Fiecare copil este

o ind,iuid,ualitate

PR IZtIIIflR I I I[IIR R LR

DUPA PARCURGEREA ACESTEI SECTTIJI\I,

vETr cLrNoA$TE:

1. Barierele in invilare la copii, cauzate c1e deficienle qi depriviri.

l. uodalititi de reducere a dificultrlilor de invdgare, cu care se pot conf'runta
copiii, in caztrl in care au dizal':11itd1i.
3. Cele mai comune depriviri cu care se pot confiunta copiii si modul cle
depiqire a acestora, prin asigurarea de hrand, nutritivi., a unui mediu
sinltos, prin afecliune 5i atenfie.
+. Drepturile la incluziune socialr oi la educafie, conform stipulirilor din
tlir-erse declaratii internationale.

i. Irrplicalii pentrll profesori, la nivelul practicii curente, pentru dezvoltarea

'-rnr-ri invigimdnt mai incluziv.

Flecare copil este o ind.iuidualitate

sR iliittt[ill st sfl nflspljll[il'l

! ql!
llHlH[Ill-lllllll$1,1[tHlll m
ry

BflRItRI III IIIU RIRR t

Elevii trebuie si invege in scoali lucruri multe ,si diferite. Unii copii invati rnai repede,
allii rnai incet. Un copil invafi mai bine la anumite rnaterii, in timp ce la altele nu. De
exemplu, unii copii pot fi foarte buni la lecturi (citire), dar mai slabi la matematici.
Nu gtim, de obicei, de ce se intdmpll aqa. S-uiu oferi diverse explicalii. De exempltt:

Sunt mai inteligenti. Nu este atentilin clasl. il ascultl pe tata.

in afirmagiile de mai sus existi poate un pic de adevir. Dar mai existi si alte explicalii
care trebuie h:ate in consideratie

Este aiutat de pirinfi Familia este s5.raci Ei C2;rlld stl in spatele

si-Si facl lectriile. nu are suficienf[ clasei nu aude la fel de
hrarril. bine ca ceilalti copii.

Futetri sesiza prin ce se deosebesc ultimele explicafii de celelalte?

Este simplu: acestea sugereazl ac{iuni, ceea ce se poa.teface, pentrll a dep'igi

dificultdlile copilului. De exemplu, incurajarea pdrinlilor s5-i ajute la leqii pe copiii
care all ritm rnai lent de invltare. Sau, in cazul in care se binuie$te cI un copil are
probleme de auz, atunci el poate fi a$ezal mai in fatd.
Acest mod de a privi lucrurile este mult mai util pentru copii, familii qi profesori. DE
CE? Pentru cI ne arald. ce trebr:ie flcut, pentru a-i ajuta pe copii sI depl5easci
barierele care stau in calea invitdrii.
Copiii cu dificultlti pot fi grupati in doui categorii mari. Cei care au dificr-rltdti
datorate trnor cleficienle ale corpultti $i cei care au dificultlti datorate unor deprivlri.
Este de retinrrt cd sunt gi copii care pot avea dificultlti datoritl combinirii mai multor
dezavanlaje.
in plus, orice copil se poate confrunta cu bariere de ?nv'itare, intr-o anumiti perioacld
de timp. Aceste dificultlti temporare pot sI apari pentru cd, de exemplu, copilul este
preocllpat de problemele de acasl; n-a dormit bine pentru cI fratele sall sora sunt
bolnavi gi au pldns toati noaptea; copilul a muncit prea mult Ia treburile gospocldregti
(sau la cAmp) $i este prea obosit pentru a se mzri pLrtea concentr2l Ia lectii, etc. Cu
toate cI aceste dificultlti pot sI disparl cu timpul, este foarte importzrnt ca profesor-ul
si fie foarte inlelegltor si si-l sprijine pe copil, ajut1ndr-r-l szi recuperezerol ceea ce
a pierdut, intr-o asemenea perioad'i.

Sec{iunect 1
Drilflilrl
Copiii care aLl cleficiente fizice, senzoriale sau intelectuale se pot confrllnta clt tnttlte
dificultlti de invitare 5i de participare la viala cotnunitltii.
De exemplu, un copil care Si-zr pierdut un picior in unna unui accident; salt are
sechele de poliomielitl; ori s-a n'isclrt cu membrele defortlate, datorit'i unei paralizii
cerebrale (vezi Sectiunea 3). Aceqti copii sunt nr-tmiti deseori .,copii cu dizabilititi"
pentru cI nu pot sd meargi sau sl ulce sclrile. Dar, ceea ce este rnai importent, este
ci deseori aceasti dizabilitate il ,.trage inapoi" pe copil sub diverse forme. Pentrur ci
nlr pozrte si meargl, nll se poate cleplasa in jr-rrul casei szttt in carticr, in timp ce ceilalti
copii pot. si atunci...
. Sansele de a participa la viata comunitltii snnt foarte plltine - nu-i este lesne s')
nreargd la piat:a cu familia satt in vizite de familie.
o Este posibil si se rusineze de corpul increderea si incearc'i
si se joace cu elti copii.

Mai pute[i adil'uga Si alte consecinte pentru copii cu dizabilitilti flrzice?

t"Ot.tu: imaginati-vi clrm af frvrata Dvs. dacd nu ati plrtea merge!)

:"

Daci reveniti la lista cle consecinte, veti constata ci

profesorii nu trebttie sI fie
preocupati doar de deficienta in sine sau de cauza ei, ci $i de reducerea consecinlelor
pe care respectiva deficientl le poate zrvea aslrpra vietii copilului qi a barierelor pe
care le ridicir. in ceezr ce priveSte invllarea.
Unii considerl ci solulia acestor probleme este eliminarea deficientei, astfel incat
copilul sI poate lnerge din nou. SLint ciutate lrlereu soh-rtii medicale, de vindecare.

Dacd am putea sI-l facem pe copil se mearge din nou, atunci at dispitea
toate aceste probleme

..Este posibil ca medicii si-i poatl face operatii la picioare" salr ,,este posibil sa
rueargi din nou, prin prescrierea unor exelcitii speciale". Astfel de solulii pot da
reznltate, pentftr unii oameni. Dar ce se intAmpld. dacd acestea nu dau rezultate, sau
daci nu sunt disponibile familiilor si copiilor in zona in care locuiesc? Trebr-rie pur si
sin-iplu sd renr:ngIm? Nici de cum.
Eristl o n-rullime de alte lucuri care se pot face, pentru a reduce din consecintele
ilegative, chiar daci nu plltem vindeca deficienta respectivi.

Liecare copil este o inditidualitate

sH iflTflrItil st sfl Bfl$ljil0it1

u ffntiltttttltl]tl.0n 0til tLBSttilfltl]ztljt .^.

Iatd. cdteva idei, la care se pot adiuga si altele:

. persoana poate fiinvdgatd, si meargl. cu cdde sau baston;
. se poate procura un scaun cu rotile:
. se pot creafacllitdli de constructie la clidiri tfIrl trepte);
' se poate adapta toaleta, pentru a permite trecerea din scaunul cu rotile pe scaunul
de toaleti;
. se iau toate mrsurile, pentru ca fratli sau surorile sr se joace cu acest copil.
Nu am vindecat deficienla"
dar atn schimbat mediul pentru copd, astfel incit efectul deficienfei
si fie mai pu(in evident
Acest mod de gAndire plaseazd. responsabilitatea asupra educatorilor gi comunitlEii.
Dacd noi nu reugim sd, realizdm nici unul din lucrurile amintite mai sus, atunci
dizabilitatea copilului se va accentua. De aceea nu deficienta in sine il ,,trageinapoi"
pe copil, ci modul in care societatea trateazd persoanal
Unii oameni preferi de aceea sI fie numiti ,,persoane cu dizabiliteti" pentru ci simt
ci mediul in care trliesc i-a fd.a:rt si fie qi sI se simti -cu dizabilititi". Aceasri noui
viziune sociald a dizabllitdEii este din ce in ce mai acceptari in inrreaga lume.

UIZIUIIIR SOIINLR NSUPRR DIZflBILlINilI

Toli copiii invali' prin interactiune cu ceilalli oameni - pdrinti. rude si colegi qi prin
-
experienlele acumulate, in diverse medii de viagd, - locuinta- c:nieru! si scoala.
Acest lucru este la fel de adevdrat gi pentru copiii cu dizabiliiiii. Se uitl insi. ci,
adeseori, ace;ti copii sunt vd,zuyi ca fiind ,,altfel". intr-aderi.r- rr-apiul ci nu invald sau
ci se dezvolti mai incet a fost pus pe seama dizabilitdtiilor si nu p€
-ama restrictiilor
cu care s-au confruntat, prin interacfiunea cu alte persoane. >:; pnr-ind participarca
la diverse medii de viaqd.
Multe din efectele deficienlelor (care conduc \a dizabttteii pci reduce in cazul in
care copiilor li se oferi qansa de:
-
. a interactiona cu colegii qi adulgii din comunitate cire: :. :=i.j:te:
' a explora o diversitate de medii, care sd. minimizeze ;-aa.:-J <ie:icientei lor, cum
ar fi clddirile cu amenajiri speciale (fIri trepre r:

' a fiinvdtali de pirinli si-i ajute si-si ;=:;-.<:--i

qi profesori care abilitdgi.
=oi
De aici importanta educafiei asigurAe pcffir ilfE copiii
 .&"
ffi-
[llt0 ptflTfllj pB0rts0nl

UIZIU[Itfl t-ItDIINLfl flSUPRfl DIZfl BILIIflIII

Uneori viziunea sociall a dizabllitd[ii este prezentat:a ca o alternativd la ,,viziunea

medicalI" a dizabilitdtii. Aceasta cauti si identifice ca\Lza dizabllitdtli prin tesre, dupl
care incearci si ,,repare" dizabllitatea prin tehnici chirurgicale, medicatie sau terapii.
Ambele viziuni sunt valabile gi necesare. Din pdcate, de multe ori ceea ce se ia in
consideratie este numai viziunea medicall iar dacd aceasta nu dI rezultate sall nu
este disponibili. oamenii renunrl.
Cel mai mare pericol legat de viziunea medicali este acela ci ,,problema" este vizutd,
ca fiind exclusiv a copilului. Copiii ctt dizabilititi au fost exclu$i cle aceea din scolile
obi;nr-rite Si trimisi la ,scoli speciale, cu copii cu aceeagi dizabllitate - in cazul in care
au existat astfel de $coli. Exista convingerea c:a, datoiti deficienlelor lor, ace$ti copii
necesitau,,tratamente" speciale.
Dupd cum s-a explicat insi anterior, dizabilitdlile pot fi rezultatul unor deficiente dar
qi rezultatul lipsei de oportunitiqi, de participare g;i educalie.

Este foarte important sd se recunoascl faptul ci pirintii qi profesorii pot reduce in

mod real dizabilitiqile rezuhate din deficiente.

RTDUIIRIR IIZfl BILIIflII LOR

Copiii pot avea diverse deficiente - probleme de vedere sau auz; deficienge fizice sau
boli (ca epilepsia) si deficiente intelectuale, care le afecteazi gAndirea.
StiinEele medicale au descoperit cauzele multora dintre aceste deficiente. Unele au
caLlze genetice care tin de conceperea copilului; altele sllnt cauzate de o serie de
infectii din perioada intrauterini sau de altele, care pot sd apard dupl nagterea
copilului. De asemenea, bolile copillriei gi accidentele pot conduce la instalarea
trnor deficiente. sectiunea 3 ofer:a mai multe detalii despre toate acestea.
Am dori si indreptim insl atentia aslrpra acelor dizabrlittrti care reztlti din
deficienle, cllm ar fi pierderea auzului, probleme de vedere, epilepsie, dizabrlitdgi
intelectuale si altele. Si in acest caz, se va proceda la fel ca mai sus, in cazul
deficienlelor fizice.
1. Alegeli o deficienti pe care o cunoaSteti. Poate cd, o are cineva din familie, dintre
vecini sau prieteni ori poate ci afi avut un elev cu acea deficientl.
2. Notali dizabilitllile care ali obseruat cd sunt rezultatul unei deficiente, respectiv
acele lucruri pe care o persoani nu le poate realiza, datoritd, deficienlei respective.
3. Faceti apoi o listi cu ideile pe care pirinlii, profesorii sau alte persoane din
comunitate le au, pentru a diminua efectele cauzale de respectiva deficientl.

Fiecare copil este o indiuiclttalitate

r-_
sfl iillrff[ilr fl sR nflsp|JilDil,l

tR ttflHltt flttjtLoR 0[] fl.flsttt HtljzttJt

*-*---i& a

4. FaceEi acela$i lucru gi pentru alte deficienge.

5. Rdspundeli apoi la cele doui intrebd,ri, de la sfdrsitul tabelului de mai jos.
Este lista cu dizabiliteti identice?

Deficienll Deficiengi
Dizabilitdti Dizabilitlgi

lJzaDllltatlle pot fi reduse prin: Dizabilitdtile pot fi reduse prin:

a ...

Sunt misurile de reducere a dizabilitdgilor aceleagi?

Nici pirintrii, nici profesorii rru sunt medici - llu pot vindeca
deficienfele. Dar pot reduce diz.abihtifile!

D tPR IU RR ILt

Orice copil are de nevoi debazd - nevoia de dragoste, de afecgiune, de alimentagie

hrlnitoare, de un mediu slnitos gi de o locuintl. Dacd. oricare din acestea lipsesc, sau
sunt insuficiente, atunci creqterea qi dezvoltarea copilului vor fi afectare. Maai simplu
spus, se reduce abilitatea (capacitatea) de ?nviEare. Este motilr-ll pentru care
profesorii qi gcoala trebuie si incerce si se asigure ci elevii lor nu sunt ..trasi inapoi"
deoarece aceste nevoi debazd, nu sunt respectate.
La mulli dintre copiii cu dizabilitdEi nevoile debazd, nlr sunr indeplinite. Este posibil
ca lor si nu li se ofere suficienti hrand, deoarece nu soliciti: nu li se urmireqte starea
de sindtate intrucdt se presupune ci o stare de sd,ndtate nu prea bunl este asociatl
cu deficienta pe care o au, sau nu li se arald, aceeagi dragoste si afec[iune, pentru ci
ei sunt ,,ahfel".
Cum inliturdm deprivdrile din mediul unr-ri copil? Rispunsurile r-in de la sine: prin
hrand" adecvatd., o locuinEistabili, apd, de calitate. ingdiirea senitidi si persoane care
siJ iubeasci. Numai gcoala, singuri, nu poate rezolra rGlre ace{e probleme, dar nici
nu poate ld,sa rezolvarea lor doar in seama altor persmrc-
Aceastd Sectiune va descrie ceea ce pot face profesoii peruru a asigura sdndtatea
elevilor 1or.
 &*- .4. fifllDpiliTflljPx0tts0xl

o Malnutritia 5i infecfiile afecteazd. dezvoltarea fizicd, si mentali a milioane de copii.

. Unii p'irinli nlr au posibilitatea de a oferi copiilor lor hrana adecvati datoritd.
secetei, foametei, sirdciei gi rlzboiului. Aceastl problemi poate firezolvatd, numai
prin actriuni economice 6i politice, care de multe ori implicd reforme funciare,
investilii in industria alimentari gi proiecte sociale, pentru pdtxa sdracd a societdEii.
. in tirile in curs de dezvoltare, marea majoritate a pirinlilor, indiferent dacd, c1,atigd,
mult sau pufin, pot asigura o alimentagre adecvatd copiilor, dacdle cunosc nevoile
qi daci sunt sprijiniEi de comunitate sau de stat.

Fapte pentru v7a7i, IINI-ICEF

ALIMENTATIE HRANITOARE

Ce poate face pcoala pentru a spdiini familia sI asigure o alimentafie hrtnitoarre copilului?
Cu cine poate colabofa gcoala in acest scop?
. Sd informeze familiile cu privire la alimentatria hrdnitoare.
. SI gflseascd acele programe prin care si se ofere o masi elevilor. Se mai pot adduga $i altele?

MEDII SANATOASE $I PROMOVAREA SANATATTI

Microbii care altng in cavitatea bucall a copiilor, odatl cu apa qi mdncarea,
reprezintd. cauza pentru la mai mr-rlt de jumitate din bolile gi decesele copiilor mici.
ln comunitdgile care nu au grupuri sanitare, apI potabild curatd sau unde lipsesc
spatiile de depozitate corespunzdloare a reziduurilor menajere, este foarte greu
pentru familie sI impiedice rispAndirea microbilor. De aceeal este vital ca statul se
sprijine comunitdgile, prin oferirea unui minimum de materiale qi suport tehnic
pentru construirea de grupuri sanitare qi surse de apd potabill corespunzi.toare.
Pentru acest lucru sunt necesare o serie de campanii de informare susfinute, qcoala
avdnd un rol cheie in aceastl privin15.

Ce poate face gcoala pentru a protqra slfiLtateacopiilor?

Cu cine poate colabora scoala lrr acest scop?
. $coala poate asigura grupuri sanitare adecvate qi posibilitigi de spilare a mAinilor.
Se maipot adduga gi alrele?

Copiii trebuie si fie vaccinati impotriva unor boli care pot produce dizabilitdli, cum
sunt varicela, poliomielita gi tusea conr,.ulsiv5. Ori de cAte ori apar caztri de malarie,
trebuie luate misuri serioase de proteclie. Pericolele pe care le prezinti pentru

Fiecare copil este o indiuidualitate

sR irl[[[illSr SB RRSpL]11!il1

tl[t TItj9]lU-!MLIUlUM-.e
I
---...qr

sdnltate drogurile, bolile cu transmitere sexuali si HI\' ,' SIDA trebuie ficute
cunoscute familiilor qi tinerilor. in aceastl prir-int;-r. scoala trebuie si promoveze
campaniile de educafie sanitari care se realizeazd la nir-elul ]ocalitItilor.

DRAG,OSTE $I ATENTIE
Pe ldngi nevoile fizice, copilul mai are Si alte doui ner.oi. care sltnt vitale pentfti
dezvoltarea lor emotionall qi mentali:
1. nevoia de a se simli ocrotit gi in siguran[i;
2. nevoia de interacEiune gi stimulare
in $rile dezvoltate, este posibil ca nevoile emolionale ale copiiior si nu fie
indeplinite, chiar dacd sunt indeplinite foarte bine nevoile lor fizice. Ori, in cazulin
care nu sunt indeplinite nevoile emotionale, este afectatd gi capacitatea de invitare a
copiilor.
1. Nevoia de a se simti ocrotit Ei in siguranfi
Orice copil simte nevoia unei relatii apropiate, sensibile qi pline de dragoste cu
adultul sau cu adultii care se ocupi de ingrijirea lui. Aceasti relatie reprezintd. baza
dezvoltdrii sentimentului de securitate, incredere si abilitate de a interactiona cll alti
oameni, cu lumea in general.
Copiii deprind acest sentiment al securitllii atllnci cAnd cei care se ocupl de ei sunt
constanfi, in ceea ce spun qi in ceea ce fac (in fapte Si vorbe). De asemenea,invald.
ce trebuie si aqtepte de la relatiile cu oamenii si invatl cum sd discearni clar intre
bine si rdu.
sI i se comunice foarte clar regulile qi limitirile. Cei
Copilului trebuie sI i se explice Si
care se ocupl de copil trebuie si fie constanti in agteptirile 1or privind
comportamentul copilului.
Furia qi violenfa in familia copilului pot deuna dezvoltlrii interioare a acestuia. Este
foarte important totuqi ca fiecare copil sI lnvete cum sI-Si exteriorizeze furia si
frustrarea.
2. Nevoia de interacfiune gi stimulare
Mintea unr-ri copil, ca si corpul sIu. trebuie ajutate sd se dezvolte. Cele trei conditii de
bazd pentru dezvoltarea r-nintii sunt limbaiul. jocul si afectiunea.
lnci din primele luni de via1d, copilultii trebr:ie si i se vorbeasci. sI i se zA.mbeascd.,
si fie mdngdiat, imbritigat, ascuitat 5i incurajat sI rlspundir prin sLrnete (zgomote) gi
miqciri. Orice copil trebuie sI interactioneze cu alti ozrmeni. El siinte nevoia de a-i
atinge pe oameni, de a le vorbi, de a le zdmbi, de a 1e r:istllncle si de a primi
rispunsuri de la ei.
Lipsa de atentieii face pe copil nefericit. Un copil neglij:r. i.: l:crcic interesul fa1d. de
via1i, pofta de mAncare qi nu reuseste sI se dezvolte ncrr--.-. :::cr ilzic. nici mental.
Copiii invati fic2nd. Deci, pe misuri ce copiii trc-c. -,- r.=-. rc Jc libertatea de a
explora 5i de a se juca. Jocul nu este lipsit dc r,l,s: :- ;>i; -:-' ;in cornponentele
esentiale ale procesului de dezvoltare. Ajr-rtri lli dsz'., ..-.:=., .-=::-:-jcrilor intelectuale,
sociale Oi fizice - inclusiv abilitatea de a r-or:tt .: j= -. : =::= -\::iir 1a dezvoltarea
 a
&'.--"-.._- [ljl0 ptil]Rt] lBllts0xl

cnf iozidtii, competentei q;i increderii copiilor. Jocul pune temeliile pentru actir.itatea
tcolari qi pentru invitarea deprinderilor necesare maitarziu in viagi.
-|ocul nu inseamnd intotdeauna rezolvare de probleme sau atingerea unor scopttri
stabilite de adulti. La fel de important este jocul copiluiui de unul singur, sau
impreunl cLr alti copii.
Plrintii qi cei care ii ingrijesc pe copii trebr:ie si incurajeze jocul, prin oferirea de
materiale si de idei. Materialele nu trebuie neapirat sd fie foarte scumpe'
Cutiile goale sau alte obiecte casnice sunt la fel de bune ca qi cele mai scumpe jucdrii.
-|ocurile de ro1, ca de exemplu atunci cAnd copilul se preface a fi adult, sunt extrem
de importante pentru dezvoltarea sa.
Pentru a-$i dezvolta creativilatea, copii au nevoie de ajutor. Ei trebuie provocati sd
giseasci solugii la probleme Si si decidi care dintre soluqii este cea mai bund. Copiii
rrebuie si-qi puni ideile sau deciziile in practici Oi sI vadi ce se ?nt2mpli - in condilii
de siguranli.
De asemenea, faptr:l cd,inva1l, cdntece 5i poezii, ci deseneaz:a imagini qi ci i se citesc
poveqti cLr voce tare a)utd imens la dezvoltarea minlii copilului pi il pregitesc pentru
ainvita si scrie qi s'i citeascl.
Toli copiii invalI prin participarea la activititile curente din viata cotidiani. Copiii cu
cerinle speciale sunt gi ei capabili sI contribuie la acestea, cTac:a familiile gisesc acele
rnodalitili creative de a le facilita participarea si de a le comunica semnificagia sociald
a vietii cotidiene.

Pentrll o dezvoltare sinitoasi, toti copii au nevoie sI fie lludati si sI li se recunoasci

eforturile.

Ce poate face gcoala pentru a indeplini nevoia copiilor de a se simfi ocrotiti 9i in siguran{i,
nevoia de interacfiune gi stimulare?
Cu cine poate colabora qcoala in acest scop?

. Profesorii trebuie sI-i laude pe copii pentru eforturile lor. Se mai pot aclduga Si altele?
4...

Comunicafea) iocul Qi afectiunea sunt esentiale pentfu demoltarea

frzlcL, mentali gi emofioflaltr a copilului.

Fiecare copil este o indiuidualitate

sr li1ItLt[ft1 $l sfl BRSpl]llDtl'1

u tllillltlt""t_LtLlu lll_tJll[llulllw

[r tt snillffntflil sfl RtDljttl'l DtPnluflnl[ sfltJ

[t tt sfl ilr ptst?

cr-r cllre se conft-r:ntI unii
De ce sii incerclm sd reducem cleprivzirile sau dizabilit:itile
;;i, ir-r u."rrta Secgiune slrnt prezent2lte cateva rispunsttri Ia aceastit intrebare'
observaticzis-af<llositexprinlarea,.s:-tincerclmsdredttcetrr''.Stitlcutotiicil.incaz.rl fie
llcestora sI nu
cleprivlrilor si dizabilitililor unor copii, se poate ca reclucerell
posihili.
. Este posibil ca problemele sI fie prea mari - cleficienta copih-rlui este severa sall
slrlcia prezl 1nare.
. Poate fi dificil c1e glsit timpttl sau l'esllrsele necesare acestui scop'
. Este posibil si nu mai existe si alti oan-reni, care szi cloreasci sI aiute'
Dar icleea eqecului nr't
Sunt multe lnotive pentfll cale este posibil sI ntt rer-tEitn'
mttlt mai multe motive pentrLl
trebuie sI fie r:n rroiiv pentru zr nlt mai incercal Existi
care putem incerca!

DNMIIJL LR PflNilIPRRI
ca fiincl ''mai
in orice tar-i clin 1ume, persozrnele clt dizabilitiali att fost deseori tr^tate
Astizi' aceastl
pulin fiinte Lrmane" Si c^a avind o mai mici valoare pentfu societate
atitucline este inlocttitl c1e respect fatl de aceste persoane'
(1975) se
in Declaratia Natiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilitlti
aralla cd:
drcptttl inerent de a.fi respectote pentrtt demnitcLtea lor
Persoc,rnele ctr clizabilitclti dtr
natura satL seueritatea
t,tnta,d. petsoattele a.t-dizabilifcfti, incti"fe,ent rie o,iginea,
hanclicapttrilor 5i clizabilitdsilor lctr at.r aceleasi clrephtri .futtdanterttale ca ;i
primrtl riittcl si tnai httdi de
col,tcett[enii lor cle aceeasi udtstci, ceed ce irnplicir tn
todte, clreptul cle a se btrctLrcr cle o uiatii clecenlcT, cfrt
mai ctprodpe posibil cle o uiatii
not'tnald. (Atticolul 3)
se aplicli tltturof copiilor'
in acelali sens, statele lumii au convenit ci aceleaEi clrepttlri
saLt mecliu. Czr urmare, in Conr-enti"r cr-r privire
la Drepturile
incliferent cle clizabilitate
Copilului (1989) se zrratl c'i:
Ptin rectu,Loasterect cefinlelctr speciale ctle cctpilttltri
ctt ctizabilitci{i' se ua o'fefi
(tre crcces e.fectitt la $i beneficiazii de
ctsistentci pentrrL a se asigtu^ct cii acel copil
edttcalie....caresdcontribtLielarerilizcrrearnctxitttttrttposibildctintegrdriisociale$i
a clezttoltcitii incliuicluale (Atticoltrl 23 t'
Aceste clouI cleclaratii arati foafte clar cdt de important este pentrLl toti cetltenii sa
qansa si
participe pe cleplin la viata comunititii izrr, in special pentrLl copii, sI aibi
.r"ur.i in meclir-rl 1or cultural. si-$i insr-r$eascl vaiorile si credintele si si contribuie la

dezvoltarea acelui medir-r.

Pentru copii, este esential sI-$i dezvolte sensul iclentitltii 5i al apartenentei'
Activitirtile si actiunile fzrmiliei, scolii si cornunitirtii sunt principalele mijloace ale
societltii prin care se poatc tealiza acest scop. Toate acestea pot deveni realitate
numai clacI aceste perso2rne sltnt inchrse social, ca pafiicipanti activi in vizrta familiei
si comunititii.
Aceleasi principii se aplici 5i grupr-rrilor mzrrginalizate, cltlrl sr-rnt populatiile nomade'
minoritltile etnice qi refr,rgialii. Stzrrea de bine a copiilor acestora este amenintatl,
claci 1i se reftrzl Sansa cle integfare sociall, ?n comunitltile respective sau in
societatea lalgi.

DRTPIUL Lfl IDUIflIII

Sesitrnea Generafi zr Natiunilor Unite a adoptat, int993, Regulile standard
cu privit'e
la egalizarea =sanselor pentfu persoanele cu clizabilitilti, r-rncle Regula 6 atattr ctr:
egale lct educctsia pfimard.
,,Stc,ttele trebt,tie s;t recLnloasclT pfincipiul Scrnselor
gintnazialci licecrldpentru copiii, tinerii si adtiltii at cliznl:ilitcTli. itt ntedii Scolare
"itltegrdte. Si persoattelor ctt dizabilitciti este
Statele trcbtie sci se asigttre cri edttccrtia
pafi e i ntegrarttci a s i ste m t il t r i cle f t t t:c7{ it t tt ii t t t
"'
UNESCO a elabor.at ..Declaratia de la Seilamanca Si Cadrul cle Actiune". acloptetir
ir-r

7994, de Conferinla Mondiali cu privire la Educatia Cerintelor Speciale' Aceastl

cleclaratie a ficut cLrnoscute implicafiile afirmirii drepturilor. in Declaratie se
arati:
. Fieczrre copil are dreptui fundamental la educatie $i trebuie sI i se dea $ansa de a
ajunge si cle a se mentine la un nivel acceptabil de invigare.
. Trebuie g2ndite sisteme eclucationale si trebuie impletrrentate pfograme
edscationale care sI tinl seami cle marea diversitate a caracteristicilor si cerintelor.
Cei care au cerinte educationale speciale trebr-rie sI aibi acces in $coala obi$nr-ritl'
. gcoala obignr-riti cu orientare incluzivi este cel mai eficace miiloc:
- De a combate atitudinile discriminatoriir
- De a crea cofilllnititi primitoare, de a constrr-ti o societate incluzivl;
- De a realiza edr-rcatie PENTRU TOTI'
. Scolile obi$ntiite trebuie si asigure, din ce in ce mai mr-tlt o edr-rcagie eficace pentrll
majoritatea copiilor si sI imbunitlteascl eficienta Si, in ultirnl instantl,
rentabiiitatea costurilor pentrll intreg sistemul de invitimant.
SintagmaEduca{ie pentru to{i inseamnl educatie pentfu tofi copiii, inclusiv
cei cu dizabilitfti sau cei care provin din grupuri tnarginalizate ale societltrii.

Fiecare copil este o incliuiclttalitate

sRiilmffil srsRxfl$ljil0rfl
LR rrx[ftLr il.[ljil.0n nril ilRstff rtltt]zrljt
*

in trecut, in multe giri, soluEia aleasl a ibr crearee de tmli -parate pentru copiii care
erau ,,altfel". Experienfa ne-a ardtat ci acezsi *tfre rrcrrfle sd insemne cI multri
copii din liri sau zone mai putin de -oharc nu bffi de nici un fel de educagie!
Unele din motivele acestei realititi sunt
. gcolile speciale reprezintd o optiune rrrri cosbiime pe csre multe dintre tlrile
sdrace nu gi-o pot permite;
. $colile speciale sunt in general situate in cerrre rr' e $ dsen'esc mal
?nstlrite;
. Experienla profesorilor specializati nu este crr colegii din
obignuite.
lnacelaqi timp, in lirile mai dezvoltate, r'aloarea Scofu sper--:ale este pusi sub
semnul intrebdrii, din aceleaqi motive, plecum Si perru & rrmt-ne-
. $colile incluzive oferd copiilor mai multe opomiciiici srzfle si ducationale;
o Pdrintii aleg, din ce in ce mai mult, si-qi trimiti copE h sme oh*snuite: unii pdrinEi
considerl qcolile speciale ca pe o formi de di-x=ioi-
. Persoanele care mlliteazl, pentru drepturi egele an & srhe \a adresa
educaliei primite in qcolile speciale.
in Declaralia deTa Salamanca si in Cadrul de Arriic - EtrreSe insi cI anumili
copii sunt cel mai bine educagi in clase sau x-oli se--'+ detoriti unor cerinte
particulare de comunicare, respectiv cei care $rg s-@ sE Lar s-lrdocecitate. Totuqi,
existd multe exemple din multe [Iri unde s-a rerrsi irl de*e: uaor copii surzi in
qcoli obiqnuite.

IilplttflilI ptl[RU PR0tts0nl

Ce inseamni aceste declaratii despre drepruri pemn pfui si rol?
Pe scurt, se poate concluziona astfel:
. Toti copiii au dreptul la educalie
. in mlsura maxim posibili, educatia se ra rerfize h Eili{i scolare obiqnuite -
gridinife, gcoli primare qi gimnaziale
. Anumifi copii au nevoie de asistenli sa*rrcd- furi deficienEelor sau
deprivirilor.
. Profesorii qi gcolile trebuie sI-si adageze mod & tEIr pentru a ln
intAmpinarea cerinEelor copiilor.
. Rezultatul este un sistem de educatie ?erc-ir S nq reruabil din punct de
vedere al costurilor, de care beneficiazi toti cop S ffile acestora.

Mai putefi adluga Ei alte implicatii pentru plofuai xi pli?

 & [rll! Dii]Tlll Pn0ttS0H

Acesta este un nou mod de glndire. Sunt multe tirile care au investit in ocoli speciale
pentru copiii cu dizabilitlli sau cu alte cerinte speciale. Orientarea lor actuali citre o
educaqie incluzivi inseamni ci eforturile acestor tlri sunt re-directionate, pentru a
sprijini toti copiii din qcoala obisnuiti 5i pentru a glsi moi modalititi de consultanql
qi indrumare pentn-l profesori. Pe scurt.

Educa(ia incluzivi
. Confirmtr cd to[i copiii pot invifa qi ci toli au nevoie de o formi de spriiin pefltru invdTarei
. Are ca scop si identifice Ei si filjflirraizeze barierele invlfirii;
. Este mai cuprinzdtoare decit Ecola{rza;rea forrnal} gi cuprinde educafia pentru familie,
comunitatea Ei alte oporhrnitili de educafie, in afara Ecolii;
. inseamnl schimbare de atitudini, compoftamente, metode de predare-invilare, curriculum gi
medii care si indeplineasci cerinlele speciale ale tuturor copiilor;
. Este un proces dinamic, care se dezvolti constant, in funcfie de culturi gi context gi este parte a
unei strategii mai largi, de promovare a unei societifi incluzive.

C2rteva intreblri asupra cdrora sI reflectafi.

Existl in(ata Dvs. o lege care sI defineascil dreptul copilului la educatie?
Au tofi copiii, ir fara Dvs., dreptul la educafie? Yalorrzeazl comunitatea
Dvs. educafia pentru tofi copiii?

HTRITI I Lt PROIISORI LOR

Declaratiile privind drepturile gi politica statelor sunt cele care stabilesc scopurile, dar
profesorii sunt aceia care pot transforma educafia incluzivl intr-o reuqitd sau intr-un
eqec. Tot profesorii sunt cei care pot intretine o serie de atitudini negative, la fel cum
alte categorii o fac in societate. Temerile gi prejr-rdecifile acestora sebazeaz:a deseori
pe faptul ci nu au avut nici un contact direct cu persoane ct dizabilititi sau
defavorizate. Dupd ce ajr:ng si cunoascl astfel de persoane, atitudinea se poate
schimba. in cele ce urmeazi sunt prezentate pdrerile profesorilor din Lesotho, o lard
din sudul Africii gi din Guyana, o gard din America de Sud.
S-a solicitat la peste 740 de profesori din Lesotho qi din Guyana, care au avut in clasi
elevi cu dizabilitdEi, sd numeascd avantalele acestei experienfe, dacd at existat astfel
cle avantaje.

1 din 5 profesori nu a indicat nici un avantal. 2 din 5 profesori at aritat cI au avut de

cdqtigat ei, ca profesori, prin insuqirea de noi tehnici de predare pentru ace$ti copii.
prin imbundttrIirea evaluirii gi aprecierii propriilor abilititi 5i prin faptul ci au devenit
mai rlbdltori. 1 din 5 profesori a mentionat gansa copiilor cu dizabrlitdti de a

Fiecare copil este o indiuidualitate

sRiillrr[firil $r sfl nflspljiloil.|

tfl ffntffLt tlttltl0fl 0tll tlflstu iltljztljt

interacliona cu colegii lor; 1 din 10 profesori aardtal ci ceilalti copiii auintreles mai
bine ce inseamnl ca o persoanl. sd. arba" ct dizabilitate gi tot 1 din 10 a observat
imbunititirile qi ceea ce a ciqtigat copilul cu dizabiliteti. Unul dintre profesori a ficut
urrnltorul comentariu:
Copiii cu d.izabilitdli au dreptul sd tnuese ca orice altri copii gi trebuie sd inuetre tn
gcolile obignuite. Pentru a. se putea socializa ald.turi de ceilalli copii, pentru a simgi
cd sunt fiin{e uma.ne $i pentru c se putea accepta pe ei tn$i$i, ei nu trebuie sd.fi.e
izola[i"
Dupd cum reiese din cele de mai sus, 4 din 5 profesori semnaleazd avantaje atunci
cdnd in qcoald au existat qi copii cu dizabilitdEi. Arnlizele din alte tdri at dezvdhit
rezultate similare.
Cu toate acestea, profesorii continui sd aibd o serie de probleme! Cele mai comune
probleme sunt cele mentionate mai jos. MarcaEi acele probleme cu care v-a[i
confruntat qi dumneavoastrd 6i adiugagi qi altele la aceasti listl:
. elevii nu fac fatrI,la activitSfile de citire, scriere 6i socotit;
. elevii au ritm mai lent de invigare gi inEelegere;
. compoftamentul lor intrerupe orele;
. comunicarea cu eler-ul;
. nu respectl instructiunile;.
a profesorul trebuie si le acorde mai mult timp gi mai multi atentie;
a mediul din clasl /acoald, nu este adecvat;
. sunt probleme de folosire a toaletei;
. profesorul nu are materialele necesare pentru alucra cu acei elevi.
Ar fi fost posibil ca profesorii si incerce sI rezolve aceste probleme prin excluderea
acestor copii din clasi sau scoall. Dar nu au ficut acest lucru!
Ei au inleles ci excluderea insemna str refize acestor copii dreptul la educatrie gi au
acceptatin schimb provocarea de a-qi dezvolta noi competente, pentru a sprijini pe
toti copiii si invege. in Secgiunile 2,3 ai 4 ale acestui Ghid se oferd profesorilor sfaturi
qi indrumlri care privesc cele mai comune provoclri cu care se confruntd" aceqtia,
atunci cdnd in gcoali existd copii cu ,,cerinle speciale". Este posibil ca o parte din
aceste lucruri sIle fi aplicat deja. Sunt lucruri care fin de o buni practicd pentru copii.
Dar sunt 6i alte sugestii complet noi. Acestea se pot utiliza pentru a vd imbunitiEi
metodele de predare.
Modul de a le irrvdya cel mai bine este prin a pune aceste idei in pmcdce. Profesorul
este cel care cunoagte cel mai bine elel.ul qi disciplina de predare. Ceea ce oferi
ghidul sunt niqte indrumlri generale. Adaptarea lor la clas1 depinde de fiecare
profesor in parte. Dar...
. dac5. veti reusi - veli descoperi abordiri ale preddrii pe care le vegi putea aplicain
mod repetat;
. dacd nu nu renuntagi prea repede. incercati sI identificati moti\,ul
veEi reugi,
nereuqitei, pentru a putea schimba abordarea qi pentru a putea vedea dacl se
 Illr! priiiRU ix!tts0Rl

prodLlce vreo clifercntl.

C2nd iEi asuml provocarea de a face clasele sau qcoala tnai incluzive,
profesorii devin profesioniqti 9i practicieni mai buni. Aceasta
inseamnl cd. au de clgtigat tofi elevii, nu numai cei cu ,,cerinfe
speciale".

IiltI'tpLt
$coala GyermekekEaza din Ungaria scolxizeazd copii cu v1rste ?ntre 6 - 12 ani clin
cztt-tier, inclusiv copiii cu dizabilititi. Vince, zrre 11 ani si are dificultziti severe cle la.JLz
clar, cLr zrjutorul unui aparat, pozlte comunica oral.

Plrintii sIi nu au dorit ca el sI Llrmeze o scoafi speciall, pentrl cI aceasta nu era in

cafiier si deci ar fi fost cleparte de plietenii sii. S-a discutat cr-r atitoritiqile educationale
locale si ctt clit'ectol-rl scolii inscrierea lui Ia aceastzi scoali obi,snuitzi. Vince este foarte
pasionat de naturi qi li place desenul si lucn-rl manual. Prietenii sii cei mai buni sunt
Ani si Mate. Nlajoritatea timpuh-ri liber il petrec impreuni juclndr-r-se. ,,Spunem glume
5i vorbim clespre o tlulflme de lucruri interesante. Cdnd voi fi mare, voi fi arhitect".
splrne Vince.
Profesorii consiclerl scoala lor ca fiincl primitoare pentrl tofi copiii. Ei considerir czi
orice copil trebuie si-qi dezvolte mzrximurn de abilitirti; sir fie capabil sI inr.etc singurr
sI aibl acces la o gatni largl cle clif'erite posibilit:'rti cle invltzue si sri fie sprijiniti sr'r
realizeze aceste llrcn:ri. intr-un rlediu cle inr.htare pozitir..

$coala si-a dezvoltat Lln cltrlicnltrrn propriu si a pr.rblicat mernnnle proprii de

matematici si litlba r-nagl-riali. Nlanr-ralele contineau sarcini diferentiatc si graclate,
pentru a pemite elevilor s'i lttcreze corespunzltor nivelului si ritmului lor indir.iclual,
clzrr cu acela$i confinut. Aceste materiale i-ati ajutat pe toli elevii sI inve[e mai bine.

Suzete Simbine este profesor-educator la Universitatea de Pedagogie din

Mozambic.
In anii '80, cAnd era in primii ani de Ecoali. Suzete a a\.Lrt poliornieliti. I:rtI povesrezr
I
ei

ii spuneau tatllui meu ci. nu voi putea sI-mi continui stucliile pentru cL nu
..Profesorii
mai ptlteam melge. Tatdl meu a insistat sd mi se mai dea o sansI. Mir ducea qi mir
aducea ln fiecare zidela $cozrll. Avezim oare cerinfe (edurcalionale) speciale? Nu, in
ceea ce priveste scrisul, cititul, matematicl gi mr,rzica nu aveam nici un fel de ceringi
speciall, voiarl cloar s:i invlt bine, uneori mai bine clecdt alti eievi nurnzri pentru a
demonstra ci pttteam sd invdt si pentru a-i mulg,rmi tatilui tltell pentru toate efbrturile
rrrilsc depuse pentnr rnine.
La orele c1e edr-rcatie fizicd. eram exclusS, in sensul cI nu parlicipam. ci cloar privear-r-r.
Astizi, ca ac1u1t 5i ca educator calificat, as sti mai bine Ei aq solicita sI fiu inch-rsl, intr-
r:n tlod adecvat rnie. DacI sunt bine pregititi, profesorii pot si giseascir moclalitlti cle
participare a elevilor la orele de educaqie fizici. insi, cel mai in-rportant llrcrlr este ca

Fiecore copil este o iudiuidtLctlitcrte

sfl lrlrtrtffil $lsR nflsplJll0tll

lf tllrilltLtltt]jlt0P 0lll ttRSzu lftUZlUt

&

a gisi modalitatea
profesorii si discute qi sI incerce de mai multe ori cu copilul. pentm
prin care acesta poale avea cel mai activ rol. in orice acti\iitate Scolard' Existi
intotdeauna niste modalitigi alternative de pafiicipare"'

Rtzul,lRIUL stiltJllll
in aproape toate Qcolile existi copii care se conirunt:-t r-: '<::::i'-:ri: eltii care pot avea
o dizabllitate.
Prezenlasectiune lanseazdo provocare la adresa proieso::- :;in scolile
. obi$nuite,
in sensul regdn<lirii a Ceea." pot face acestia. penlfti -i ,'-:' ': c-lrllin;irea barierelor
invdgdrii cu care se pot confrunta elevii'
sunt cele care afirmlci toti copiii au drepi*- --. .'---;l:c' Jer profesorii
. sunt
Statele
aceia care transformi acest drept in realitate'
o Este necesar ca profesorii si-si schimbe conccp:i-l >1 - :-- -:-j:<nie despre sine - in
sensul ci pot faie fatdunor copii cu dizebilit:iii. :::c. -:--
-- '-: : provocdri ale scolii'
Acest ghid este destinat sl-i ajute in acesr scop'
. Maioritatea provocdrilor care stau 1n fale copiil.': : -: :: --:-lsile in clase obi'snuite'
cu profesori obiqnuiti.
. Profesorii nu reu$esc singuri' Au nevoie ct
este lucrul in echiPi!
 a.
\F-
fltr0PfltlBljpfl0r[s0nt

Recitifi rispunsurile pe care le a(i dat pilnd acum. Apoi incercafi si

rlspundeli la urmlto area lntrebare.
Ce v-ar aiuit4 ca profesor, si rlspundefi cel mai bine la cerintrele tuturor
copiilor?

Fiecare copil este o ind.iuidualitate