mpodobit,
Aleasa-i nu se zarea.
Fata fara-asemanare!
S-a aprins de nerabdare!
Cenusareasa-i minunata!
Porunca se indeplini
Cenusareasa a pornit
Cenusareasa asculta
Increzatoare, pantofiorul.
Pantoful e al nimanui!
Surorile, ingalbenite
Proba si ea un pantofior: