Eualuarca

ccrin{elor /
ncuoilor

PRIZIIIIflRT ItIIIRflLfl

DUPA CE PARCURGETI ACEASTA SECTIUNE,

VETI CUNOA$TE:
. Semne care avertizeazd cd r-rn copil poate avea probleme de auz,
dificultiti de vedere sau o dizabilitate inteiectuall.
. Cauzele frecvente ale acestor deficiente.
. Adaptirile pe care profesorii le pot face la clasi si moclul in care i.ii pot
adapta strategiile de predare, pentrLr a indeplini cerintele acestor copii.
Cele mai multe din sugestii au scopul de a-i ajute pe copii si invele mai
bine.
. Profesioniqtii, daci acestia existi, citre care trebi:ie orientati copiii.
. AIte treisprezece boli sau probleme cle sirnJrtrte crrre pot afecta inviilarea
copiilor.
Sectiunea este strlrctLlrati in doui p:irti.

CONTINUT
Partea L: Identificarea cerirtEelor/nevoilor derivate din deficienle. in
aceastd Sectiune vor fi analizate pru-Li tir--::;:::::=, ..::-::c cele mai frecvente -

Sectiunea 2
deficienEele de anz, deficienqele de vedere, dizabilitllile intelectuale 5i paralizit'
cerebrali. Pentru fiecare dizabilitate in parte se va respecta acelaqi tipar:
Descrierea semnelor de avertizare;
Prezentarea sumarl a cauzelor posibile;
Descrierea a ceea ce pot face profesorii (acliuni).
Aceste actiuni sunt gruPate in:
Adaptirile pe care le pot face profesorii la clasi;
Strategii cle preclare care pot fi utile pentru sprijinirea copiilor in procesul de
invilare (urmeaz'a a fi descrise in detalii in Secqiunea 3);
Speciali=stii care pot oferi sprijin qi consultanfi profesorilor'
Sunt prezentate de asemenea, exemple de elevi a ctrror includere in clasele obisnuite
a fost o reu$itd.

Pattea 2t Adaptarea curriculum-ului. A doua parte se concentfeaz:a pe

curriculum-ul scola. gi pe modul in care profesorii pot adapta acest cttrriculum,
pentrll a se potrivi cel mai bine elevilor. Se oferd profesorilor un cadru orientativ pe
care si-l utilizeze atunci c6ncl clecid ce anume schimbare doresc s:a fac:a.
partea3: Boli gi deficienle frecvente. in finalul acestei Secgiuni sunt prezentate pe
scurt alte conditii pe care le pot avea copiii'

1 tDillililtflRtR ttnlll[L0R
La unii copii cleficientele sunt evidente.Dacd, sunt slabi qi subponderali, ei ar putea
fimalnutriti. Orice deficientl fizici sau orice incapacitate de control a mi;c5rii
bratelor sar,r mdinilor trebui imediat sesrzatd.
in aceste situalii, actiunile necesare pentru a aiuta copilul sunt foarte clare. De
exemplu:

Un copil trebuie sI foloseasce un scaun cu rotile deoarece nu poate merge. Ce

trebuie str facdQcoala pentru ca acelui copil si-i fie mai u$or sI vini la qcoall?

Din cele cle mai sus se remarcl necesitatea de a utiliza clasa ca nivel de referinEd
pentru ace$ti copii; instal area de rampe, dacd,in clasi sunt trepte (se poate realiza ct
(sub
sprijinul comunitdtii locale); schimbarea modului de aranjare a mobilierului
formd de cerc) pentru a face loc scaunului cu rotile si ?mbunitltirea accesului la
toaleti. Toate aceste schimbiri sunt benefice pentru toli din qcoali - inclusiv pentru
profesorii care au probleme cu mersul pe jos! ln general, copiii cu dizabilitdti fizice
1.r., ,., nici un fel cle cerinte speciale de invlpre - 1or trebuie doar sI li se asigure
accesul in qcoali gi in clasd, chiar clacd uneori pol avea nevoie de niOte mijloace

Eualuarea cerintrelor / neuoilor

sR iillrLE[il1 !r sR lRsruiloill

ffllll.ttl*tllll ! | !
tfHll
ll !!tlm

tehnice, pentrll a-i a|uta si scrie sI citeasca.

'si
in ciucla celor de mzli sLrs, unele dintre deficienle sllnt grell c1e sesizat Si se presupune
ci elevr-rl nll are nici o problemi. Din acezrsti cauzra, nici profesorii, si nici gcoala nu-
qi aclapteazl rnetodele cle lucru. Aceastl priml pafte a sectiunii se concentfeazd' pe
trei dintre cele mai frecvrente deficienEe, care pot si scape atentiei familiei Si
profesorilor respectiv, de antz, de veclere Ei probleme de invltare Alituri de
-
cleficientele fizice, acestea sunt cele mai frecvente deficiente cu care se pot confrunta
profesorii din ;colile obi$nuite.

RETINETI
. Unii copii au mai mttlt de o deficienti.
. Majoritatea cleficientelor trebuie identificate incl din primele zile de ,scoall. De
aceea. aceasti primd pafie se ackeseazd $i trebuie cititi cu atenfie in PrinciPal
de
cadrele din invllimlntul pre;colar si primar. Nu uitali sd consultati familia ;i
specialistii in sinitate Ei reabilitare din comunitate' Acestia vi pot oferi informatii
utile.
Este la fel c1e imporranr ca profesorii sir iclentifice atdt abilititile, cAt si dizabilititile
copiilor.
. profesorii trebuie s.i transmitl informatiile privind copiii cu deficienfe, mai ales
atunci clnd aceEtia se trzrnsferl in alte clase. Este posibil ca la unii copii
cleficienteie sI se accent1-teze, oclzrtl cu virsta, sau, la alqii, problemele sI apxi
atunci cind ei sunt mai mari. Prin Ltrnr2lre, profesorii din ciclul gimnazial trebr-rie
prevenili asupra acestor posibile problerne.
. Mai presus orice: identificarea ti.rzie a deficientei Ei lipsa ttnei precliri-invltiri
c1e
aclecvate, in primii ani, nu fac decdt de adinceasci dificult'ifile copiilor'

[tilfltutlt [t RUZ
Allturi de termenul de .,deficiente de attz" mai sttnt utilizati si alti temreni. cum ar fi
presLlpLrnem cl un copil
,,hipoacuzie" sau .,surditate". Sunt dese situatiile in care noi
aude bine, clar de fapt acesta poate sI aibi clificultlti de tttz' Copiii nL1 ne pot spllne
dacl au saLI nlt probleme de atz pentrLl cI ei s-ar putea sit nlr stie ce inseamnl si
audi binel Mult mai frecvente pentrll populalia scolari sttnt pierclerile Llsoare de auz
qi nu pierderea profundl a auzului (surclitatea). SI nu ttit'.irn cle rsernenea. ci unele
dificuitlti de a1z apar 5i dispar. in cazul in care un copil esle e\pus r-rnor rlceli dese
in zona capului, sau unor repetate infectii ale urechii. alttl-tci ruzltl acestuia poate fi
afectat.
Preocuparea noastrl in acest material sunt in principal. con:i c-lre ic nrlsc sttrzi sau
cei care clevin surzi in primii trei ani cie viatzi. ntt cei c.1rc iii
pierci rtlzul dupl ce att
invitat sI vorbeasci, sI scrie qi sI citeascl.

Sectit.tnea
 6Iil0 pillTtriiN0iIstll

SEMNE DE AYERTIZARE
Lista cle mai jos prezint:a nnele dintre cele mai cllnosclltc selrlne de avertizare a
deficientelor de atz. Aceasta nu inseamni insi cI acel copil are neapirat o deficient'i
de atz. Mai existi si alte motive ale comportamentului copilului, de care trebltie si
se [ini searni.
De asemenea, tot ceea ce vI ingrijoreazl, trebuie discutat cu pdrinlii. Aceqtia vi pot
oferi si alte informatii, care pot confirma salr elimina suspiciunile cu privire la
deficientele cle attz ale copilului.
. Atentie slabl: clacl un elev nu este atent in clasI, este posibil ca el sI nu attdi ceea
ce i se spllne sau szi perceapi sr"rnetele in rnod distorsionat. Din aceste lrlotive,
copilul fie percepe gre5it ceea ce spllne profesorul, fie nti mzri face nici un efort c:i
si asculte Si si fie atent. in cazurifoarte rare, Lln astfel cle elev este extrem de atent.
flcincl eforturi serioase pentrll zr clesh,tsi ce se r.orlreste.
. Dezvoltarea slabl a vorbirii: o vorbire ir-natlir:"r. neobisnuitit sau distorsionatl se
poate datora pierderii auzului; un copil vorbeste fie prea incet. fie preil tare.
. Dificultate in a urmiri indicagiile: un copil care are dificultlti in a unnlri inclicatiile
verbale poate avea o deficientir de auz.
. Copih-rl rispuncle mai bine la sarcinile pe care le prirneqte atunci cdnd profesorul
este foarte aproape de el sar,r rispunde rnai bine la sarcinile care presupun rispuns
in scris, decdt la cele care presuplln rlspuns oral.
. Elevul intoarce capul, pentru a atzi mai bine.
. l)in catiza unor probleme cle auz. copilul, inainte de a incepe si rezolve o szrrcini,
se uitl sI vadl ce fac ceilalti colegi, s2rlr se r-rit'i la profesor Ei la colegi, pentru a
obserl,,1 niste indicii.
. Copilul poate si nu aucfi bine ce citeste altcincva sau isi roagl colegii ori
profesclnrl sI vorbelscl nrai tltre.
. Uneori poate cla un rlspuns gregit la o intrebare sau poate si nu rilspuncll de loc.
. Copiii care si-an pierdut auzul pref'erl si lucreze in grupuri mici, sI se aqeze in
locurile mai linistite din clasl sau sI stea in primr-rl rlncl,
. Ca reactie la faptul czi nu aude, copilul poate pirea timid. retras sau chiar
inclpildnat si neascultitor.
. Elevul poate avea retineri ln a participa la activititi care pl'esupun disculii si
conversafie, nn r2de la glurne szlu nLl inlelege ttmorttl.
. Elevul are tendinta de a se izola si de a nu participa la activititile sociale.
. Elevul este capabil s2i inleleagl mai bine mimica, misclrile corpului si informatiile
contextuale, qi nu limbajul verbal; de aceea, el ajunge uneori la concluzii gre5ite.
. Copilul se poate plAnge frecvent cle clureli de urechi, dureri de gAt qi de amigclalitl.
. Se pot produce secretii zrle urecl-iii.

Avefi in clasele dumneavoastrl copii care sd prezinte astfel de semne?

Trebuie si verificafi?

Eualuarecr cerintelor / trcuoilctr

sfl iilHtGil1 Sr Sfl Rfl SpUll0Ell

[rr!r HIIIU]uu
ttnst Lt I i] tl]z
!u*&

CAUZF. ALE DEFICIENTELOR DE AVZ

Unii copii se nasc cu deficien\e de atz; altii pot si-.: li:rci :tuzul mai ldrziu. Mai jos
dc'lltz. cu scopul de av5'
este prezentataa o listd a diverselor cauze ale deiicienlcirt:
avertizaincaztl unor copii cu posibile problen-re de auz. Cele mai frecvente cauze
sunt:
. Cauze ereditare (deficienge de auz care existl in familie. desi pirintii copilului pot
sI nu aibl deficiente de auz). Incidenta este mai mare l;r birieii declt la fete qi
cazurile sunt mai frecvente in tirile dezvoltate.
. Mama a a\lr:tt varicell in timpul sarciniir
. Lipsd de iod in alimentafia mamei, in perioada de sarcini:
. Nasterea prematurl a copilului (copil niscut inainte de termen si sub greutatea
normali);
o Infectii ale urechii (de lungi duratd, repetate si cu puroi);
. Secretie excesivd de cerumen, care blocheazd' canahtl auditiv;
. Meningita (infectie a creierului);
. Malarie cerebrali qi supradoze de medicamente utllizate pentru tralarea acestei boli;

Cu toate acestea, la unul din trei cazuri, caLLZa deficientelor de atz este necllnoscutd.

CE POT FACE PROFESORII

LdaptAri la clasi
. Copilul va fi aqezat cdt mai aproape de profesor (la nu mai mult de trei metri);
. Profesorul va sta, pe cAt posibil, cu fap citre elev; nu-qi va acoperi fala cu cartea,
atunci cdnd citeqte qi nu va vorbi c6nd este intors cu spatele;
. Ltrmina nu trebuie sd vini din spatele profesorului pentm cS" faEa ii rimdne in
umbri. Lumina trebuie si fie cit mai buni pentru ca fafa, mlinile si buzele si fie
perfect vizibile pentru copil.
. Pentru unii copii este un avantal dacd.vd.d qi profesorul gi colegii in acelaSi timp.
Urmirind rlspunsurile date de ceilalli copii, ei pot si invele mai bine. De aceea,
pentru astfel de copii trebuie glsit un loc adecvat sau se va aranla mobilierul astfel
inc2t copiii si stea fald"in faEd..
. Se va incerca reducerea la maximum a zgomotelor. Se va folosi o sali de clasi
amplasatd intr-o parte mai liniotiti a scolii.
Sugestii privind predarea - invdfarea
. in caz ci i se recomandi copilului aparat auditiv, verificaEi dacd acesta il poarti,
dacd este pornit qi dacd are baterii bune;
. Vorbiti clar gi tare, fdr:a a exagera si flrd tipa;
^
. Folositi cuvinte qi propozi[ii simple, combinate cu gesturi sau imagini, pentru a
ajuta copilul sd inleleagd ceea ce doriEi sd spunegi;
. Copiii cu deficiente de atz inva7l. mai bine daci observl si nu dactr aud, iar
 Illl! PtirTfU Pl!ftSlfl

profesorLll treblrie sI imbine limbajul vorbit cu gesturile. Arltati copilului ce doriti

ca el si faczI. Folositi imagini qi panouri (plan;e) cu simboluri;
Puneti eler,-ul sd lucreze impreuni cLl un elev cale aude. Acesta il poate ajlrta sI
gdseasci pagina corecte, sl-i repete indicaliile date, etc.;
incurajali elevul cu deficiente de auz sI observe $i si asculte ce splln ceilalEi copii,
atlrnci cdncl rispuncl la intreb:ari. Daci nll rellseste, repetati rlspr-rnsurile copiilor,
stdncl cu fala cltre acel elev;
Verificali, impreunl cu acel elev, clacd a inteles ce trebuie si facd.;

o Pentru copiii cu deficiente de auz este mai greu si accepte si lucreze in grup,
deoarece sunt mulgi cei care vorbesc qi pentru ci se vorbe;te mult. Profesorii se pot
folosi de aceste momente de lucru in grup, pentrll a discuta numai cu acel elev;
. Dacd" acel copil nu vorbe$te foarte clar, aveli rdbdare sd ascultali ceea ce incearci
si spunI. Ajutali-l sI foloseascl corect cr-rvintele, lludindu-l pentru fiecare efort si
reusitI

A(i incercat astfel de adaptiri sau strategii la clasI?

Care dintre ele a dat cele mai bune reztrltate?

Sugestii privind predarea-invilTarea pentru elevii surzi

Pentru elevii surzi - putin - principalele mijloace de comunicare
zrceia care aud foarte
trebuie sI fie prin limbajul semnelor, labiolectura (lectura pe buze) sau, ca mijloace
adilionale de cornunicare, se pot utiliza cititul Si scrisul. Toate acestea sugestii se
aplici atunci cdnd se l:ucreazd, cr-r copii surzi, dar, pe lingI acestea, trebuie sd se tini
seamd si de urmiitoarele:
. Profesorii trebuie s'i ia lectii de invltare a limbajului semnelor, acel limbaj care este
utilizat de persoanele surde din lara respectiv'i. Cei mai buni profesori in acest
sens, sllnt, de obicei, persoanele surde adulte, pregitite ca instructori in limbajul
semnelor. Pentru aceasta, trebuie si luagi legitr-rra cu Asocialia nationall a surzilor.
. Copiii r-nici invalI foarte repede sI comunice prin limbajul semnelor, chiar dacd
nici pirinEii, nici profesorii nlr sllnt foarte br-rni in acest domeniu. Cu c1t se
exerseazd mai mult, cu atAt se invati mai bine.
. Profesorii pot relua lec1ia, predAnd-o in lin-rbajul semnelor pentru copiii surzi, sau
pot folosi alternativ lirnbajr,rl vorbit cu cel al semnelor, in timpul orelor.
. Se poate face r:n aranjarnent pentru ca la lectii sI asiste in mod cllrent un interpret
/ profesor specializat in limbajr-rl semnelor. Pentru a-i ajuta pe copiii surzi l;i pentfti
a facilita cornunicarea dintre ace$ti copii, sau dintre profesor oi ceilalti elevi, se pot
folosi persoane adulte surde, ca voluntari.
. Pe misurl ce copilul isi dezvoltl abilitilile de comunicare, se introduce cititni, care
reprezintd pentru copil cel mai important mijloc de invllare q;i de comunicare ctr
ceilalti.
. Aveti grljd, ca respectivul elev, care nu aude, si primeascS, de la colegii sii copii
scrise ale lectiilor. Copilr-rlui i se vor oferi, ori de cdte ori este posibil, cirti si alte

Eualttcrrea cerin{elor / neuoilor

sfl il1rrLrIEtl $r sn lB$lJtl0l11

# iffilllltt[ tLtUIL0F 0ll]ILflSttt liltUZltJt.&

materiale scrise.
o pentru copiii surzi s-au creat, in multe tiri. unitlti :pcci:,lc cle siltclitt, in Scolile
obiSnr-rite, in special in zonele urbane. Persoane ';clulte. cete nll auc1. pot fi angajate
ca profesori sau ca persoane c1e sprijin la clasir. in caclrul rlcestor ttnithli, elevilor li
se precli, prin limbajul semnelor pe care il foloscsc. I)cntru rt coi-ttuniczt mai uq;or
unii ct attli. in egail mlsurd insi, acestora Ii se of-erir srrnsrt clc a se socializa,
participand alzituri cle ceilalti copii la unele lectii.
Cdtre cine este indrumat coPilul
. Copilul poate fi indrumat citre un cadru rnediczrl s2ILl Lln mcclic. pentrll a i se face
controlul urechii s;i care sd aibi competenta de a-i inclepirta posibilele inf'ectii sar-r
cerumenul in exces.
. Auzul copilului poate fi testat de un aucliolog. Acesta va stabili cll exzlctitate tipul
-qi
graclul pierderii auzului pentrll respecti\ul copil'
Se pot recomanda diverse clispozitive auclitive. Aceste dispozitive ar-llplificir sunetele
qi-l ajuti pe copil si audir, clar pentru anurnite deficiente cle auz nLI sllnt potrivite. De
,r"-..r"r, achizifionarea $i intretinerea 1or pot costa clestltl cle mult' necesitAnd
baterii.
Serviciile de aucliologie se asiguri cle obicei in spitale. s;rtt in clinici medicale de stat
ori paticulr.., p."..,r, $i cle cltre clinici mobile specializate in verificarea auzului.
Profesioni$tii vi pot oferi informatiile necesare in acest sens.

Avefi in clasele Dvs. copii cafe si prezinte astfel de semne?

Trebuie sI verifica{i?

Deqi testarea auzului copih-rlui este foarte importanti, o parte din recomztndirile de
mai sus pot fi utilizate cle inclatl ce sllspectati cI un copil are problenre de auz' De
,r"-"rr"n, puteti afla chiar cle la acel copil dificultitile cle allz cLt cere se confrunt'i
un copil de la cellalli copii, putand afla Si ce sc splrne in clasrl si care sunt accle
lucruri care il aiuti sI audir mai bine.
Bibliografie
Surditatea. Ghid pentru pirintri, profesori Ei lucritori sociali oferi informalii
despre surzenie qi lirnbajul semnelor.
Educafia copiilor gi tinerilor surzi cuprinde foarte rtrltltc sfhtr,rri prerctice pentrtl
profesori. Se poate procura de la UNESCO
Servicii pentru pefsoane surde din mediul rural limbaiul semnelor 9i teme
de studiu qi recomandiri pentru profesori-
Se poate procltr2r de la: Inifiative in domeniul educatiei persoanelor surde,
Chapel Cottage, 7 King Street, Much Veniock. Shropsiii:c. Engi;rncl. TF13 6BL.

Sec{ittnea 2
 Ii]l! riiiirl pf :f iS!i

illtt'tpttl
Salma fi-ec'cnta o $coalr speciali pentru copii surzi. Ea are o deficient:a.
cle auz
sevetzi, dar foloseEte dispozitive auditive. Audiologui care se ocupi
de ea, qi care
crecle in educatia incluzivi, le-a propus pirinlilor sd o mute la qcoali
o obisnuiti q;i
le-a recomandat Scoala de fete Ahliyyah clin Aman, Iordania. Acesta
este o qcoali care
are copii cu cerinqe speciale, cu programe foarte bune pentn-r copiii cu
clificultili de

auz' Este deja al treilea an de clnd Sahna frecventeazi aceasti gcoall, fiind
acr-rm in
clasa a III-a. Fetita citegte qi scrie foafte bine ?n arabd
si engqlezd., ea se poate exprima
deja in ambele limbi. ii place aceastl 5coali, este pasionr,e a" orele
de baleisi cte
muzici. Profesorii din primii cloi ani, cdt gi cei pe care ii are acum in clasa a IiI-a,
sunt
foarte mAndri de realizdrlle acestei eleve. Acum Salma are o noui prietenl:
o fetili
care a venit pentru prima oaiala aceastl Ecoall. Ele se viziteazd. qi petrec
foarte mult
timp impreuni.

DrFtfliltl Dt UtDIRt

Pentn: a descrie diversele grade 5i tipuri de <leficiente de vedere se folosesc

mai mulli
tertneni, cllrrl ar fi vedere slabI, pierdere parfizrld, cie veclere (ambliopie) pierclere
5i
totall de vedere (orbire sau cecitate).
Mr-rlte din problemele de vedere ale copiilor se pot corecta u$or, cu ochelari de
vedere, dacl problema este identificati corect .

Ettctlttarea cetinlelor,/ neuoilctr

sR iilir[[il,r $r sR xRspljrlDill

tn ftnrilfir tut]rt0l011flnslr
lltljzll]t
&

Altele, insi, pot fi probleme mai serioase" Lnete fu rorle de avertizare pot fi
sesizate ugor, in timp ce altele pot trece neobse6*e-

SEMI\E DE AYERTIZARE
. Indicatori de naturi fizicd: ochi rogii. coii pe l@ine gFne. urcioare repetate,
pleoape umflate, ochi umezi sau care cufg- SrJtism- prrlire incn-rciqatd, ochi de
dimensiuni diferite, pleoape ldsate, ochi cu aspea oboi
. Elevul se freacl frecvent la ochi sau atunci cind are de futu r:era care-i soliciti mai
mult ochii.
. Elevul i$i acoperi sau ?nchide un ochi, daci simte ci nr r=de tine cu acel ochi, sau
ridici ori inclinl capul inainte.
. Mimica speciali: clipeqte foarte des, str2nge ochii- se krmi sau are o mimici
distorsionatl atunci clnd citeqte sau cdnd pri\-e5te cera cu *egie-
. Nu are capacitatea de alocaliza ;i de a ridicz un otiect de funsiuni mici.
. Sensibilitate la lumini sau dificultate in functie de hmirL dFUI dipeste foarte des
sau tinde si inchidi ochii, cdnd lumina este mai pxnemrf FqrP Pmibil si vadi cu
dificultate cnnd lumina este slabd, sau si nu radi de lor- dryA ce *insereazd.
. Dificultate in a citi qi a lucra cu obiecte: aduce cuter san d*-rde foarte aptoape
de ochi, dar se descurcl foarte bine daci i r dau;nsrqimi si sarcini verbale.
. Dificultate in a lucra in scris: cAnd scrie nu pGE GP€rF rrndul sau scrie intre
spalii.
. Problemele legate de faptul ci nu vede la disaCi pcrarrxlrce [a er-itarea spaliului
de joacd. saula evitarea oricdror activititi care presfr fr-re- Ln astfel de elev
preferl sI citeasci sau sI facl orice alte actiririd *lir-:e-

Avefi in clasele Dvs. copii care sI prezinte astfel de semoe?

Trebuie sI verificati?

CAUZFjLE DEFICIENTELOR DE YEIEBE

Cele mai frecvente caaze ale deficientelor de r-edere srt-
a Boli infec6ioase contractate de maml in dmpl firoElu. hrd df sarcinl.
a pcird sa' r:uicela-
Boli infectioase contractate de copil. cum srru
a Alimentafia defectuoasi a mamei in timpul sarcii s- e cogilului in primii ani de
viati. Consumul de fructe gi legume prcspfie 'Fi h fo3eilrea rederii Qi ochilor.
. Infectii oculare
. Riniri ale ochilor
. Tumori care afecteazd nervul optic
. Afectiuni cerebrale
. Xeroftalmia, adicd orbire datorati alimenredei sarece h tillnina -{
 ilil0 prtif ijfiliiS::

. Orbire datoratl scildatului in ape infestate

CE POT FACE PROFESORII

Adaptirri la clasl
. Aflati de la eler.r,rl respectiv care este locul de unde vede cel mai bine la tabli, de
exemplu din rdndul din fa1ia.
. Lumina nu trebuie sI se reflecte pe tabll iar ceea ce se scrie cu creti pe tabli
trebuie sI fie foarte vizibil.
. Dacdeler,.ul este sensibil la lumini, nr-r-l a$ezati llng'i fereastrl. Permiteli-i sI poate
o qapcl cll cozoroc, pentru a-$i proteja ochii de luminl sau punefi-i la dispozilie un
carton pe care si-l foloseascl ca ecran de protectie atunci cAnd cite$te sau scrie.
Luafi toate misurile ca elewrl si cunoasci bine $coala $i clasa. Profesorii sau elevii
care v5d trebuie si-l conduci atunci cAnd se deplaseazd, stdnd in spate 'si u$or in
lateral, ilnandu-l uqor <le cot. Copih-rl va fi aver-tizal astrpra obstacolelor sau treptelor
sau intririlor / ieqirilor mai inguste.
Sugestii privind predarea-invilarea
. pe tabli vor utiliza alte mijloaceviz:uale. Se recomandi
se va scrie mai mare sau se
folosirea cretei colorate. Permiteti elevilor sI vinl foafie aproape de tabli, sau de
alte materiale vizuale, pentru avedea mai bine.
. Cititi cLI voce tare ceea ce este scris pe tabli.
Elaboragi materiale didactice care pot fi citite cu tt$urinti, de exemplu materiale
ilperite cu lirere de dimensiuni mari. Ceilalti copii pot ajvtala elaborarea de astfel de
materiale. Prin copiere se pot tldri materiale qi imagini'
pentru textele scrise Ia calculator, se vor folosi dimensiuni mai tnari pentrLl font-r-rri.

Eualuarea cefin{elor / neuoilor

sfl iillil,r6ill $r sfl RRspt]|loi11

rf ruH0i.0Lil.llTll_r1!ry[w
lrfl[1]ru

Aceste materiale ii ajutd, gi pe copiii care aLl problerlc tic ciiirc.

. Aceriti copii pot sd nu distingi liniatr:ra de pe anurrite ceictc. Li se vor pune la
dispozilie caiete sau foi cu liniatttri mai pronttntatl.
. Pentru unii copii sunt foarte utile dispozitiyele cle mirrit scrisr.rl (tip lupd). Existl
doul astfel de dispozitive: unele care pot mlri toatl pagina iar altele care pot mziri
rindul $i care pot fi utile la citit.
. incuraiati copilul sI urmlreasci rindul folosind un indicator sALr clt degetul. Se va
acoperi cu o hdrtie restul textului si se va llsa doar paragrafirl pe care il cite$te
copilul. Pentru ca lumina sI nu se reflecte pe calte, se poate folosi un supofi.
. Copiii cale alr probleme de vedere trebuie s'i invete 5i prin pipiit cu degetele dar
gi prin indicatii verbale. De aceea, oferiti-le ocazia sit lucreze cu obiecte.
. Pentru a-i ajtta la ceea ce au de ficut, este bine ca acesti copiii si lucreze impreuni
cLl un coleg care vede. Partenerul de h-rcru il poate air-rtrt s'.'i girseasci pagina, ii
poate repeta indicatiile qi alte1e.
o Pentru incurajare, copilul trebuie lludat sau risplltit. cli L1n gest cle illngAiere.
. in tirnpul orelor se vor rosti numele tllturor copiilor pentrLl ca acel copil care nu
vede si i;tie cine vorbegte.
. De un foarte mare qi special ajutor pentru elevii ctt cleficicnte de vedere este
calculatorul. Acesta oferl posibllitatea de a sco2rte la imprirli'.rnti texte ctt scris
foar-te mare sau se poate citi pe ecran folosind facilititile prograrlelor speciale de
mlrire a textelor gi irnaginilor, se pot asculta texteie printr-r-rn sinletizator vocal sau
se pot transpllne ?n Braille.
o Pentru orele de matematicl, se poate pune la dispozitin copih-rh-ri un :rbac.
. Lectiile pot fi inregistrate pe casete audio care pot fi ascr,rltate de copil acasi sau
pentru recapitulare. Aceste casete sunt foarte utile si pentrll acei elevi care
intdmpind dificr-rltlti de scriere. Existl deja in unele librarii manuale qcolare,
dublate de casete audio cu textele inregistrate.

Afi incercat astfel de adaptlri sau modaHtiti de predare-invetare la clasd?

Care dintre ele a dat cele mai bune tezanltate?

Sugestii de predare-invifare pentru copiii nevizAtori

Copiii nevd.zdtori v5cl foarte pulin sau de locr uneori ei pr-,: cll:ir distinge lumina de
intuneric. Multe dintre sugestiile de mai sLrs se pot aplic:i :r.sslor copii. dar mai existd
o serie de alte aspecte, care trebuie luate in consider:iie .

. Copiii nevdzltori trebuie sI invete alfabetul Braille. -\ics:-. -< ,rter5 posibilitatea de
a citi Si de a scrie. Formatele Braille sunt clisponibil< ::: l.-::c:igrl h-ttne. Acestea se
poate realiza direct pe hlrtie Braille sall pe calc-r-.: :- .-: Ic\t-tile. utilizAnd o
imprimantl Braille. Mai multe inforrnatii se poi oi'r-1.^.' j; --. -\sociatia nagionali a
nev:azdtorllor, care vI poate aluta sI glsiti si plt'rlc:'-:::;:-::- Breille. Odatd' ce Lln
elev a invdlat sd foloseascd metocla Braille. e1 pr-:,-i:g .-. :::-.';:,: -rilitr-rri de ceilal1i copii
care vid.

Scctittnea 2
 I11i0 lilllffl] !N0tts0ll
&,,-"---
'jftr

pe care .,cititorii' sd le sin-rti' Inragini

pe r-rlrtie Brai[e se pot trasa ;i imagini in relief plan local, curur
r-tnor materiale :."t:::::: pe
simiiare se pot obtine 5i cu air:torttl ptl rerlizeze' astlel de
sunt fire tnetalice, nisip, lipici $i se,rinte Ptofesorii
^I1"i"t"f 't' realizate sllnt
crt copiikrr c:are vircl' Materialele astfel
n-nteriale cliclactice
celor czit'e vlcl'
utile atit elevilor nev'f,zirtori' cdt $i

Braille in relief pe hirtie Fiecirei litere ii corespunde

se bazeaz:ape puncte marcate lungul rindurilor de
Braille este o metodi de citit care pu-r-ra,-rar-rr .1"g.r"1e cle-a
c"i .;" ;; ,rid .,.n".."
o anume cornbinalie de puncte. specialr ,n., .., ,1.,ro*1 unei
plicufe $i a unui ac imprimator'
se .b1ine cu o masinr poate Lttiliza qi hlrtie
puncte. Scrierea Braille rrirtie ,pe.iota. in lipsa acesteia, se
este nevoie de o
pentm obtine sefirne de caritate
a
oblinutl din cAnePI'

matemzrticlt'
. Abacr-rl selveste aceluizrsi scop' pentru lectiile cle
corpul Si sI se mi$te in acest
. Elevii care nlt vIcl trelluie si invete sI-Si orienteze trebuie szi fie zriutati
foarte .,tit" uttivititile fi'it" oiinttrriLe de grup Elevii
sens.
"t't
pentlal a intelege ce trebuie sI
faca'
folosincl ttn
. incuraizrli sI se cleplaseze singr-iri prin Ecoalir'
Copiii cafe nll vird trelluie
"".".i"a
va fl exrict cit ciistanta c1e 1a pl.rint
pinl la
baston. Lungimea t pelsoanzr
"ston baston pfe21 scLlrt va ollligur
-cind re-spective. Un
jurn.itatea bustuh-ri f"r.,rr]"l i"".rtn s'i se cleplaseze este
sI se aplec" nr.,r-rJ, se cleplaseazl. Pentru :1
reconranclat sprijinul profesional
nl .*,i specialist. in acest sens,olrstacolele asocizttiile
si sfattu'i'
r''i ofere mai.rulte inforn-ratii
nationale d" ,-r";;;ip.rt ,a copiltll trebuie s'f, invete sI le
nu trebllie intotcleaunir inliturate .i"-,r"." tt. izlleascit cle ollst"tcc-r1c'' s"ru szi
Este posibil ca 1zr inceput tt'ptr"i s^
ocoleascl.
cacli; nlr trebttie "tti"lf'a ca
ceil:ilti sI rlclir de acc-l copil'
zilnice reprczinth
. Deprinderile pentru tealtzatea Llnor acti\ritirli gospodiresti cu
provoc.iri penrru nerrizetori. L.prf"i Slle ,, insuSi graclat' incepindrrrai
adevirare
ie va trece tleptat cltre activitlti
activititi care implici un risc scazLlt 'sl
complicate, iat t"'" "*i'tl' de
exelnplu' riscul de a se arde'

Citre cine este indrumat copilul ..: -.

saLI LIn meclic' pentrll i se vertltcl-l
medical
. copilui poate fi orientat cltre ttn cadru "r

perlnanent sinitatea'
un specialist oftalmolog' Daci se
. Vederea copilului trebuie verificat'i de incuralat
va fi si-i poarte Pe lingir aceste2l'
ocl-relari cle veclere' acesm
.ecomancli
ceezl ce s-a mentionat anterior'
prof'esorii au obligatia cle a face

numele oftalmologilor cetre care Puteli indruma coPilul?

Cunoaqte(i
Dacilflu, Puteti sI le aflati?

Bibliografie
Educafiaelevilorcudeficienledevederedinscolileobisnuitectrprirrdeftlarte
profesori. Se poate procLtri.l cle
la LNESco'
pentm
multe informalii si sfaturi practice

fu*rno ceritt{elor / rtettoilor

 -7
sR iilTtrtIrf1st sfl nfl$l]ilutl

_q mrilTtl.t tttlJtt0x 0tf] tlflsrrr [lrt]ztur

Dupd cum se poate observa. muhe cirn adaptlrile gi strarcgriilr s.rgerate mai sus pot
facilita procesul de invllare al rur.ror copiilor dintr-o &i Prin gdskea acelor
mijloace de reducere a barierelor foi inr-itare pentru copiii or riei-iciente de vedere,
profesorii igi pot imbunltlEi acrir-iralsr de predare pentru rci t-opiii_

IIZRBI LIIflII I ffi LItIIJRII

Intre toate dizabllitdlile, acestea s-nn cel,e mai frecvente- Fmu a descrie astfel de
dizabilitdgi se folosesc termeni u.: tullxtrare cle dezuoltarc- esard mintal, bandicap
mintal sau dfficultdtri seuere de fnrdtarc.
Dizabllitatea intelectuall. afecteazz dea-oharea copilului srb toate aspectele. Acegti
copii au un ritm mai lent de dezr-oltere tiztcl,, de achizirie e hmtraiului. de insugire a
deprinderilor de auto-servire si de lbrrrare a deprinderilo de inr-itare.
Cu toate acestea, acegti copii nu sunt bolnavi psihic. Aces temen este utilizat atunci
cdnd persoane sinitoase manifes6 boli care \e atecre:zr stareal emogiile qi
comportamentul. Aceste boli pot fi r-indecate, dacr ate aplicat un tratament
corespunzitor.
Deficienlele intelectuale sunt destul de er.idente la unii copii chiar de la nagtere, sau
imediat dupd aceea. La foarte mulgi altii. acestea nu por fi dentificate decdt dupi ce
copilul ajunge la qcoald., deqi existl niste semne de avenizare- incl de la vdrste foarte
mici.
Unii copii pot avea dizabllitdti foarte se\-ere asociate si cu alte deficienle, cum ar fi
epilepsia, probleme de vedere gi auz. Acegti copii srnr deseori numifi copii cu
dizabilitdli profu nde sau mulriple.
Existd qi copii care au dizabilitdgiu$oare sau moderate io mare, raportul de estimare
-
ar fi de 2La 7OO. in cazul acestor copii. dizab ilitatea nu are nici o cauzi fizicd,.

SEMI\-E DE AVERTIZARE
Aceste semne sunt grupate in qase arii. Este posibil ca acei copii care manifesti
selnne din toate aceste qase arii sd, albd, o deficiengl minrala- Problemele care pot sI
apatd'intt-o arie, dar no apar qi in altd arie, pot indica o anurle dificultate de invIlare,
care se referi, de exemplu, la citit, scris sau socotit.
De refinut cd'vdrsta copilului reprezintd. doar un indicator lmrte general. Cel mai bun
indicator este varsta \a care copilul din comunitatea respective ajunge sA capete
aceste deprinderi. Chiar qi a$a, ace$ti indicatori trebuie uilizari cu precau[ie deoaiece
dezvoltatea copiilor cunoa$te variayii foarte mari. I-a unii copii, ritmul natural de
dezvoltare este mai lent decdt \a al1li, fdrd, ca acestia si aibd nici un fel de deficienll
mintali'. Deprivlrile potfi cauza unei astfel de dezr-oltiri- Faprul ci un copil trliegte
?ntr-o comunitate multi-lingvisticl poate incetini, de a-sernenea, ritmul de dezvoltare
a limbajului, deoarece acel copil trebuie si-Si insusea_sci mai multe limbi, in acelaqi
timp.
 E

a filll0lililflljPn0tts0fl

Nu trebuie sI uitlm ci o deficientre mintall poate sd, apard. mai 6rziu in viata
copilului, chiar dupd ce a acumulat ceea ce este esen[ial pentru invdtare; ea se poate
datora unor loviturila cap sau unor deprivlri severe.
Vorbirea
. Nu spune ,gnama" (sau un cuvint echivalent) pdni'la 18 luni,
. Nu poate numi cAteva obiecte ,/ persoane cunoscute la 2 ani,
. lr[u repeti cintece/versuri simple la 3 ani.
. Nu vorbeqte in propozitrii scurte la 4 ani.
. Nu este ingeles de persoane din afara familiei la 5 ani.
. VorbeQte altfel decit alti copii de aceeagi virsti.
intrelegerea limbaiului
. Nu reactioneazd la propriul nume la I an.
. Nu identifici pirtile feEeila3 ani.
Nu poate urmiri relatdi simple \a 3 ani.
a Nu poate rlspunde la intrebiri simple la 4 ani.
a Nu poate respecta instrucfiuni simple in clasl la 5 ani
Pare sd aibi problemeita intrelege ceea ce i se spune, comparativ cu copii de
aceeaqi vdrsti.

Jocul
. Nu-i place sl joace jocuri simple (leginat) la 1' an.
. Nu se joaci cu obiecte cunoscute (exemplu, linguritrI sau castronel) la 2 ani.
. Nu se joacd cu algi copii \a 4 arri (de exemplu, de-a ,,v-a!i ascunse-lea").
. Nu se ioactrla fel ca algi copii de aceeagi virsti..
MiEcarea
. La zece luni nu sti singur in picioare, flri sprijin.
. Nu merge la2 an|
. Nu-$i mentine echilibrul intr-un picior la 4 ani.
. Coordonare motorie slabi. Se miqci altfel decdt algi copii de aceeaqi vnrsti.
Comportamentul
Comparativ cu algi copii de aceeagi vdrstd, copilul:
. Are o atentie de scurtl duratd.
. Are capacitate redusi de memorare.
r Este hiper-activ, agresiv sau turbulent.
o Este apatic sau indiferent.

Eualuarea cerintelor / neuoilor

 Cititul Ei scrisul
zrn c1e scoalir' copilul:
La vlrsta cle 5 ani sau clupl primul
pitratul'
. Are prolrleme in zt copilt forme' ca cerctti sau
irn:rgini'
. Are probleme in a imbina figr-rli si in'"r fbrma
. Conttincll litere, c1e exetnplti "c1" cu "b"' pe plan5e.
in orcline literele r:ntti ctlvint s2rtl cLlvintele
. Are prollleme in a ptlne
imecli'.lt
in orcline. cinci cuvinte s2lll cifre,
o Nu tine minte si nLl pozlte reproduce'
dr-rpzi ce Le-azrttzit'

care se preziflte astfel de

sernne?
Aveti in clasele durnneavo astr1copii
Trebuie s[ verificafi?
INTELECTUALE
CirU ZEALE DIZABILITATTTON cinci tipuri: pot grllpa in
intelectttille pot ii rr-rultiple. Acestea Se
Cauzele clizabilititilor
sinclromtll Dou'n este Lln
. AfectitLni genetice - apar in momentul conceptiei
exemplu de afectir-rne genetlc2t'
ra.r..r in ti*rpr-rr
szrrcinii
. Afeclitnti illtrtnierille.- bolileini:'^t"1T;;'ffffi" iiil",ririir" celc, mai crrnosclrre
d" '"'"-"""" crez'ortarez'l
i*:l;i:f':,Yl;:"1i:i'i'T:i,.i'",1"t,'o''* 'r"'t'
intrauterini zr creierr'tlui'
nastere - lio:a cle rlriqen'
nilstcre:l
scr't't intedicrt clttpci
' Afbctitrrti lct t"r" g'"t""'"' normalr $i icterul pot fi .,,.,r"'.rle ttlrot' clizehilit'lti
e tn5rcre
;ffiila .,,"
intelectuale.
.Accicletilesiboli-lclvitr-lrilelacapinttrmatlnorcilzitttrisattztcciclentepotficatize
pot fi clll-lz2lte si cle o serie de
clizabilitlti intelectuale' clupir t''--""""a
ztle unor repetate de
cum sunt malzrria cerlbrala si meningitzl' accesele
boii infectioase
apoPlexie si rralntltritia'
cle clr"rgoste' c1e afectiune
cafe cresc intr-un meclir-r lipsit
o cctuze Psiltctsocictle-copiii copii ctt clizabiiit:'tti
si stimulate tt'"'i s"tti']I"'
1l pot sh clevinl' in cazuri extreme'
intelectuaie.
Cutoatezlcestea,laurnnr:tnlrclestulU:tot:l:-copii-pesteotreime-pentru
nici cl ca\Lrza'
idehtiiice
aceste cleficiente nr.l se poilte
S,jntrr:it,f,mcIaceea$icttttzTlpoateaveaefectefrlztrteclileriteast]pr2lcclpiilor.De
se poate clezvolta
cu sinclrom Down' po2lte creste 5i
exemph-t, un copil t-" * ""te afeclittne genetlczt'
la fel ca in ti,rp ce altLil, ctt aceea$i
zrproape ";;";ilopil, 'a
cllzrrllilitatea este folt'ie lllJrL:ttlI'
Feriti-vls,f,ceretipfeaputincle.laacesticopii,pentrllfaptulc:ipoartieticheta
au ;;;"* s'i se ofere tnateriale
;i experiente
copii
respectivei clizabiliilti. Aceqti 'i
care si-i Pro\roace'
sfl i|1TrLrIril sr sfl Rfl$t]rioill

[JIlBLtrfl 0l
! $H | ][g [Le

Cititul qi scrisul
La vZirsta c1e 5 ani sau dupl primul an de $coalzi. copilul:
. Are problerne in a copia forme, ca cercul sau pltratul.
. Are probleme ln a imbina figuri 5i in a forma imagini.
. Confuncll litere, de exemplu ,,c1" cu ,,ir".
Arc probleme in a pune in orcline literele r,rnui clrvint sau clrvinlele pe plange.
tine minte si nu poate reproduce, in orcline. cirrci ci-n'lnic :rlll cifie, imediat
Nr-r
dupl ce le-a auzit.

Avefi in clasele dumneavoastrd, copii care sd prezinte astfel de semne?

Trebuie sI verificafi?

CAUZF. ALE DIZABILITATILOR INTELECTUALE

Cauzele dizabilititilor intelectuale pot fi multiple. Acestea se pot qrLrpx ?n cinci tipuri:
. Afecliurti genetice - apry in mctmentul conceptiei. Sinclrttrlul Dos.n este Lrn
exemplu de afecqiune geneticl.
. Afecliuni intrattterine - bolile infecfioase de czue snferri I']l:lrr;i in tirlpr-rl sarcinii
pot si afecteze dezvoltarea intrauterinl a firtului. Erer-nplclc celc rnai cllnoscllte
sunt rubeola si varicela. Virusul HIV poate zrf-ecta cle rscnrcnce. clezvoltarea
intraLrterinl lr creiertrlui.
. Afectiuni la nastere sau imeclictt clupd na$tere - lip>:i dc osigen. na$terea
prematurir san sub greutatea normali q;i icterul pot fi cl'.rzc llc unor dizabilitlti
intelectuale.
. Accidente Si boli- lovitr-rrile la cap in urma unor c."rzittr-rri ::i-. :iccidente pot fi cztuze
ale unor dizabilitdti intelectuale, dupl clml ircestel pot i: c-,LiZltr si cle o serie de
boli infectioase cum sunt malaria ccrebrali Si r-neningit:t. :iccesele repetate de
apoplcxie si malnr-rl"ritia.
. Cauze psibosociale- copiii care cresc intr-un rneclilr lip:it .ic irlgoste. cle af'ecliune
$i stimulare (vezi Sectiunea 1) pot sI clevinir. in cazuri s\:i(:rs. copii cr-r dizabilititi
intelectr-rale.
Cu toate acestea, la un num'ir clegul de mare cle copri - l(rrc () irciure - pentrLl
aceste cleficiente nu se poate identifica nici o canzrl.
SI ntr uitlm ci aceea$i cattz:a poate avea efecte folnc .l:tc::.c .r>Llprrl copiilor. De
exemplu, un copil care se na,1ite cll sinclrom Dos-n. po,iic a:-<:< <i 5c poate dezvolta
aproape la fel ca oricare alt copil, in tirrp ce la eltul. ci- ;-<c-i<i electittne genetici,
dizabilitatea este foafie marczrti.
Feri{i-vi sI cereti prea pufin de la acesti copii. Dc:-::-- .,::1-*i cri poartl eticl-reta
respectivei dizabllit:ati. Ace$ti copii au nevoie sri 11 .c - --.:- :::-.icriele si experiente
care sI-i provoace.
 Glll0 PillTlU Pflli!:::

CE POT FACE PROFESORII

Ldaptdtila clasd
Profesorii care all deja experien@ in lucrul la clasd cu copii cr-r dizabilititi intelectuale
si dificultiti c1e invitare recomancll:
. Reclucerea elementelor cle distragere a atentiei - pe masa de h-tcru sii fie ordine, sI
fie numai obiectele necesare.
r Copiii care all tcndinta de se plimba prin clasl, vor fi a$ezzrti in blnci llng'j perete,
alituri de copiii mai voinici, De asemenea, li se pot da sarcini czrre sI implice
deplasarea prin clasl astfel incdt prin n-riqcarea 1or sI nu intrerupi lectia de
exemplu, si distribuie fise de lucrtl, caiete si alte materiale.
. Se va incerca gdsirea unei persoane (voluntar, profesor cle sprijin) care si vini la
scoali in anumite zile, pentr-u a se ocllpa ntttnai de acel copil. Aceasti persoanl se
poate ocllpa Si cle restul clasei pcntftr ca profesorul si se ocllpe nttmai cle copil.
Trebuie gdsit acel timp, chiar clacl este foarte scttrt, de a lucra numai cr-l acel copil,
de pild.i atunci cAnd ceilalti copii au de rezolvzrt independent o sarcinl de lucru.
incercali si eliminati, in tot acest timp, acele elemente care pot distrage atentia,
orice zplomot sall orice obiecte de care nu este nevoie la lectia / activitatea
respectivl.
Sugestii privind predarea-inviTarea
. Profesorulva ardta,si nu doar ii va spune copih,rlui, ce trebuie si facI.
o Atunci cAnd se dau inclicalii, se folosesc cuvinte simple,si se verificzi claci acel copil
a inteles.
. Se vor foiosi obiecte concrete, pe care copih-rl sI le simti Si sI le mdnuiasci, 5i nu
doar lucrul cu creionul oi hdrtia; se va incerca legarea leciiei de experientele si de
viafa curentd a copilului.
. Se va face o singurl activitate (nu mai multe in acela$i timp) $i se va duce pinl.la
capdt. Se va marca clar sf1r$itul unei activitrli, cAt Ei inceputul unei activite[i noi.
. in etape sau obiective de inviqare mai mici. Rezolvarea
Sarcina se va descompllne
sarcinii incepe cu ceea ce $tie deja copilul gi ap<-ri se trece la o etapir mai dificili.
Daci apar probleme, se va reveni la etapa mai uqoari.
De exemplu, atunci cAncl invat'i sd cleseneze un cerc, copilul va colora rnai intdi
interiorul figurii, apoi va uni punctele pentru a obline forma, apoi va copia forma
dupi un $ablon, s.a.rn.d.
. Atunci clnd copilul reuSeste, fiti foarte darnici cu laudele 5i cu incurajlrile.
. Dati copilului si exerseze de mai multe ori reZolvarea acelea$i sarcini - ceea ce se
nllme$te uneori .,suprainvitare" - o metodd prin care ne asigurlm cd acel copil
sdpane$te cleprinclerea respectivd qi prin care acesta cap:atl. incredere. Nu trebuie
insi exagerat. Multe din persoanele cu dizabilitate intelectuali i$i amintesc cd, in
timpul orelor la ,scozrli, se situraserl de ,,ficr-rt merell gi mcreu acelaqi lucru firl a
invlta lucr-r-rri noi".
. O anume deprin<lere trebuie exersati cu diverse materiale. De exemplu, citirea
cuvintelor se va face rle pe panouri luminoase, de pe fise de lucru i;i din manuale.

Euahmrea cerintelor / neuoilor

sfl [ltrtItil $t sfl BRSplJil0tft

tfl ttfl[lfitt iLtlJtt0R 0[1 tLflstLi [ltl]llt]E

Scrisul se poate exersa pe nisip, cu clegetul rnuiat in culoarc. cr-r cleioane colorate,
cu creion nellrlr salr clr stilou. Aceastzr se nllilreste generalizarc'a invitirii 1a copi1.
o Faceti o listzi cr-r elementele pentru care copilul zrre ner-oie cle ejutor pentrll cei care
il ajntl acas'i la lecqii; va fi o reczrpitulzrre a lectiei clin clrtsIt.
o Puneti respectivul copil sir lucreze in-ipler,inl cll Lllr alt coleg. crtre sr'r-l ajute sl-si
concentreze atentia si la rezolv:rrea sarcinilor pe carc le prirlcste ir-r clasi. Acesti
copii vor lucra ?ntotdeaLlna cu colegi mai buni clecit ei care pot si-i irjute sir-si
rezolve sarcinile clupi ce qi le-au rezolvai n-rai intii pe ale 1or. Alegeli sarcini cle
lucru la care sir poatl contribr-ri fiecare copii, in functie cle proprir-rl nivel si la care
si poatl iucra imprer-rnl cu aI[ copii. Alegeli szrrcini de lncm pentru grup, astfel
inc1t ceilalti membri ai grupului sI depindi cle contributia copilultti cu dizabilititi
clin acel grup. Respectir,-ul copil poate fi ajutat cle ceilalgi si in tirnpul pauzelor. Ca
sarcini indivich-rale. alegeti acele activititi care ii plac copilului si pe czrre le poate
rezolva singur, pentftr a nu-i clerzrnja salt intrerupe pe ceilalli elevi.
. Ignora[i olice comportament necorespllnzltor al copilului, daci accstzt este folosit
pentrLl a vi atrage atentia. in schirnb, atunci cdnd sc cotlportd corespttnzitor,
liudali-l si daii-i atentia cuveniti.

A[i incercat astfel de adaptlri sau modalitlti de predare-iflviltare la clasd?

Care din ele a dat cele mai bune rezatltate?

Citre cine orientlm copilul

Existl diferite categorii de speciali5ti care pot sprijin profesorii, ca de exeuplu:
. Logopezi, care pot recomanda activitltile ce-l pot ajllta pe copil sir achizitioneze si
si-Ei dezvolte limbajul, si invete rnodalitdti alternzrtive cle con-tunicare $i sI-ii
?mbunititezrsci abilititile c1e vorbire.
o Kinetoterapeuti, care pot pl'opune qi recomancla activitlEi ce ajutl la coorclonarea
motorie.
r in clezvoltarezr cleprinderilor
Teraper-rti ocupationali, pregltiqi pentru a oferi ajutof
funclionale cum sllnt cleprinderea cle a minca, de a se imbrzica. Acegtia pot
recomand;r o serie de dispozitive speciale cu ajutorul cirora copiii cu deficienfe
fizice sI poatl rninca singr-rri sau sI se poxtl a$eza.
. Psihologi, care pot ajr-rta la alcltuirea programelor edr-rcationale $i la stabilirea
modalititilor cle management a1 comportzrmentului.
. Lucrltori sociali, care pot oferi consiliere si sprijin familiilor.
. Profesori specialisti, care pot oferi consultantl in alcituirea cle programe de
invltare gradate, pentfl-r toate disciplinele $colare (vezi Sectiunea 3).
Caztrl ideal este atunci cind toti acesti specialigti vin in scoall 5i merg si la domiciliul
elevului pentru a lucra ciirect cu copilui, cu profesorii si cu pirrintii.

Cunoaqtefi numele acestor specialiQti citre care puteti ?ndruma copilul?

Daci nu, putefi sI le aflafi?

Sectitrttecr 2
 Ilil0 Pillii

t llt ilpLu
Down' Este elevit in clasa a iII-a la
Eunice este in varst.f, de 10 ani qi are sindrotn ciasi, care
Africa cle Stld, John este noul coleg cle
$coala prirrrari clin Kwaztrlu-Natal, intelectttale'
plni acum a urmat o $coall speciali pentrucopii cuclizabilitlti
li s-a dat sarcina de a exprima in scris
in timptrl unei orei de limba englez:a,elevilor
CeeaCevecleattintr-osuccesitrnedein-ragini.Euniceascrisurm,itoareapoveste:
s-a rLtpt 5i a uenit antbtLlan{a'
Feti[cr se ddclea ht leagdn' Leagdnul

JohnnucloreasiscriedespreCeeaCe-sevedeainimagini.Doreasiscriedespre
la sflrsitul slptdmanii' Atutnci' profesorul
l-a
petrecerea de anlversar" 1, .nr" fusese
i*"trir, s'i scrie clespre zrcel eveniment' IatI ce a scris:
SdmbcitciantfostlaanitlersarealttiAuesban,|,{e-aofefitdulchLri,sttcSitort'
a scrie corect o p"lfte din cr'N'inte' I)"rr
Copiii au cefllt aiutorul profesoarei pentfll
profesoara nu a l,isat Ca acest lucrtl -
,.,,el"" in sine - sI afecteze moti\'21ti,.r copilultli
cle a scrie. Scopul era de a-i incuraia
p" ."ptt s'i-si exprime in scris gindr:rile si ideile
incuraiator'
in mod liber, intr-un mediu sectlrizant =si
Un al treilea coPil a scris:
se clea tn leagrin' S-cr legiinat
atat de tare
itttr-o zi, Moll.y a plecat t, pctrc. voia sd
rupt' Molly $i-d rLQt md'na' A uenit
htcht. clin ,ourr'g,u''A1ii, leagd'nrtl s-a
crntbttlctrt{a 5i a clrts-o la spital'
profesoara explicat ci scopul lectiei fttsese atins de
toti cei trei elevi cafe au aveaLl
a
abilit'iti diferite.

PRN RLIZIR ffRIBNRLR

paralizie a creierttlui' Pirtile de creier

Paraliziacerebrald (PC) inseamni-' adliteram'
afeclale sunt de cele mai multe ori,
cele .u." ..,,',. o|eazl rrriqcarea bra1e1or,
afectate fiincl fie moi' fie - de cele
mai
picioarelor sau a mwchil,cr faciall, membrele
persoane le este foarte grer-r si meargi
multe ori - foarte rigide $i tensionate. Acestor
corespunz'itor clatoritd dificultilii de a-oi
salr nlr pot merge i"-fo., n.-l pot vorbi
faciali'
controla migcirile capului sau mu$chii
Paraliziacerebrall geneteazdmai mttlte
dizabilitili' Uneori' daci creierul este afectat
clar' cel mai adesea' copiii ctt
in cea mai rnare parte, apar qi dizabilitlti intelectuale copii
clizabilitlti fizice qi nu intelectuaie Alti
paraliziecerebrali rir-ri ,i aibi mai mult
/ sau auz'
i,rir"", si deficienie asociate cle vedere si
cerebrall, clr o pierdere rninim'i a
copiii pot avea o formd usoarl de paralizie minore, sau pot avea Ei forme foarte
functiilor membrelor ;;,; ;.r probleme
ie vorbire
multipie / asociate'
severe, in cazul copiilor cu dizabilit'iti

Eualtrarea cedn1elor / neuoilor

sfl [llErt[il'l $t sfl Rflspl]tltft1

Lfl IIRIIlIILI ILIUII.!R OI11 iLFSILI IllIUIIUI

CAU ZELE PARALI ZIEI CEREBRALE

Paralizia cerebrall are rareori o singr-rri cauzi. O astfel de :rfectittne poate fi rezultatul
fl
r.rnor malformatii congenitale, 2l Lrnor boli infectioase ale rr:rrriei in tir-t-rpr,r1 sarcinii, a
unor dificr-rltiiti la na5tere salt a unor boli infectioase din copilirlie, cum sltnt t
meningita, l-repatitele crcnice, rr,rbeola sau lovituri la cap. I
Riscul de paralizie celebrall creste ?n cazr:l copiilor niscuti cle tlzrtle aclolescente
sau in cazr,rl copiilor care suferi c1e alte boli grave qi trliesc in conclitii de siricie.

CE POT FACE PROFESORII

Adaptdrila clasil
Pentru copiii cu forme Ll$oare de paralizie cerebrall, adaptirile necesare la clasl sunt
foarte putine. in cazul copiilor cr: dizabilititi severe trebltie:
. SI se amenajeze nn loc special, pentru ca ace$tia si poatl mentine capul 5i corpul
in pozilie riclicziti, atunci clncl sunt asezaLi.
. Pr-rpitre speci:rle. la care si se poati reglzr inillimea.
. Si se utrlizeze plan5e (panouri) pentrlr cornunicare (cle exempllt, ctt imagini sau
simboh-rri) pentm ca profesornl si colegii si inqeleagl ce vrea si spunzi acel copil.
. Aiutor suplimentar pentru a folosi toaleta. De exemplu, ar fi utile ni$te bare fixe ?n
r:abina de toaleti.
Sugestii privind predarea -invdfarea la elevii cu paralizie cerebrall
O parte clin sugestiile ficute la capitolele :rnterioare pot fi aplicate li in acest caz, in
special:
. Daci respectiwrl copil nu rrorbe$te clar, se vor procluce rnijloace alternative cle
comunicare, cle exernplu prin irnagini sau sirnboluri. Acestea pot fi amplaszlte tozrte
pe un panoLl, copilul indicAncl o imagine pentrll a transrlite r,tn uesztj. Existl si
varizrntele comptrtelizate ale acestei metode si atunci cind copilul atinge o imagine
salr Lln simbol, sintetizatorul cle voce reproduce cuvintul respccti\'.
. Copilul va fi incurajat si rispundir 1a intrebiri, llslndr-r-i ceva ntai mult titlp pentrll
a rispuncle oral, cleclt atunci cAnd inclicl irnagini szru simboluri. Colegii vor fi
?ncurajati sI interacqioneze cLr respectir.ul copil, qtiind cI de urr-rlte ori copiii gdsesc
intre ei m'.ri usor un mod de comnnicare.
o Pentru copiii care alr probleme ?n a-li controla mlinile sar.t bratele. scrisul devine
foarte dificil. Penttt a scrie, acestizr au nevoie de mai mr-rlt tir-np s:ru li se pot pLlne
la clispozitie copii scrise ale materialelor cle Ia lectii ori un alt copil poxte sI scric in
locr-rl lor. De asemene2r, se poate aclapta tastatlu:t corlputertthti. pentru a plltea fi
utilizati mai nsor la scrierea cuvintelor.

Afi incercat astfel de adaptlri sau modalitlti de predare-irrvetare in caz\l

elevilor ct para\izie cerebrall?
Afi incercat Ei alte modalitlti care au dat rezaltate?

Sectirtttea
 Citre cine orientim copilul
Multe dintre persoanele specializate mentionate la capitolele anterioare pot ajuta
profesorii, dar sprijinul cel mai substanqial este asigurat de:
o Kinetoterapeut
- care poate recomanda exercifii adecvate pentru a mentine
suplelea membrelor copilului gi activitlli necesare pentru ca acel copil sI exerseze
mi5cIrile, precum si recomandlri privind necesitatea unor dispozitive speciale cu
ajutorul cd,rora si se menlindin pozilia qezdnd san si se deplaseze.

' Logoped - care poate oferi consultanll privind modul de alimentare al copilului,si
care poate ajuta la achizitionarea limbajului verbal sau la insugirea r,rnor mijloace

f, alternative de comr-rnicare.

C Bibliografie
Copii cu paralizie cerebrali severl: ghid educafional - cuprinde foafte muke
informatii $i sfaturi practice utile pentru profesori. Se poate proclrra de la UNESCO.
u

e
R IIRP IIU LflR t
a
Reluati toate rlspunsurile pe care le-ati dat la intrebirile din aceastd parte Qi
J
rispundeli la urmitoarele intrebiri.

Prezentafi pe scult schimblrile pe care le-a(i putea facela clasi sau in modalitilile dumneavoastri
de predare - invifare pentru a spriiini elevii care au dificultili:

Cum pot aceste schimbiri si-i spriiine pe toti copiii gi nu doar pe cei care au dificdtifi de invilare?

Sunt schimbiri sau adapttrripe care NU le putefl realizaugor?

a
ce trebuie si se intimple pentru ca aceste schimtriri sr fie posibile?
I
Scbimbare Ac{i.uni fiecesare
a a

a a.

, Eualuarea cerin[elor / neuoilor

t
sR iillrlt6ril $r sfl nfl$tjilor],|

[n ffBilfitr rrrurL0B 0l11 iLflstLt llltuzltjl

I

2 NIRPIRRIfl ilNRIilLflRR

Odatd,cu prezentarea dizabilititrilor din Partea 1, s-au descis si acliunile prin care
profesorii si-qi adapteze orele 9i modalitlEile de predare-inr-Itare. pentru a veni in
intdmpinarea dificultliilor de invdtarc a copiilor. Toate acestea sunt exemple de
adaptdri curriculare.
Dar un curriculum inseamni mult mai mult decAt atit- Pentru a elimina barierele
invdltrrii 6i participirii, sunt necesare qi alte adapt}'n. cum sunt:
. conlinutul programei gcolare;
. rezultatele a$teptate de la elevi;
. echipamentul qi materialul didactic utilizat;
. metodele utilizate in evaluarea rezultatelor invitirii:
. implicarea qi angaiarea familiei qi comunitllii.
Si ne amintim cI scopul educatriei nu este doar acumularea de cunoqtinte $i
competente specifice fiecirei discipline de studiu- Scopul esce mult mai larg
cuprinde:
. formarea capacitlgii de identificare qi rezolvarc de probleme- printr-o g6ndire
creativL;
. formarea capacitdEii de a colecta, organiza qi evalua informalii:
. stimularea colaborarii cu ceilalgi, in grup sau echipl:
gi aceste aspecte trebuie sI fie accesibile tuturor elevilor. prin curriculum.
Bibliografie
Modulul 3 din Pachetul de Resurse UI\ESCO: C€rinle speciate la clasi oferi
informaEii detaliate privind modurile in care se poate adaga curriculum-ul $colar,
pentru a indeplini mai bine cerin[ele elevilor.
in aceastd Secfiune vom analiza adaptarea curriculari Pentru acei copii care
frecventeazd 1coala qi au cerinEe despre care nu s-a r-orbit in Partea 1. Aceste cerintre
sunt legate de:
. boli cunoscute, cum sunt astmul sau diabetul, care pot fi corrtrolate medical;
. diverse tipuri de deficienle fizice, cum sunt cele generate de poliomieliti;
o situatii mai complexe (deosebite), a cdror cauzi este ne'cuoosflrti, cum sunt
anumite dificultiti specifice de limbaj 9i probleme emotimate-
Cadrul de acliune
Diagrama de la paginile urmitoare prezintl o listi a etapelor de actiune pe care
profesorii gi qcolile trebuie si le parcurgl. atunci cind realizeazd adaptarea
curriculari pentru copiii cu ceringe speciale. Acest hrcru ra tahzat deia pentru
dizabllttdtile prezentate. Pot fi urmate aceleaqi sase etape 5i aturri cind este vorba de
elevi cu dificultiti de invdEare.
L. Descriegi dificultilile de invitrare sau de participare a copihrlui. in toate aspectele
viegii qcolare. Discutagi-le cu copilul qi plrinfi acesruia- -{r-eti acei specialiqti care
si ofere consultanli sau ajutor?
 2. Existit scl-rirnbiri pe care le pr-rte1i facc la nivel de clasi sau pcoali? Meritl sI
incercali o parte din ideile sllgerate anterior.
3. ExistI schimbiri pe carc le puteqi face la nivelul metodelor dumneavoastrl de
predare - invllare? Pr-rteti pllne respectivul copil si lucreze impreunl cu un alt
copil?
4. Cum plrteli incuraja o rlai nlare participare a copilului la alte actir.itlti 5colare?
5. Ce anume aclaptlri se pot face, la fiecare disciplinl de studiu, din pr-rnct de vedere
continllt si / sau nir.,el de continllt, pentru ca zlcestea sI fie cit mai adecvate
abilitililor copilr-ilui?
6. Ce schimblri sunt necesare privind modul de evaluare a invitirii la copil?
(Sectiunea 3 va analiza acest subiect in mai multe detalii).
Cu toate acestea, noi $tim cI:
. Ntr este intotdeauna posibil ca profesorii sI realizezetoate schimbdrile pe care le
doresc, deoarece ceilalti profesori, directorii, consiliile de administratie satr
inspectoratele $colare nu sunt cle acorcl cu acestea.
. $colile nu dispun de resurse financiare pentrll a achizitiona echipamentele $i
materialele necesare.
. Profesorii sllnt supra-solicitati nu rnai au energia necesarl pentru a face
=si
schimblri.
o Este foarte grell ca scolile si acopere necesitltile foarte mari ale unor copiii.
clrti sau rnanurale, ca acesta, nu rezolvl problemele cu care se
Sirnpla lecturi a Lrnor
confrunti profesorii. Dar aceste cirti descriu acele lucruri care, in cazul nnor
profesori, au clat rezultate si care ajr-rtI la aborclarea unei astfel cle sarcini. Suntem
conqtienti cI cele scrise aici nll sllnt r.alabile pentftl toti profesorii, in orice moment,
dar suntem siguri cI acestea pot avea rezultate, in cazul unor profesori, la un
moment dat.
Odati ce v-a{i angajat in evaluarea barierelor care stau in fa[a invdTtrrid la
copiii din clase sau Ecoli, veti descoperi c[ foarte multri copii au cerinfe
specifice. Acestea nu reprezintl decat punctul de pornire, pentru a deveni
un profesor eficient. DupI aceea rimine si orientafi predarea-invifateain
sensul sprijinirii copiilor, pentru ca aceEtia sd poatd invIla.

Alegefi un copil din clasi care aire dificultili de invitrare.

Folosifi diagratna din pagina urmitoare gi planificafi modul de adaptare a curriculum-ului pentru
a rlspunde mai bine cerinfelor copilului.

Dezbatefi rispunsurile cu ceilaltri profesori din Ecoali care cunosc copilul sau care au copii cu
dificultiti sirnilare in clasele lor.

Euo I rr a rea ceri tt t<,lor / t tcuoi lor

I
sfl []TtLt[il1 sr sR lRSIIJl'0il1

U $L[lU llltll qll

Usql]lrylfm

Cadru general de adaptar e a curriculum-ului

1. Elevul
Un elev din clasl are dificultitri. De la ce specialist (dacl existi) se poate
Cum este afectatd.invdgatea la copil obline consultan@ / aiutort
de aceste dificultiti?
2. Clasa gi gcoala
Ce schimbiri se pot face la nivel de clasl sau gcoali (clidiri, etc.) pentru afaciTita accesul gi a
u$ura de invilare a elevului respectiv? De ce miiloace tehnice de sprijin este nevoie?
^ctivitatea
f. Disciplinele gcolare
Ce schimtriri se pot face la disciplinele Ecolare predate, atit ca nivel de predare cit qi ca
rezlaltate a$teptate din partea copilului?
Aceste schimblri privesc qi nivelul de predare al fiecirei discipline, dar qi diversitatea
disciplinelor predate.
4. Srategii de predare - ir;v5rTare
Ce schirnbiri se pot face privind metodele de predare pentru ca acestea sI se potriveasci
cerin(elor copilului?
O parte din sugestiile 6cute anterior se pot aplica qi altor posibile dificultnti cu care se confrunti
copilul.
5. Participareala alte activitlli gcolare (sportive, cercuri, cluburi, activitili artistice. etc.)
Ce schimbiri se pot face pentru a asigura 9i participarea activi a respectivului copil?
6. Teste Ei examiniri
Ce schirnbiri se pot face pentru a evaluainv5;Tarea la elevul respectiv?

3 DrFrrrilrl $r B0Lr I'lflt tRttuiltfi

in acest capitol se vor descrie cele 13 conciitii care pot inhibl ?nvitarea la copil.
Terrnenii Lltilizati sllnt terflieni pc care ii folosesc spcciali:iii. selr care au mai fost
folositi in acest ghid. Aceste conclitii afectelazi copiii ir-i mocl dit-erit: unii copii pot
avea dificultlfi severe, in tirnp ce la altii afecterrea poeie ti rrei rnoderati. O parte din
aceste conditii afecteazd direct invilarea, altele sr,rr-rt sirrri cle srindtate pe care
profesorii trebuie sI le cunoascl.
Afazia (tulburare specificl de limbaj)
Datoritl unor afecqiuni cerebrale, unii copii ar-r diiicuk:lii cle achizitionare a
limbajului. Copiii pot avea dificultlti cle crprirnarc - lrlll'>Iccr-l cuvintele - sall
clificultiti de ?nlelegere a ceea ce li se splrne. -\ccrst:i tulbur:rre este deseori
confundatl cu o deficienti de aLrz saLl cr-r o deficient:1 l-iiri:ila. \locl-rl de predare-
invltare qi terapiile aplicate au ca scop si-l ajutr pr copil sit inteleagd sensul
cuvintelor q;i structurile propozitiei. Acestea il .r jui:1 or copil sI cleplgeasci

Sectit.tnecl 2
 W..I
a
!
i\\\ult\1\uNt\t\t\\ I

clificr-rltItile, dar probabil ch nu le va ,,vincleca". Nazia este doar o forml a tulbr-rririi I

limbajului, Mai existd si altele. I

Astmul I

I
Cuvintul inseamnl ,.respiratie greoaie" szru .,sufocare". in timpul unei crize de astm, I
canalele de pitrundere a aerului in plimAni se ingusteazd. iar copiii au probleme in
I
a-l expira. I']lfunAnii slrnt suprasaturati clr aer. Cauzele acestei boli nu sllnt pe deplin
I
cLlnoscllte, dar se consiclerl ci boala apare ca Llrmare a Llnor alergii la anumite I
substante, cLtm sllnt anurnite alimentc, polen ,si praf. De asemenea, crizele pot fi
I
declansate si de o stare afectivi puternicl, clrm ar fi emoliile sau stresul unui examen.
I

in momentele cle crizd, copni iau meclicamente pentru a relaxa muschii plimdnilor, I

folosind de obicei un inhalator. Este foartc important ca in timpul acestor crize sI se I

plstreze calrnul. iar copilrrl si fie sr-rstinrrt.

Autismul
Acesta este un termen foarte controverszlt, introclus acum 40 de ani, desi nu existi
intotdeaunzr o certitucline in diagnosticarea unei persoane (de obicei un copil) ca
avdnd,,autism". Caracteristica esentiall a acestei afectiuni este diflcultatea pe care
acel copil o are in a comunica; se retrage, refuzind contactul cu ceilalti si ddnd
impresia cI trlieqte intr-o lumea a szr proprie. Persoanele cu autisrn dovedesc uneori,
abilitlti deosebite intr-un anumit domeniu (de exemplu, desen), iar altele par
,,normale". Cu toate acestea, pentftl aLrtism nu existl incl un tratament general
recLrnoscr.rl.

Bibliografie
Educa{ia copiflor gi tinerilor cu autism oferi multe informatii $i sfaturi practice
pentftl profesori in acest domeniu. Se poate procllra de la UNESCO.

Guri de lup
Copiii se pot na$te cll deformlri ale gurii si ale buzei superioare. DacI nu se intervine
cl-rirurgical, acesti copii vor avea dificultlgi in a mlnca $i a vorbi. Chiar si aqa,
dificultitile cle vorbire pot persista c1ar, in cea mai parte, dizabllitatea lor este
rezultatul reactiilor celorlalti atunci cAncl vld f'ata deformati a acestora.
Diabetul
Diabetul este o boald ereditarl, care constd in incapacitatea organismului de a
metaboliza zah:arul;i amidonul, pentru a le transforma in energie. in cazul in care in
sAnge este fie prea mult, fie prea pu[in zahdr, copiii se simt riu $i igi pot pierde
cLrnoritinta. O stare de permanenti oboseall, lipsa capacitlfii de concentrare,
transpirafia abundenti, dificultdti Ia scris $i la citit, sunt simptoamele acestei boli.
Copiilor li se administreazl insulini injectabill in rnod regr-rlat si trebuie si-$i
supravegheze foarte atent dieta si efortul fizic.
Dislexia
Copiii care alr dificultdti speciale Ia scris qi la citit pot fi catalogati drept ,,dislexici" (si
ulllizarea acestui termen este pusl sub semnul intrebirii de unii dintre specialigtii in
educatie). Cu toate acestea, copiii cu dislexie au o inteligent'; medie qi se pot
descr-rrca foarte bine in alte domenii ale vietii.

Eualuarcu ccrinlclor / trc,uoilot'

,lt
 clifictrltltile, dar ptobabil ci nrr le'va ,.vinciec'a.". Nazia este doar o formii a tulburirii
lirnbajului. Mai existi si altele.
Astmul
CuvAntr-rl insearlnl ,,respira[ic p4reoaie" salr ,,stifocare". in timpul unei crize de astrn,
canalele cle pitrundcre a aerului in plirnrini se ingusteazl. iar copiii au probleme in
a-l expira. Plilrlnii sllnt suprasaturati cll 2rer. Cauzele acestei boli nu r.,r-rt p" deplin
cllnoscllte, dar se considerl cI boala apare ca Llnnare a Llnor erlergii la an,-rmite
substan{e, cum sunt anttmite zrlimente, polen ,si praf. De asemenea, crizele pot fi
declansate 5i cle o stare afectivzi puternicl, cum ar fi erlotiile sau stresul unui examen.
in nromentele cle crizi,. cctplti iiu medicamente pentru a relaxamr,r5chii plimdnilor,
folosind de obicei un inhalator. Este foarte important ca in timpul acestoi crize sI se
plstreze calmul, iar copilul si fie suslinut.
Autismul
Acesta este un termen foarte controversat, introclus acum 40 de ani, desi nu existl
intotdeattna o certitlicline in diagnosticarca unci persoene (de obicei un copil) ca
avdnd ,,autism". Caracteristica esentiali z,r acestei afectiuni este clificr-rltatea pe care
acel copil o are in a cornunica; sc retrage, refuzAnd contactul cu ceilalli si aa"a
in-rpresia c2i triieste intr-o lumea a sa proprie. Persoanele cu autism dovedesc uneori,
abitititi deosebite intr-un anumit domeniu (de exempiu, ciesen), iar altele par
,.normale". Cu toate acestea, pentru zrutisrl nu existzi incl un tratament general
recunosct.ll .

Bibliografie
Educafia copiilor gi tinerilor cu autism oferl mr-rlte inforrnatii gi sfaturi pracrice
pentru profesori in acest domeniu. Se poate proclrra de la uNESCo.

Guri de lup
Copiii se pot naste ctt cleformiri ale gurii Ei ale buzei superioare. Daci nu se interuine
chirurgical, ace$ti copii vor avea dificultifl in a mdnca 5i a vorbi. chiar ;i aqa,
difictrltirtile cie vorbire pot persista <lar, in cea mai parte, clizabilitatea lor este
rezultatlrl reacliilor celorlalti atunci cind vrci fhp deformati a acestora.
Diabetul
Diabetul este o boall ereditard, care consrzi in incapacitatea olganisrnuh-ri de a
metaboliza zahd,rul;i amidonul, pentru a le transforma in energie. in cazr-rl in care in
.sange este fie prea mult, fie prea putin zahir, copiii se simt riu gi igi pot piercie
cllno$tinta. O stare de pemanenti oboseali, Iipsa capacitilii c1e concentrare,
transpirafia abundenti, dificultlti ia scris $i la citit, sunt simproamele acestei boli.
Copiilor Ii se administreazi insulind injectabill in mod regulat gi trebuie si-gi
supravegheze fo'drte atent clieta si efortul fizic.
Dislexia
Copiii care aLr dificultiti speciale la scris si la citit por fi caralogali clrept ,,dislexici,, (si
tttllizarea acestui termen este pusi sub semnul intreblrii cle unii dintre specialiqtii in
educatie). Ctt toate acestea, copiii cu dislexie au o inteligentl medie gi se pot
descurca foarte bine in alte domenii ale vietii.

Eualuarea cerinfelor / neuoilor

sfl irllttt[il1 $t sfl nflstt]l10ft1

tfl t[ntillttt ILtl]tL0R !ll] tLflstL[ l|1tl]ztlJr

Bibliografie
Lucrarea Copii qi tineri cu dizabilitili specifice de invifare cuprincle fbarte
multe infbrmatii si sfutr-rri prxctice pentru prof-esoli in acest domeniu. Se poate
proclrrl cle la UNESCO.
Dificultili emofionale / de comportament
Lnii copii pot prezenta diticr-rlti'iti emotionale. Acestia potavea stlri c1e depresie satr
clc lrnrietater ei se pot uranifestzt prin comportantente ciuclate, respectiv si pldngi sau
sirrid:i fitll motiv. Pot fi extrem cle ;rctivi, cll Lln spectrLr cle concentrat'e a atentiei
foarte scltrt, sar'l pot fi indiferenti, apatici ori absenli. Starea cle nefericire poate fi
rezultatul unor experien[e traumatizante recente, de excmplu clecesul unui pirinte,
sau poate indica o problernl cle sdnltate mintali mai profundl. Psil-riatrii de copii
sLlnt cei care pot sl-i ajr-rte. Tratamentnl poate consta in aclninistrarea cle
medicamcnte, in consiliere si alte terapii. Profesorii pot insista pe comportamentele
pozitive sall pot sustine copilul pentrl a deplgi expcrientele tralunatizante.
Epilepsia
Persoanele care au aceastl afecliunc suf'eri o ,,tulburare electricl" brusci gi
necontrolabill, 1a niveh-rl ner,uonilor. in tirrplrl .,clizelor" sall ,.acceselor" foarte
puternice, persoana isi poate pierde cuno$tinta, corpnl sir,r miscinclu-sc haotic.
Pentru a climinua severitatea si producerea acceselor se aclministrezizl mecliczrmente,
rnajoritatea celor care au epilepsie avdnd o viati perfect nomali.
Epilepsia este dominantl la copiii cu dizabilititi intelectuale (unr-rl clin B copii zrre qi
epilepsie) dar asta nu insearlni cI o persoand cu epilepsie are neapirr:rt o clizabilitate
intelectuali.
HIV / SIDA
Pentru f'erneile contaminate cu virusul HIV, riscul de a cla nurstere la copii care vor fi
,si ei contaminafi cu HIV este de 5Oo/o. O persoanl infectatl cu HI\- poate aratta ca o
persoan'i s'initoasi. Moclalitdtile de transmitere a virusr-rlui sunt relatir lir-r-ritatc. prin
sAnge salt prin contact sexual neprotejat. Virusul NU se transmite prin simpla
apropiere sau atingere a persoanci contarninate si nici prin imbrrltisrre. shrut, tuse
sau strlnut. De asemenea, nu se poate lua de pe scalrnr-rl cle iorletil. pahare,
prosozlpe sau din piscine. Deseoli, copiii care zru SIDA mor clirr cru-rzli cr'r nu all
capacitatea imunologicir de a lupta irnpotriva altor boli. Clr lo:{tc :rcc>ice. r'irusr-tl
poate rdmdne inactiv periozrde de timp indelungzrte iar accstc lrrl'\(,.rn( si copii pot
duce o vialir normald, claci li se oferi aceasti qansi.
Distrofia musculari
Este o tulbura|e geneticl ce poate cluce la dcgcncrerell -.rri.-;111., rr. pc r.nr.-rsr,rrI ce
copilul cre$te. Afecfiunea se poate manif'estzr, Ia incepr,rt. pr-::r .:-------:-licrr de a ;rlerga
sau de a Llrca sciri, pentru ca, la vArsta adolescentci. pc:- -,::;-i.: -:i iit nevoite si
foloseascl Lln scaun cu rotile. Alituri cle aceastlt ltp.rr. :, ,.,::c ':c.t'crtt prolllemele
respiratorii datorate inf'ectiilor pulmonare. Nu sc- clillo-i-i- i:-,-, -il't ir-.ttltment de
vindecare.
Spina bifida
Copilul se naste cu oasele coloanei vertebrale incontl;lci .itrz\ ()li:tlc. RezLlltatlll este

Sectittnea
 6lIt0 pilrTRU pn0rts0!l

formarea unor ,,pllngi" cu lichicl spinal gi aparitia unor umflituri pe traiectele

nelvoase din zona lombari. Pentru a inlitura aceste deformiri este nevoie de
interuenlie chirurgicali, cit se poate de timpuriu, cu scopul de a evita infecliile.
Copilul cLr o astfel de afectiune are, de obicei, muqchii slibiti $i nr-r-si simte membrele
inferioare. Unele dintre cele mai frecvente probleme asociate sunt cele legate de
controlul vezicii urinare. Hidrocefaleea apare ca Llrmare a acestei boli. Lichidul spinal
se colecteazi in jurul creierului copilului, producAnd ceea ce se nume$te un ,,cap
mare". Pentru drenarea acestui lichid se poate plrne o valvl la nivelul gltului (numitd
sunt). Daci nu se aplici aceastl proceduri. destul de tirnpuriu, existl riscul unor
tralrme cerebrale, care pot ayea ca rezultat cleficiente mintale gi deficienle de vedere.
Bilbiiala
(sau gdnglvitul) este prezentd. intr-o anumiti m5surI la toti copiii, atunci c1nd ?nvatd
sI vorbeascl; ei se bdlbdie sau repeti acelea$i sllnete, atunci cdnd incearcd si
prontlnte anumite cuvinte. Cu toate acestea, pentru unii copii devine o problemi
(logonevroza) dacd. persisti qi atunci cdnd suni mai mari. Aveti ribdare ,si lisati-i mai
mult timp copilului, sd termine de rostit cuvdntul sau propozitia; ldudati-i orice
incercare qi evitaii sI-l fo4a1i sd vorbeascl.

RIZUI'IflIUL SIilUIIII
. Profesorii pot intalni elevi cu diverse dificultili. Nu toate aceste dificultiitri sunt
euidente.

' Cele mai frecvente dificultlti sunt cele intelectuale, problemele c1e auz $i
deficienieie de vedere. Copiii pot auea mai mrtlte deficienye.

' Alt fost prezentate semnele de avertizare asupra acestora. Profesorul trebuie sd
uerifice dacd respectiuttl copil are o difictrltate, nu sd presupLuxd ccl nu are nintic.l
cu toate acestea, ofice deficientd trebuie confinnatd atent si ctl prttclen{ci.
r Toate observatiile se vor discuta cu copilul qi familia. Punctul de uedere al acestora
este util tn orientarea ac[iunilor ce Lrrmeazd scT.fie fdcute.
r Sunt descrise idei si sugestii care privesc adaptarea claselor gi a strategiilor de
predare-invdlare. De aceste adaptdri pot beneJicict toli copiii clin clasd si nu ntLmai
cei care au dfficttltc1tri.

' Se propune solicitarea gi oblinerea de sprijin din partea altor profesionigti. Chiar
dacd nu este confirmatd catua unei dificultciti, profesoni au obligayia de a
actiona. Trebuie sd aibii tncredere in propria lor juclecatd.
o Pentrtt a decide asupra schimbdrilor ce trebuie flcute Ia nivel curricular, se poate
folosi cadrul general de schimbiri curriculare prezerfiatin aceastl Sectiune. Cu cdt
ueli pune tn practicd mai mttlt acest lucn,t, cu atdt ue[i fi mai buni tn a realiza
astfel de scbimbdri.

Eualuarea cerin[elor / neuoilor

.1