Sd lucrdrn

t npreund

PR tZ I IIIflR I G TIIIR R Lfl

DUPA PARCT]RGEREA ACESTEI SECTruNI VETI

cfrNoA$TE
. Cnm se pot uni $colile pentru a se sprijini reciproc si pentru u sprijini
profesorii in promovarezr educatiei incluzive.
. Nevoia dc a schimba cultura ;co1ilor, pentrl a colabora mai activ cu
comunitatea.
. Legiturile ce trebuie stabilite cur celelalte gmpuri clin comltnitate. in
aceastir categorie intrl pirinti Qi persoane care au in ingrijire copii,
personal mediczrl, lucr:itori comunitari, organizzrfii a1e persoanelor ctt
dizabrlitd,ti si persoane care sprijinl comr-rnitatea si alutl elevii sl-5i
glseasci un loc de rruncl dupi ce termini scoala.
. Modalitdti practice prin care profesorii si scolile pot iucra impreunl cu
alte grupuri din comunitate.

CONTINUT
. Partea 1 descrie modul in care Ocolile dintr-un cartier se pot air,rta unele
pe altele.

Sec[ittttea 4
 IHt0 piltTflL] pF!iisi:

. Partea 2 analizeazi schimbarea la nivelul culturii scolii.

. Pattea3 strbliniazd ideile privind colaborarea cu cinci grupuri cornunitzrre care pot
spriiini profesorii. Aceste grttpuri sunt:

L. Pirinti gi persoatre care au copii in ingrijire

2. Personal medical Ei de sdfldtate
3. Lucriltori comu rritar i
4. Organrzatii ale persoanelor cu dizabilititi
5. Sustrindtori din comunitate

pflRfifl I St0LlLt t]'tpn ttJ il fl

Provocarea de a promova o educatie PENTRU TOTI nu se poate realiza dacd $coala

se izoleazd. Este nevoie, rnai clegrabi, de o cooperare activi si de o participare a
unititilor cle invitimdnt - pregcolare, prirnare $i gimnaziale, dintr-un cartier. in
educaqia copiilor cu cerin{e speciale este esen[ial sI se asigure o continuitate. Mare
parte din strlduinge rdrnAn insi firi nici r:n rezultat, in cazul in czrre eler,ul se mutl
de la o $coalI la alta iar scoala care-l primeste nu este pregititi sd-i satisfacd cerintele.
Cooperarea dintre qcoli devine gi rnai importantl, dacl in acela$i cartier se afli si o
scoali speciali. DacI intre $coala obignuiti qi cea speciali existd cooperare, atunci qi
profesorii si elevii au de cdqtigat.
Cu toate acestea, traclitia din multe firi este aceea ca fiecare gcoald si lucreze
independent, f'f,rd ca intre profesori si elevi si existe prea multe legituri sau
comunicare, cu excepfia competitiilor.
Cele care ar trebui sI initieze qi sd coordoneze cooperarea dintre qcoli sunt,
bine?nteles, autoritiiile. Dar dacl. acest lucru nu se intdmpll, atr,rnci profesorii, Ei in
special directorii, pot sI schirnbe ceva in acest sens.
NIai jos sunt prezentate citeva idei, culese clin intreaga lunte, care pledeazd in
favoarea parteneriatelor dintre $coli, in sensul sprijinului reciproc pentru realizarea
educatiei inch:zive.
. Directorii qcolilor $i reprezentantii din consiliul de administratie al qcolilor sI se
intruneascl cel pulin o dati pe an, pentru a analiza sr:biecte de interes comLln, cllm
ar fi inscrierea la $coall a tuturor copiilor din cartier, acceptarea copiilor cu cerinte
speciale, accesul in clddiri si dotarea necesard, formarea personalttltii Ei asigurarea
de sprijin pentrll profesori qi copii.
. in aceea$i misuri, profesorii pot sI vizileze fiecare dintre celelalte 5co1i, pentru a
cunoa;te initiativele de includere a tuturor copiilor.

Sd lucrdm tntpreurtii
iF itlrttt[fl'r sr sfl RflsplJtl0ill

LR iIBIIITILI ELIUILOfl [I11 ILflSIU II]IUZIUI

. Scolile tlebuie sir infiinteze. in cartierul respectir., Lrn centrlr comun c1e l'esllrse, cat'e
si ofere materialc si echipamente care sI sprijine procesttl cle predare: casete
video, reviste, programe vicleo - pe c2rrc si le poati utlhza profesorii si familiile.
Cazttl icleal este infiintarea unui centru cle resnrse in caclrul unui institttt peclagogic
local.
. Profesorii de diferite scoli se pot inlocr:i reciproc. pentrlr perioacle limitate cle
1a
titlp. De excmplu, un profesor c1e la $cozlla speciall poate mer[ae la o scoaii
primarl clin apropiere, pentrul a acorda asistenti personalului diclactic clin acea
qcoall. Perioada c1e timp poate fi compact'i - de clor-ri sirptirmini saLr poate fi o zi
pe slptfullni, timp c1e un trimestrLl. Viccverszl. un prof'e-sor de Ia scoala obi:inuiti
poate ?n1ocr-ri o perioacll profesot-ul clin $coala satt ttnitatea specialzi.
. in unele tlri, autoritirtile eclucationale au pus lzr clispozilie prof-esori resursit care si-
i ajute pe eler.ii cu cerinte speciale. Acestia pot sprijini actirzitatea in mai multe scoli.
Acesti profesori resursi snnt cei c2lre organizeaz:a intrr-rniri intre profesori,
orgtnizeaztr schimburi cle profesori si activititi cle perfecqionzrre pentrll grupuri c1e
caclre ciidactice de lzr lcolile c1e care r;ispttnd.
. Un grup cle profesori cle la to:rte scolile dintr-un cartier se poate intilni pentru a
dezbate subiccte cle interes colrrlln 5i pentru a discnt'.r despre nevoia de zl clezvolta
$coli n-iai incluzive. Czr subiecte cle dezbatcre pot fi: aderptarea cr-rrricltlarl, metode
cle predare si cle evaluare a cllno$tintelor elevilor. Aceste grupuri c1c lttcru trebuie
si se concentreze asltpra nnui aspect foarte clar. cu termen de realizare. Rezultatltl
intrunirilor cle lucru poate fi fircr-rt clrnosclrt tLrtllror lcolilor. Acest lttcru inseamnl,
nu doar cI se realizeazd. o activitate pe care nici r:na dintre scoli nu o potlte
clesfi;ura cle una singurl. ci si cI se dezvoltl politici qi proceduri cotnune pentrLl
toate sco1ile.
. DacI profesorii dintr-o scoall au participat la cursuri de perfectionare. la
intoarcerea lor in $coalir 2rcestia vor servi drept profesori resttrsi 5i pentru prof-esorii
din alte $coli localer aceasta se poate face. cle exemplu, prin prezentarea noutltilor
la intrunirile dintre profesori san la $edintele cu plrintii, ori prin initierea de ctirsuri
cle perfectionare pentrLr profesorii din alte Ecoli.
. Grupuri de Scoli dintr-o anutniti zonir. pot sir inr'ite ,.experti" locali, pentfLt
sustinerea unor ateliere cle lucru pentru intreg personalul. Acesti expelti pot fi
invitaii de la institutele pedagogice, universititi. ministerul educzrliei sar-r organizatii
ne-glrvernarrentale. Dacd pentru astfei cle initiative se Llnesc mai multe $coli, atunci
nurnlrul participantilor va fi mai mare Si in acest fe1 se constrttiesc acele retcle de
legirturi intre prof-esori.
. De asemenea, intre scolile obiqnuite si cele speciale trebuie incr:rajat scl-rirnbul cle
elevi. Acesta p()ate avea mai rnulte forme: vizite cu ocazta Lrnor e'n enintente sociale,
de exemplu spectacole sau lectii in comun Ia anumite discipline - clesen, educatie
fizicl sar.r muzici. gcolile care sllnt foarte apropiate ca distantl pot sd-si plaseze
cdte o clasi in cealaltl scoali. pentrlr a dezr.olta contactele neoficiale intre elevi.
De asemenea. unii dintre copiii 5colii speciale pot sI participe la o parte satt la
aproape toate orele din $coala obisnuiti. Aceste combinatii pot fi revizuite, potrivit
cerinlelor/nevoilor copiilor. Copilul poate participa mai rnult sau mai putin timp
intr'-o scoall sau alta.

Scc{i tr ueo
 ftli0 ltllTRU !n[frSUR]

iltt]'IPLU

in Aman, Iordania, $ase scoli particulare au pus bazele unui grup cle sprijin pentrli
profesori. Cinci ani mai tirziu, erau 15 scoli in-iplicate. Obiectivr-rl glupului este cle a
se spriiini r-rnii pe altii prin a discuki diverse subiecte, clificultlti $i succese ale
activitzitii 1or. La intAlniri sunt invitaii sir participe, cie asemenea. profesionisti din
domenii inruclite, care prezinti experientele 1or. intiilnirile au loc o dati la 6
slptzimAni si dnreazl cloul ore, fiind girzcluitc pc rlncl cle fiecare scoali care fhce
parte clin grup. La fiecare intllnire se intocme$te un raport, care este trirlis tuturor
mernbrilor din reteaua grupului cle sprijin.
intre subiectele clezbltllte all fost: actir.itatea clr plrinlii privincl acceptzrrea copiilor
cu clificultii[i. notarea elevilor in fr-rnctie de propriile perfon-nante si prin comparatic
cu ceilalti colegi, cum si fie abordati eler.ii aclolescenli clnd alung in clase
superioare, nccesitatea formirii continr,re Si formarea de asocialii prof'esionale ale
caclrelor cliclactice clin scolile inch:zive care alr in clase elevi cu ccrin[e speciale.

Cunoagte{i 9i alte modalititri prin care qcolile se pot spriiini unele pe altele?

Care dintre ideile de mai sus pot fi aplicate in Ecolile din cartierul dumneavoastrd?

Pachetul de resurse fNESCO: Cerinfele speciale la clas} oferi rnai multe

informatii privincl schirnbarea scolilor.

PflRTIH 2 tULTURfl SIOLII

Profesolii pot s;'r-i ajute pe eler.ii cu cerinte speciale Ia 5coalil in rnulte feluri. Dar ei
nLl pot face acest lucru singuri, ci trebuie szi colaboreze cu pirinlii. cu lucrltorii
sociali si cr-r olgantz'ttllle persoanelor cu dizabilitlti.
Aceastit colaborare poate duce la schimbarea cr:lturii lcolii. in mr-rlte tlri, intre Scoalzi
si aceste grupuri nu prea existzi legituri. Aceastir atitudine este ?nsl in schimbare.
o Viata copilului nu poate fi pr,rr si simpln impilrlitl in .,viati scolari''. ..viatI de
familie" gi *viati in comunitate". Problemele care 2rpar intr'-unul clintre aceste
donrenii Ie alecteazd 5i pe celelalte.
. Scoala este cloar o etapl din viata copilului. Legiturile intle scoali Si serviciile

ic, hrcru1t tmptetutcl

sF iirTtLr[il1 si sfl Rflspl]f]0ill

LR rrnrlTru rut]rr0x
!l| ulil[uule

pentru copii si farnilii trebuie stabilite chiar din perioada pre;colari. in aceea;i
mdsurl, $coala trebuie sI ajr-rte la pregitirea pentru viatd, a copiilor dupd terminarea
studiilor.
. Deprinderile necesare pentru a duce o viat:a reusit'i in societate nu pot fi invilate
numai in clidirea unei $coli. invdtarea acestora trebuie si se continue in
comunitate.
. Educatia este responsabilitatea fiecdn-ri cetltean $i nu trebuield,satd numai in seama
profesorilor.

Pute(i atilta gi alte rnotive pentru care gcolile trebuie sI fie strins legate de comunitate?

CUM PUTEM iNTCEPN

Cultura Si traditiile unei qcoli nu pot fi schimbate foarte repede. Schimbarea nu o
poate face o singurl persoani. Persoanele cu influengi sunt cele care trebuie si
sustini schimbarea. Asemenea persoane sunt:
. directorul $colii
. consiliul de administratie al scolii
. inspectorii qcolari
. profesorii cu experienEd din gcoli
. politicienii de Ia nivel local 6i central
Dar nici aceste persoane importante nll pot schimba singure o stare de lucruri.
Trebuie ca gi profesorii, pIrinlii, chiar qi elevii si doreasci ca schimbarea si se
produci!
Grupurile de mai sus trebuie si comunice unele cu altele, pentru a face o schimbare.
Aceasta presupune:
. intdlniri intre profesori pentru a discuta viziunea pe care o all asllpra qcolii qi locul
acesteia in comunitate;
. intllniri ale consiliului de administrafie cu profesorii;
. intilniri cu pirintii
o discutii cu oficialititi din invitdmAnt, cum sunt inspectorii $colari.

Rezultatele pot fi concretizate sub forma unei politici agreate, cu privire la leglturile
qcolii cu comunitateallrgitd.. Prin aceasta, cei care se afli in afara qcolii pot inlelege
mai bine schimbirile care se produc. De asemenea, fiecare profesor are posibilitatea
de a lucra cu persoane din afara scolii.
 & [Hl0pil]Tfltpllttstr
w-*'

illtt'tpLU

O qcoall speciald, dintr-o zon\. rtrald din Africa de Sud, are in den:lare un proiect
care priveqte comunitatea. S-a inceput cu un progratn de sensibilizare a comunitllii,
privind dizabilitdEile. Profesorii ;colii speciale au lucrat cu scolile obignuite clin zond.,
pentru a prezenta Lln spectacol de teatru. Acest spectacol implica participarea
copiilor cu dizabilitlli de Ia q;coala speciali qi a copiilor fdr\" dizabllitlqi de la alte qcoli
din zond,. Reprezentalia avea loc duminica in curtea bisericii. Copiii purtau tricouri
inscriplionate cu mesajd ,,Dizabllitate nu inseamnl inabilitate (incapacitate)" in
limba englezi si in limba locall. Piesa a avLlt un impact uriaq asupra comunititii. Ca
urmare, acum sllnt invitati si prezinte piesa cu diferite ocazli Si in diferite locuri.

Extstl in $coala dumneavoastrl o politici clard in ceea privegte legitura Ecolii cu comunitatea?
Daci nu, c?re ar fi primii pa$i pe care trebuie sI-i facefi pentru a deztolta aceastilegituri?

PflRItfl 3 [RUPURI IOl'Il,lIIIIflRI

ln aceasti parte vom prezenta o listI de iclei, privind colaborarea cu cinci grupuri
comunitare. O parte din ele sunt cllnoscute qi deja aplicate, dar sunt prezentate qi alte
sugestii pe care le puteli incerca.
Pentru anumite aspecte, este esential ca profesorii sd colaboreze pi cu alte grupuri.
De exemplu:

' Transportul copiilor la oi de la -qcoali. Copiii cu deficiente fizice sau de vedere,

preclrm si cei cu dizabllitdti intelectuale, nlr pot veni singuri la scoall. Pentru ca
aceqtia sI ajungi la qcoali in conditii de siguranli, este necesar sI se facl o serie
de araniamente. De asemenea, este posibil ca, pentru a veni la gcoali, copiii sd fie
nevoiti sr parcurgi pe jos distanle foarte lungi, ajungAnd la scoalr deja obosigi.
o Pentru a menfine slnitatea gi 'starea de bine' a copiilor trebuie implicate qi alte
persoane.
. ce se intAmpll cu copiii dupd ce terminl q;coala? cu toate cr ei ies de sub
responsabilitatea profesorilor, ace.Stia trebuie .,sl-i predea" altor persoane care si
preia aceastl responsabilitate.
in plus, alte persoane pot ajuta copiii in activitatea Ecolarl qi pot ajuta profesorii in
munca lor. Acestea sunt nigte motive temeinice pentru care profesorii trebuie si
lucreze in parteneriat cr: alte persoane. Prezentim mai jos citeva idei pentru a realiza
acest lucru.

Sd lucrdm tmpreund
!:'riiLtIit1 st sR xflspljtl0ftt

-: irqlilTiLt tLtUlL0n 01il ttflSttl l11iUZlljt

fl illlJllflllLt ttJ tRl'llLlfl

Copiii au rezultate foafie bune la ScoalI dacir familiile se intereseazi indeaproape de

eclucatia 1or. Unii pzirinli sau persoane care au copii in ingrijire att retineri in a lua
leglturzr cu profesorii. de tearnir sir nu se considet'e cI doresc s2i interwinl in munca
acestora. Este posibil. de asemenea. czr propria 1or experienti scolzrri sir nu fi fost ttna
pozitivi.
Pirintrii, eventllal si bunicii, sunt cei care cllnosc cel mai bine copih-rl. Ei reprezintil o
importantl sursl de sf'aturi pentftr profesor Si sunt principalii slistinitori ai copilului.
Scolile trebuie sI primeasci plrinlii cu bratele clescl-iise. Iurti clteva idei pe care le
aplici multe gcoli clin intrea€la lume. Unii pirrinti cloresc sI se irnplice mai mult declt
altii. incepeti prin a lucra cu cei care cloresc li folositi-i pe aceStia pentrll a atrage 5i
pe ceilalli.
. Plrintii sr-rnt invitagi de profesor sI cliscr-rte progresul copilr-rlui, cel putin o cl;rtl pe an.
o plrintii sunt implicati in intocmirea planului eclucational incliviclual pentru copilul
cu cerinle speciale.
. Plrintilor Ii se vor trimite rapoarte semestriale, refet'itoare la progresul copih-r1ui.
. Profesorii viztteazd elevr-rl Ia domiciliu. Aceste vizite il ajuti sI inleleagi meditll in
care triie$te copilul.
. Plrintii sunr invitali sI participe 1a activitirliie copiilor. Ei pot astfel sir vadl ce
metode c1e preclarc sunt fblosite.
. plrintii pot imbogitli diversitatezi cr-riturzrli si etnicl a $colilor, prin consttltarea
acestora cu privire la practicile scolztre qi implicarea acestora in evenimente
speciale sau sdrbitot'i care tin cle cttltttra lclr.
. Plrintii sunt incurajati sl-si a,Lrte copiii 1a temele pentru acasl. Li se poate cere chiar
sd semneze tetnele ficute de copil cu ajutonrl ior.
. Copilul va zrvea Lln carnetel pentru observatii ale profesorilor si p'irintilor, care
poot. fi completat zilnic sau o clatl pe siptimdnl. in acest fel profesorii 9i plrintii
pot face schirnb de informatii, privind activitatea g;colall qi rezultzrtele copilului.
. Pirinlii sLlnt solicitali si ajr-rte la organizttrea tlnor activiteti extra$colare, ca cle
exemplu intreceri spofiive. cor stltt excttrsii.
. Se pot otgantza scufie cursuri de instruire pentru plrinli. Acestea se pot axa pe
activititti practice, de care plrintii se pot fblosi acasi, pentru a-Ei ajr,rta copilui si
dobAncleasci noi deprinderi. Profcsorii sunt cei care identificl persoanele aclecvate
pentrlr a realiza instruirea plrinlilor.
. Pirintii pot fi invitali sd participe la unele din cursurile cle perfectionare qi formare
organizate de profesori.
. Pirintii pot fi puEi in legitr:rl ctt asociatiile naqionale ale pirrintilor copiilor cu
dizabilitlti. Acestea au broquri 5i materiale care pot fi puse la dispozitia plrinEilor
sall pot avea filizrle locale la care pot si adere.
. Plrintii ca1"e alr copii cu dizabilititi vor fi ajutati szi infiinteze o irsociatie locali.

Sec{i tt t tea
 .a ^---
qF"
6lllD pililRU pB0tts0Bt

Pirintii pot invIla foarte multe unii de la altii. Pot fi invitate anumite persoane care
sr le vorbeascr gi si le rispundd,la intrebdri. Grupul poate deveni un grup de
presiune, la nivel politic, pentrll a obtine sprijin.
' ReprezentanEi ai grupurilor de pirinti pot fi invitaEi sd participe la intrunirile
consiliului de administralie a Ecolii.

tlriltPLU

La o $coalI primarl din Durban, Africa de Sud, profesorii folosesc bunicile ca

resurse pentru dezvoltarea abilitltilor de citire ale copiilor. Bunicile au fost instruite
s'i-i asculte pe copii atunci cdnd citesc qi si-i lncurajeze sI interaclioneze cu textele
pe care le citesc. Bunicile vin la ;coald de doui ori pe siptdm2nd gi lucreazi cu
grupuri de copii, ?n curtea qcolii sau la umbra unui copac. in felul aceasta,
profesorului ii rimlne timp liber pentrlr a se ocupa de copiii cu dificultili de invilare
qi de cei care necesitd lucru individual.

in ce alt mod Ecoala ii poate aitta pe pnrinlii si se implice in educafia copiilor lor?
a ._.

Afi identificat in cele de mai sus idei pe care le-afi putea aplica cu pirinfii copiilor cu cerfurte
speciale din Ecoala dumneavo astrd?

PTRSO[IRIUL 1'ItDIIflL

in Sectiunea 1 s-a constatat cI unii copiii pot avea o stare de sinltate care sI le
influenleze negativ activitatea qcolard. gcolile trebuie de aceea sI stabileasci si si
menlini legituri foarte strdnse clr personalul medical. in fiecare gard existi o reEea de
lucritori comunitari in domeniul sindtlgii. Si in comunitatea {umneavoastrd existi.
medici sau asistente medicale care pot fi contactate, sau pot exista clinici mobile. Mai
existi 5i alli specialiqti, cum sunt terapeutii. Este posibil cain zona dumneavoastrd si
se deruleze proiecte de reabilitarebazate pe comunitate. Astfel de proiecte presupun
un personal instruit - fie voluntari, fie personal anga1at- care sd.viziteze familiile in
care existi un copil sall un adult cu dizabilitd_ti. Aceste persoane pot oferi sprijin
si
aiutor adecvat, pot oferi sfaturi privind ceea ce trebuie fdcut pentru a promova
?ncrederea in sine qi oblinerea de venitr:ri qi pot glsi modalitlti de a mobiliia familia
5i comunitatea locald, pentru a ajuta persoana respectivl.

Sd lucrclm tmpreund
sll iiifirrfiill sl sfl nfl$l]il0il1

r[l ilir ri
!n
r I
ltuf uu!u""ulH_w_
9l

. gcolile trebuie sd, arb:ao listI a personalului medical, precLlm qi precizarea locului
uncle poate fi contactat. Lista trebuie datd tuturor profesorilor.
. $colile trebuie sI invite aceste persoane si viziteze Scoala,
pentfll a cunoaSte
directorul qi profesorii.
. $colile pot pune la dispozilia acestui personal spatii, in care si fttnclioneze
,,cabineie" medicale, ca cle exerlplu, pentrll a consulta copiii
inainte de vdrsta
a cllnoa$te qcoala'
$colari. Astfel pdrinlli qi copiii pre,scolari a1 posibilitatea cle
. ln cazul in care profesorii presllpun cI un copil are probleme cle sInltate, acesla
va fi indrumat citre aceste ,.cabinete",
. personalul medical poate fi invitat sI vorbeasci la intn-rnirile cu plrinfii, sau la
cursurile cle instruire pentru plrinli qi profesori. De asemenea' profesorii pot fi
invitagi la cursurile de instruire organizate pentfti personalul medical'
. La $coali poate fi invitat personalul medical deja implicat in problemele copiilor si
familiei, cle exemplu personal de la RBC (Reabilitare Bazatl pe Comunitate)'
Acesra poate cont;bui la stabilirea planului educa[ional individual al copilulr'ri.
. De multe ori, nu existi personal medical clisponibil. in caztl in care nu existi
personal, consiliul de aclministratie al q;colii se va adresa autoritltilor medicale $i
i"pr"r".rtr.r1ilor politici locali, pentrll a face cunoscut acest lucl'Lt.
. Existi posibilitatea ca multe cadre medicale pensionate sI doreasci s'i ajute
gcoala,
ca ,roluntari. Ele pot contribui la realizarea exatlinarilor privincl dezvoltarea ;i la
depistarea dizabilitltilor.

ilttt'IPLU

in Guyana, Africa de Sud, Programul Nalional de Reabilitare Bazal pe Comunitate

a organizatun conclrrs artistic, intre toate scolile din regiunea din centrul firii. Tema
concursului a fost Sdnd.tate pentrtr. to(i. Yollntari implicali in programele CBR
locale au mers din qcoali in scoall gi au prezentat scllrte piese de teatlal, privind
pericolul malariei, necesitatea de a avea ap:a cwatla 5i importanta vaccinurilor. In
ora$ul din zona respectivd s-a orgaorzat o expozitie cr-r lucrlri ale participantilor $i
s-alr acordat certifiiate in caclrul unei ceremonii la care au participat oficialitili,
profesori si familii din districtttl respectiv.

prin ce alte modalititi $coala poate stabili legituri cu personalul medical?

a ...

Afi iderrtific at, i1cele de mai sus, idei pe care le-afi putea apllica cu personalul medical din
localitateadumneavoaste?

Sectiunea 4
LUtR flIOR I IO]'IU II IIRR I
in categoria lucritori comunitari sunt incluse atit persoanele angajate, cdt si
voluntari. AtAt statul, c2t si organizalille negLlvernamentale angajeazd, diverse
categorii de h-rcritori care au anumite roluri. Ace$tia pot lucra cu familiile pi le pot
ajuta in diverse moduri. Se pot organiza gr-urpr:ri care sI colecteze venituri pentrll
femei si tineri firl un loc de munci. Se pot dezvolta initiative proprii, cum ar fi
construirea de proiecte.
Organizalllle voluntare neglrvernamentale depind de voluntari. Aceqtia pot fi
implicati in activititi similare cu ale lucrltorilor comunitari angajaEi. in ph-rs, ei pot fi
conducitorii unor organizalli de tineret sau ai unor cluburi sportive.
gcolile trebuie si stabileasc'i o bunl leglturi cu toti lucritorii comttnitari, angaja[i sau
voluntari. Multe dintre sugestiile amintite in cazul personalului medical pot fi aplicate
qi pentru aceastl categorie. De exemplu, li se poate oferi un spatiu in clldirea Scolii
sau alte spa[ii pentrt organizarea de cursuri de instn:ire.
Iattr alte cAteva iclei:
. Unele familii pot fi ajutate in ce prive$te nevoile lor zilnice qi pot fi sprijinite si
inceapi niste activitili care sd Ie aducl venituri.
. Lucrltorii comunitari pot ajuta $coala si fie mai accesibill pentru persoanele cu
dizabllitdti. Pot construi rampe sau uqi mai largi, astfel incdt si permiti accestil
scaunelor cu rotile.
. Voluntarii pot contribui la confecgionarea de material didactic $i la amenalarea
spa[iilor pentfti joaci.
. Organizatiile de tineri ,si cluburiie sportive pot fi incurajate sI inscrie copii cu
dizabllitdti in activititi extra$colare.
. Voluntarii pot ajuta la activitatea de la clasi.
. La evenimentele organrzate de scoall, impreuni cu lucritori comunitari, pot fi
invitaqi repofieri qi ziariqti locali pentru poptlarizare. Prin aceasla se incurajeazd
al.ragerea de noi voluntari.

il|il'tpLU

Comitetul de dezvoltare rarald din Bangladesh (BRAC) este una din cele mai
mari organizatii non-gllvernalnentale din tari. Eforturile acesteia se concentreazd pe
probleme de siricie. in 1985 a inceput derularea unui program de educatie non-
formall pentru invitlmint primar cu, 22 de qicoli-pilot, pfogram care cuprinde in
prezent peste 22.000 de Ocoli. Se oferi gcolarizare pentru elevii care au abandonat
scolile primare de stat. Dupi finalizarea cursurilor BRAC, copiii au posibilitatea de a-

Sd lttcrdm imprettnd
sB iilftrr[il1 $r sR xRspt]iloilr

il ffntilfiLt*tLtl]tLoR"0rfl tLflstLt
-"*s
e
ililjztlJt

si continua studiile, inscriindu-se in ocolile primare de stat, in clasa corespunzitoare.

Cele mai multe qcoli BRAC sunt situate in centrul satelor. Majoritatea profesorilor sunt
Iocalnici. Ace$tia trebuie sd fi absolvit 9 ani de scoafi $i urmeazl un curs de instruire
de 75 zile, suplimentat cu alte cursuri de perfecgionare continui. Pdrintii Ei profesorii
sunt cei care stabilesc durata lectiilor. Comunitatea este irnplicatl prin desemnarea
untri spaliu in care sI functioneze aceastd scoall neoficiali qi prin contriblrtii in
muncl voluntarl g;i materiale pentrll construirea claselor.

Prin ce alte modalitili qcoala poate stabili legituri cu lucritorii comunita;ri?

in cele de mai sus, afi identificat idei pe care le-afi putea apbca cu lucrltorii comunitari din
localitateadumneavoastrd?

a ..-

0nfiflilrznlr nlr prns0flilrl0n rlj ilzflBrLlrnlr

Existd doud tipuri de organizalii ale persoanelor cu dizabilitdgi:
. organizatii conduse in principal de organisme sall persoane fdr:a dizabrlitiali qi care
de reguld sunt cele care obtin fonduri, fac donatii pentru persoane individuale si
oferi servicii copiilor si adulEilor.
. organizalii alcdtuite din persoane cu dizabilitIli, care le gi conduc. Scopul acestora
este de a promova drepturile persoanelor cu dizabilititi $i nu de a obline fonduri
sau de a oferi servicii. Multe dintre acestea oferl de asemenea instruire 5i sprijin
membrilor lor.
Pirintii copiilor cu diverse dizabilitdti formeazd impreuni diferite asociatii. Aceste
asocialii oferd informalii si consultanti membrilor lor, prin organizarea de intAlniri qi
prin publicatii. Ele pot sd organizeze Ei seruicii, cum sllnt grddinige sau cnrsnri de
formare profesionall.
Toate aceste asocialii au, de obicei, sediul in capitalele qirilor, dar pot avea filiale oi
in 1afi..

Adeseori, o asocialie se concentreazd pe o anume dizabilitate. in unele tiri s-au

format federalii ale organizaflilor persoanelor cu dizabllitlti cu scopul de a acEiona ca
grup de presiune, pentru drepturi egale, servicii mai bune sau pentru a educa
comunitatea in p roblem atica dizabllitililor.
Avantajele unei mai puternice legituri intre qcoli si aceste organizaEli a persoanelor
cu dizabilitdgi sau asociatii ale pirinlilor slrnt:
. Asociatiile pot furniza informafii $i consultanli profesorilor, privind modul de

Sectiunea 4
 Il|tD pililRll pfl0rts0Rr

aborclare a diverselor dizabllitaqi.

r Pot pune la dispozitia plringilor materiale de prezentare 6i br.oquri.
o Pot asigura echipamente sau clispozitive speciale, care sir aiute copilui acasi
i;i la
gcoali.

'Membrii asociaqiilor pot fi disponibili pentru cursuri cu profesori qi piringi. De

exemplu, persoanele surde pot si ajute la invilarea limbajului semnelor.

' Membrii adulti ai asociatiilor pot reprezenta modele pentrll tinerii cu dizabilitili.
. Elevii care terminl scoaia sunt incurajati sd, clevini membri ai asocialiilor ;i sI
participe la cursurile de fomare pe care acestea l,e organizeazi.

' Pot dori gi pot ayea capacitatea de a obEine fonduri pentru scoli, fie de la nivel
local, fie de Ia nivel international.
Idei pentru qcoli
. Pistrati o listi a organizaEiilor persoanelor cu dizabilittrti 5i a asocialiiior de piringi,
existente atet pe plan local, cdt 5i nalional.
. Invitati la scoali persoane adulte cu dizabilitili, pentru a se intilni cu elevii gi
profesorii.
. incurajati formarea de grnpuri de intrajutorare, alcltuite din persoanele cu
dizabilititi din localitatea respectivd. Lucrltorii comunitari pot fi de mare ajr-rtor in
acest sens.
. Prin formarea asocialiilor de plrinEi se incurajeazd, asigu,rarea de sprijin reciproc qi
asistenli acordatd, $colilor, pentru ca planificarea si vinl in intAmpinalea cerintelor
speciale ale copiilor,

iltil'tPLU

Nenio, un student surd frecventa liceul local din Swaziland. in anul IV, a a.vut
dificultlti in a inlelege o parte din materiile predate iar profesorii se strdduiau din
risputeri sdJ ajute. EIeIT.tl pi plrinlii au me1's la rninister, pentrLl a consulta
coordonatorul pentru educalia speciald. CLI ajutorlll Asocialiei Nalionale a Surzilor,
respectivul coordonator a organizat un atelier de lucru pentru Nenio, colegii gi
profesorii s'ii. Acest atelier i-a ajuttat pe participand se inleleagi mult mai bine
problematica surdititii qi dificr-rltdqile pe care le are un elev ca Nenio intr-o scoali
obiqntritl. in cadrul atelierului s-au prezentat elementele de bazd ale lirnbajului
semnelor 5i experiente ale profesorilor. Ca urmare, profesorii au devenit mai
increzdtori iar Nenio a terminat cu succes liceul. in prezent, Nenio intentioneaztr sd.-
$i continue studiile la universitate. lntre timp a oblinut gi centura neagrd la karate gi
lucreazd, ca model, cu jumitate de normi.

Sd lu,crdm imprettnd
sfl [lItLr[ill $r sfl lflspl]rl!il1

tfl ttfltfltttt tttlJtt0R 0tf] ttflsttt [1fl]llJ[ ,6

Prin ce alte modalitili poate stabili $coala legituri cu organiza(ii ale persoanelo t cu dtzabilitfti qi
asociafii ale plrintrilor?

a ...

Ati identificat,in cele de mai sus, idei pe care le-afi putea incerca in localitatea dumneavoasttd?

sljsllilRI0Rt DIil t01'llJilflfltt

Pentru tinerii cu cerinle speciale este foarte greu si-Ei giseasci locul in societate. $i
acest lucru este cll atdt rnai greu dupi ce terminl qcoala.
Principalele probleme pentrlr cei care terminl qcoala sunt:
. nu-$i gdsesc un loc de muncl
. au prieteni putini ;i dificultlti in a-Ei glsi r-rn partener(I)
. nu au o locuingi proprie
Poate qcoala sI facl ceva, pentru ca tinerii cu cerinie speciale sI depiqeascl aceste
probleme? Rispunsul - peste tot in lume - este DA. Dar, pentru asta, profesorii
trebuie sd explorezeinafara scolii si sI iucreze in parteneriat cu alte persoane, care
pot si spijine tinerii.
in cazul cI, dupi ce termini $coala, ace$ti tineri isi gisesc un loc cle rnunci, atunci
au $ansa de a-;i face prieteni ;i de a ayea propria locuinti.
IatI gi cdteva modalititi prin care profesorii pot si realizeze acest lucru:
Cursuri de pregitire pentru viafd. Multe gcoli gimnaziale au dezvoltat Lln
curriculum mai practic pentru elevii cu cerinte speciale. Acesta se concentr eaz'a nai
degrabl pe insuqirea unor deprinderi de viatl Ei nu pe studii teoretice. Elevii invagl
cum sd se ingrijeasci singuri, respectiv si-gi spele si si-oi giteasci. invati gi cdteva
meserii - sI lucreze lemnul, si coase. Aceste meserii trebuie si fie relevante pentru
comunitate. De asemenea, invali cum si-_gi administreze banii si cum sd
interelagioneze cu ceilalti. Pentru desflqurarea acestor programe, sunt recrlltali
voluntari din comunitate.
Experienfa de munci. Profesorii identificl angajatori care sd-i primeasci pe acegti
tineri si lucreze in intreprinderile lor pentru a se putea obisnui clr ceea ce se face la
un loc de munci. Tinerii nu slrnt pletiti, in schimb angajatorliii pot califica in anumite
meserii, pe care acegtia le pot practica, Este $ansa care li se oferl pentru a demonstra
ce pot face Si pentru ainvdla sI se descurce in situatii noi.
Calificare profesionali. Tinerii absolventi pot fi inscriqi la cursuri de calificare
profesionald. Dacd" cei care organizeazd astfel de cursuri nu au mai avut persoane cu
cerinte speciale, atllnci ace,stia au nevoie de sprijin. Pentru ca tinerii cu cerinte

Sectirtnea
 ffil0 pil]Tflll pB0[rs0Rt

speciale sd se obiSnuiasci cu oamenii qi pentru ca instructorii sI se obi5nuiasci cn

tinerii, ace$tia pot sI Ltrmeze Lln progrf,ln redus la jurnitate.
Afacerile familiale. Pdrintii pot fi incurajaqi si-i ajute pe tineri sl-si dezvoke afaceri
proprii sau sI ajr-rte Ia derularea unei afaceri familiale. Lucrul acesta poate incepe de
la v1rsta adolescenlei si poate fi legat de curriculum-ul practic rnenfionat anterior.
Continuarea studiilor. Sansele unei persoane de a gisi un loc de munci sunt mai
mari dacl-$i continui studiile. Tinerii cu cerinfe speciale trebuie incurajali sI clepuni
cereri de admitere Ia colegii sau univelsititi.
Angaiareain munci. Tinerii cu cerinte speciale pot solicita sI fie angajati in conditii
de egalitate cr-r ceilalti tineri. Cu toate acestea, ei trebr-rie si fie calificati pentru ceea
ce impune respectimtl loc de muncl gi trebuie si aib:a competenta necesarl acelui
post. De asemenea, trebr-rie invitagi cum si completeze un formular de solicitare a
unui loc de munci qi curn si se prezinte la un interviu.
Observalie. Daczi doresc sI beneficieze de aceste oportunititi, tinerii trebuie sI fie
competen[i din punct c1e vedere social. Acest lucru presllpune capacitatea c1e a se
auto-ingriji, de a comunica, de a folosi mijloacele de transport in cornun si cle a-si
gestiona banii. De aceea, curriculum-ul qcolar pentru tinerii cu cerinfe speciale
trebuie si cuprindi toate acestea, precllm Si alte deprinderi funclionale.

illtt'IPLU

ln Lusaka, Zarnbia, tinerii cu dizabilitlti sr-rnt inscriSi in programe regulate <1e

calificare profesionali. Acesta constau in cursuri de un an, in institr-rlii rezidenliale,
unde tinerii desfiqoari o serie de activititi practice cum sunt fesltoria, prelucrarea
metalelor, cusitoria .ii ingrijirea anirnalelor. De asemenea, se face o practice la
fermele sau intreprinderile locale. Cei din zonele rurale beneficiazi se sprijinul unui
personal care-i ajuti si-qi punl in practicl proiecte si initiative proprii pentru
ol;qinerea de venitr"rli.

Ce face qcoala dumneavoastri pentru a pregiti tinerii cu cerinle speciale in vederea gisirii unui
loc de munci?

Cine vi poate aiuta si tealizaTi mai bine acest lucru?

fmpreund
sR irll[r[ft1 $r sR xRsIUiloil1
t
tfl ttlll'TtLt tLtlJlL0fl Dlll tLRSil.t lfltlJzlIJt

R IZU I'IflIl,l L stfllullll

Lucrul in parteneri2tt presupr-rne solicitiri suplir-nentare pentrLl profesori. Dar
recompensele pot fi Oi eie pe misuri -si nenutllrate, atttnci cAnd reu.lesc si creeze
oportunititi cle angajare pentrll elevii 1or. Profesorii care lucreazi ?n acest fel aur
s:rtisfacqir profesionale rnzli r-r"rari. inTanzania. cle pildl, profesorii simt cd scolile care
colaboreazl fozrrte bine cu cotlr,rnitatea Si cr,r autoritirtile alr Ltn st,.rtllt cleosebit, au zrlti
dotzrre gi prezintl o alti sigr-tranti.
o Este posibil ca profesorii sI simti c'i nu au formarea neceszrrd pentrLl a putea lucrzt
in conclilii de pzlrteneriat. Este clit se poate cle aclevirat. l)ar ei se pot auto-educa
in acest sens! Profesorii care au cleja o experienll in acest clotlenilt ii pot indruma
si ajuta pe ceilal1i.
. De icleile mentionzrte in aceasti sectiLlne beneficiazi tofi copiii din qcoali. Ele nu
se referl ntttlai la elevii ctt ccrinte specialel
. Aceste aborcliri redefinesc rolu1 scolii 5i al profesolilor. $coala trelluie sI rispundl
noilor ariteptiri. Testzrrea tezultateior este foarte sirnpli. Pttnerea in practici a
acestor iclei are ca rezultat o viat'i mai f-ericitil, mai irnpliniti pentru elev, atlit in
periozicla cit este in $coali. prectllll 6i clupzi ce tert'1ini $coala?

sTflBrLlRtn $l iltuiltRtfl t0lllflfltL0H

Ultima activitate vI cere sii reflectzrti asupra legiturrilor pe care dttmneavoastri, ca
profesor, preclltn Qi Scoala clumneavoastri, le aveti ctt alte grupuri din comunitate.
Aceste legituri se realizczrz:a, cel rlai bine, daci sunt implicati o parte sau toti
profesorii scolii in care lucrati. Pentn: a rispuncie la cerinlele speciale ale copiilor.
secretul este si facem cu totii o echipl!

Reh.ta{i rdspunsurile la intrebdrile d.e pe parcursul acestei sectiuni.

Ce legituri are gcoala dumneavoastri cu grupurile menfionate in aceastl secfiune?

Ce alte legituri credefi ctr ar fi benefice pentru dumneavoastri 9i elevii durnneavoastrd?

Daci este posibil, listali-le in ordinea prioritl!ilor, incepdnd cu acele persoalre pe care le
considerati cele mai importante. Putefi continua prir.r a flota acele idei care privesc modul
in care se pot stabili aceste legituri.
Compara(i rlspunsurile dumneavoastrl cu cele ale colegilor din gcoali.
Trebuie sci stabilesc le,qdtura cu Cum.fac acest luatr
1.
2.
3.