Amintiri din...

ANOTIMPURI

Prof. NICOLETTA HUŞTIUC

CUGIR/VINEREA, JUD. ALBA

Amintirile sunt frunzele toamnei

purtate de vânt..au fost cândva
muguri...au avut prospeţimea lor...au
fost cânva mici frunzuliţe cărora li s-a aşteptat cu nerăbdare
creşterea...Amintirile sunt cireşe de mai coapte, abia culese de copii
nerăbdători...iar gustul...e la fel ca amintirea...
Amintirile sunt file din copilărie, sunt file de bucurii sau tristeţi din
anotimpuri...amintirile sunt merele coapte...din miez de toamnă...sunt
miresmele lor proaspete încă...în gust şi în memorie.
Amintirile sunt cele care rămân...Chiar dacă uneori dor...durerea face
uneori bine...durerea ne face mai buni...Amintirile sunt obiecte vechi pe care le
păstrăm în valize pe care nu ne mai îndurăm să le aruncăm...din cauza
amintirilor...
Haideţi să ne aducem aminte doar de ceea ce ne face bine. Atunci când
amintirile provoacă tristeţe e uneori inutil să le răscolim în valiza timpului.
Haideţi în amintirea timpului trecut...cu folos...să citim o carte...să ascultăm
şopotul unui izvor...să respirăm miros de levănţică
proaspătă...iasomie...curată...tei abia înflorit!
Ziua Internaţională a Cititului Împreună
Prof. Huştiuc Nicoletta
Şc. Gimn. Nr. 3 Cugir/ Gpn. Vinerea
Alfabetul frunzelor, sursa Pinterest
 Ziua Apei, G.P.N. Vinerea
experimenteŞ Ce puteşte, ce se
scufundă?
Cum se deschid florile în apă?
Ce culoare are?
Câte picături încap pe o
monedă?
 Gălbenuş

Kitty are în această primăvară doi pui: Bubulina şi Gălbenuş. Cum bănuiţi, Bubulina e o
pisicuţă cu buline gabene şi negre pe spate şi albă în rest, iar Gălbenuş este un motănel galben.
Bunica pregătise o lădiţă cu fân, pe care o aşezase sub soba din bucătărie, unde Kitty şi puii
ei să fie în siguranţă. Când era vreme bună, pisicile ieşeau în curte, dar reveneau seara în
bucătărie.
Într-o zi, bunica deschide dulapul, ia o crăticioară şi o pune pe aragaz cu gândul să gătească
ceva bun pentru amază.
La scurt timp, aude:
- Miau, miau!
Bunica priveşte în jur. E linişte. Apoi, se aud aceleaşi sunete disperate.
- Kitty, vino şi cheamă-şi puii!, spune bunica.
Pisica intră în bucătărie. Se apropie de dulap. În spatele dulapului nu încape, dar intră Bu-
bulina.
- Gălbenuş, unde eşti?
Bunica încearcă să-l scoată pe motănel de sub dulap cu ajutorul cozii de mătură, dar nu era
acolo.
După un timp, se aude din nou:
- Miau, miau!
Bunica deschide dulapul. De acolo, Gălbenuş, speriat, o zbugheşte afară. Nu se opreşte
decât în curte, unde Kitty îl linişteşte lingându-l pe frunte.
După experienţa trăită, Gălbenuş nu mai intră în dulap, dar şi bunica e mai atentă.

Prof. Maria Tirenescu, Cugir, jud. Alba

 Proiect eTwinning “Sănătate înainte de toate”

Prof. Preşcolar Oniga Flavia Daniela

Prof. Nicoletta Huştiuc
Şcoala Gimnazială nr. 3 Cugir/ GPN nr. 5 Cugir/G.P.N. Vinerea

Proiectul Sănătate înainte de toate a luat naştere ca urmare a participării la primul atelierul eTwinning derulat la
Şcoala Gimnazială nr. 3 Cugir, în cadrul proiectului Erasmus +, EARTHWORM. Împreună cu doamna Huştiuc
Nicoletta, profesor pentru învăţământul preşcolar de la GPN Vinerea am pus bazele acestui mic proiect ce ne-am
gândit să abordeze o temă actuală ce poate fi abordată în cadrul activităţilor desfăşurate încă de la vârste fragede.
Această temă abordează subiecte precum îngrijirea şi respectarea regulilor de igienă personală, cunoaşterea şi
practicarea unui regim alimentar raţional etc. Ne-am dorit ca acest proiect să fie unul internaţional astfel că a fost
tradus în 3 limbi precum, română – engleză – spaniolă.
Proiectul Sănătate înainte de toate a fost planificat să se deruleze pe o perioadă de un an după un calendar stabilit,
astfel că în fiecare lună cadrele didactice participante la proiect au desfăşurat activităţi cu copiii ţinând cont de
structura acestuia (ex. În luna Septembrie – Grădiniţa castelul curăţeniei; Octombrie – Chipul din oglindă;
Noiembrie – Ştiu să mă îngrijesc etc.).
Obiectivele propuse pentru acest proiect sunt: distingerea unor reguli de igienă colectivă, denumirea unor reguli de
întreţinere a vieţii şi sănătăţii, identificarea şi cunoaşterea rolului obiectelor ce se folosesc pentru igienă,
înţelegerea unor noţiuni precum sănătate, igienă, boală etc.
Ca procedură de lucru fiecare instituţie parteneră va lucra resepectând calendarul stabilit, câte o activitate în fiecare
lună, vor fi create grupuri mici de lucru în fiecare clasă/ grupă implicată în proiect. Ne-am propus ca în derularea
acestui proiect să colaborăm cu cadre medicale specializate, medicul stomatolog cât şi cu părinţii şi bunicii copiilor.
La finalul proiectul ne-am propus să realizăm expoziţii cu lucrări pe tema propusă în proiect în instituţiile partenere,
să realizăm un auxiliar didactic cu reguli de igienă şi o expoziţie online cu fotografii din timpul activităţilor. La
încheierea proiectului fiecare cadru didactic partener va primi un certificat de participare.
 Ateliere Etwinning la
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir
Prof. Nicoletta Huştiuc
Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir

In saptamana 18-22.02.2019 s-au desfasurat la Scoala Gimnaziala Nr. 3 Cugir 2 ateliere

Etwinning in cadrul Proiectului de parteneriat cu acelasi nume, parteneriat dintre scoala noastra si
Casa Corpului Didactic Alba Iulia.
eTwinning facilitează cadrelor didactice crearea de proiecte de colaborare interşcolară
pentru elevi, utilizând platforma europeană www.etwinning.net. Cadrele didactice pot elabora pro-
iecte educaţionale în colaborare cu colegii lor, prin intermediul cărora să vizeze obiective de for-
mare şi de dezvoltare a competenţelor elevilor în diverse domenii. Platforma etwinning.net este o
comunitate a şcolilor din Europa, reunind peste 654.000 de cadre didactice din peste 205.000 de
şcoli. Din cadrul acestora, Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir este singura şcoală din judeţul Alba care
a obţinut tilul de Şcoală Etwinning, datorită implicării în proiecte de acest fel.
Organizatorii acestor ateliere sunt chiar iniţiatorii acestui parteneriat, respectiv: director ad-
junct, prof. Laura Teban, prof. Nicoletta Huştiuc, prof. Flavia Oniga şi prof. Anca Sicoie.
La aceste ateliere au participat cadre didactice din Cugir si din judetul Alba, respectiv din
Sebes, Alba Iulia, Tartaria si Salistea. Atelierul s-a desfasurat intr-o zi si on line, ca eveniment in
direct pe etwinning, unde au participat cadre didactice care s-au inscris din intreaga tara.
Aceste ateliere au fost realizate cu scopul cresterii nr cadrelor didactice care folosesc plat-
forma etwinning in procesul instructiv-eduicativ, si totodata au fost organizate in cadrul diseminar-
ilor proiectelor Erasmus+ pe care Scoala Gimnaziala Nr. 3 le implementeaza: KA1 Tales-
coordonator, prof. Laura Teban si KA 2 Earthworm-coordonator, prof. Nicoletta Hustiuc.
 IEPURAȘUL IEPURILĂ

Prof.Înv.Preșc.:HONDOLA LILIANA DORINA

GRĂDINIȚA CU P.P. NR8/STRUCTURĂ G.P.P. NR.9

Azi în sfânta sărbătoare

Când cu toți ne închinăm
Și primim cu mic cu mare,
Ouă, dulciuri, haine,
Care mai de care;

Din inimă în cor cântați

Lui Hristos să vă-nchinați
Iepurașul Iepurilă
Îmbrăcat în haină nouă
Vine cu un braț de ouă.
Pentru cei ce-au fost cuminți
Și ascultă de părinți.

Albinuțele vă salută și în acest an 2018, ne bucurăm că suntem la grupa mare și dorim să vă arătăm câteva poze din
activitățile noastre din septembrie și până acum.
În perioada 16 octombrie- 20 octombrie 2017 am desfășurat ,,Școala altfel- Să știi mai multe să fii mai bun,,. În această
săptămână am fost în vizită în Parcul Dendrologic, la Biblioteca Lucian Blaga din Alba Iulia, în vizită la Școala Ion Agârbiceanu. Copiii au
donat în cadrul programului ,, Giving Tuesday,, hăinuțe, jucării, copiilor de la Grădinița cu Program Normal Partoș. Festivalul Toamnei
și-a continuat tradiția și în acest an, realizând rame și flori pentru decor, iar de 8 Martie am sărbătorit ființa cea mai iubită: MAMA
Vă așteptăm și în următorul număr!
 Grădiniţa cu Program Prelungit „Dumbrava Minunată”
structura Grădiniţa cu Program Prelungit „Prichindelul” – Hunedoara

prof. înv. preșc. STROIA RAMONA ANIȘOARA prof. înv. preșc. JULEA CLAUDIA

ZECE GHIOCEI
-cântec-

Un ghiocel își arăta

Clopoțeul prin zăpadă
Și fiindcă lui chiar îi plăcea
A mai chemat un ghiocel
1,2

Doi ghiocei își arătau

Clopoțeii prin zăpadă
Și fiindcă lor chiar le plăcea
Au mai chemat un ghiocel
1,2,3

Trei ghiocei își arătau

Clopoțeii prin zăpadă
Și fiindcă lor chiar le plăcea
Au mai chemat un ghiocel
1,2,3,4…

Zece ghiocei într-un buchetel

Ei atunci s-au adunat
Și mămicilor și bunicilor
Toți le-am dăruit cu dor
ÎNTR-UN BUCHEȚEL!!!
 A fi profesor

Profesor psihopedagog Stanciu Mirela

Școala Profesională Specială Trinitas Tg. Frumos, jud. Iași

Calitatea în învăţământ vizează în special legătura pe care profesorul o stabileşte cu elevul. În actul didactic
două realităţi umane interacţionează cu scopul de a se influenţa reciproc. În cadrul unei relaţii interpersonale,
fiecare individ participă cu ceea ce este, afişează aspectele definitorii ale personalităţii sale; în cadrul relaţiei
interpersonale transpare modul său propriu de a fi. Relaţia didactică poate fi caracterizată ca fiind o relaţie
interpersonală.
Munca cu oamenii, în special cu copii este foarte dificilă. Indiferent sub ce formă, activitatea are loc sub
forma relaţiei. În cadrul relaţiei pedagogice, influenţa este în special unidirecţională, de la profesor la elev; dar
profesorul trebuie să recepteze în mod continuu feed-back-ul elevului, pentru a-şi modela influenţele în funcţie de
necesităţile elevului. Subiectul relaţiei profesorului este o fiinţă vulnerabilă, sensibilă, impresionabilă. De aceea,
profesorul trebuie să dea dovadă de tact pedagogic, şi de a încerca transmiterea în mod constant a unei stări
pozitive şi dominarea, inhibarea celor negative. În activitatea didactică profesorul se confruntă mereu cu situaţii
noi, imprevizbile. De modul cum gestionează situaţiile noi, imprevizibile, de modul cum se adapteză nevoilor
particulare ale fiecărui copil, depinde foarte mult performaţa sa profesională. Pentru profesor, a fi un adevărat
profesionist înseamnă rigoare, competenţă, creativitate, imaginaţie, comunicare, conştiinciozitate.
Definirea unui profesor ca fiind performant se poate realiza şi prin urmărirea evoluţiei elevilor pe parcursul
unei perioade de instrucţie: câte abilităţi, deprinderi îşi formează şi la ce nivel. Monitorizarea şi evaluarea
profesorilor din prisma evoluţiei şi performanţei elevilor este mai dificilă. În acest caz particularităţile speciale ale
copiilor nu permit o raportate la un sistem de apreciere general. Fiecare copil este evaluat în raport cu propriile sale
nevoi şi a potenţialului de dezvoltare. Indiferent de forma de învăţământ, un profesor pentru a fi eficient trebuie să
formeze elevilor deprinderea de a învăţa în mod independent; să îi înveţe să analizeze, să interpreteze, să decidă.
Iar pentru a putea ajunge la acest nivel, profesorul trebuie să aleagă metode cât mai eficiente de transmitere a
informaţiilor. Din ce în ce mai mult se pune accentul pe transformarea elevului într-un participant activ la propriul
proces de instrucţie. Un profesor poate dispune de cunoştinţe de specialitate, psihopedagogice, metodice. Asta nu
înseamnă că este şi performant în munca sa cu elevii. El trebuie să ştie să prelucreze toate informaţiile de care
dispune, să aleagă metodele cele mai eficiente şi care să fie adaptate nevoilor elevilor săi.
Profesiunea de cadru didactic presupune un bagaj informaţional bun, disponibilitate pentru acumulare
permanentă de informaţii, în acord cu noile descoperiri. Profesorul, întocmai ca şi elevul pe care îl educă, trebuie
să înveţe. Bagajul de informaţii pe care trebuie să îl deţină profesorul, se referă atât la cunoştinţe de specialitate,
cât şi la informaţii de metodică. Acesta trebuie să ştie şi cum poate transmite cât mai eficient informaţiile, pentru a
forma la elevi aptitudini, atitudini, deprinderi, pentru a modela şi transforma personalitatea acestuia. Modul de
raportare la copii, fiinţele cu care profesorul lucrează, este particular. Acesta trebuie să ţină cont că are de-a face cu
fiinţe umane în devenire, aflate în plin proces de dezvoltare, care sunt foarte sensibile. O calitate pe care trebuie să
o aibă un profesor este dragostea pentru copii. Numai asta îl poate transforma într-un adevărat profesionist.
Profesorul trebuie să aibă încredere necondiţionată în potenţialul de dezvoltare al copilului pe care îl educă,
transferându-i astfel acestuia sentimete de încredere în propriile capacităţi.
 Madame Frounier

Patricia Lidia, scriitoare,

presedinte Asociatia Bastionul Literar ArtLitTim, Timisoara

Pe Alina Fournier, Madam Frounier, după cum o alint după numele proiectului ei, am cunoscut-o online cu
câteva luni în urmă și am rezonat de la bun început. Știam că locuiește peste ocean, urma să plec într-o delegație pe
tânărul continent, așa că m-am oferit să îi duc cărți pe care și le-ar dori pentru lectură în cadrul podcasturile ei. We hit it
off immediately, cum zic americanii, iar acum nu trece zi să nu ne scriem câteva cuvinte.

Cine este Madame Fournier, probabil vă întrebați. Este visul trăit de o cucoană amatoare de povești. Este copilul-
femeie care a avut curajul sa își creeze propria scenă radiofonică, sub forma unui Podcast, pentru a capta atenția micilor
ascultători cu povești rostite frumos. Madame Fournier este o artistă, este soție de Monsieur Fournier, mamă de copil
zburdalnic și cetățean al lumii gata să se descopere și să descopere: M-am născut în București, într-o familie simplă.
Tot simplă am rămas, numai că am crescut, pătrându-mi spiritul de copil și aprofundându-mi setul de valori. Din
2006 am fost adoptată de Statele Unite ale Americii, mai exact de statul Georgia. De atunci locuiesc în Atlanta. Pot să
spun că până în prezent am acceptat multe provocări, dar nici una nu mi-a stârnit atât de mult dorința de a trăi atât
de frumos, înotând în stabilitate și perenitate autentică. Podcastul pe care îl găzduiesc simbolizează apartenența mea
la umanitate și comunitate. Vreau ca vocea mea, pacifistă sper, să transmită blândețe.

Treasure Monkey cu Madame Fournier este portofoliului ei artistic, iar podcastul este doar o extensie a pasiunilor
sale artistice. Cu un deceniu în urmă, a început să cocheteze cu pictura. Continuând cu pasiune, a decis să își aleagă un
nume, respectiv o emblemă: Monkey pentru că maimuța joacă un rol foarte important in mitologie multor popoare.
“În diverse povești... maimuța este portretizată inițial ca prostească, zadarnică și răutăcioasă. Cu toate acestea, în
fiecare tradiție, maimuța învață lecții valoroase pe parcurs, face schimbări și în cele din urmă câștigă
răscumpărarea.“ [Shumacher] Involuntar, din cauza asociarilor cu porecla de maimuțică, făcând aluzie la
caracterul meu, am început să îmi iau “numele” în serios, iar expresia " Speak No Evil, Hear No Evil, See No Evil"
chiar mi-a surâs. Treasure relaționează cu pasiunea mea pentru a transforma diverse vechituri în artă. De aici și
emblema, logoul ales, simbolizând maimuța-pirat care fură atenția oamenilor printr-o abordare de om visător. Așa a
luat naștere Treasure Monkey, iar acum, cu Podcastul, sunt gata să mă furișez încet și pe ascuns în inimile
oamenilor, din spatele microfonului.

Ideea Podcasturilor i-a venit odată cu maternitatea: Mathias, fiul ei, a venit pe lume cu 5 în urmă. Atunci a
înțeles că natura înzestrează copilul cu semințe gata să încolțească și ele pot deveni un bun al omului numai prin
educație: Dacă aceste „semințele” sunt stimulate jucăuș și melodic, va crește o tulpină din care se vor desprinde
frunze, flori și fructe. O adevarată bogație! Podcastul Treasure Monkey cu Madame Fournier a fost lansat pe 1 Iunie
2018: Cum nu sunt adepta cadourilor materiale, consider că podcastul este cadou perfect pentru copilași, un mediu
virtual favorabil “încolțirii”. Sper ca proiectul meu de suflet să mângâie urechiușele multor ascultători.

Și ca orice iubitor de frumos, Alina nu poate decide poveștile pe care să le citească, ea este un sol al poveștilor, așa că
poveștile o aleg pe ea: Expun publicul la aceleași povești consumate de fiul meu.
 Treasure Monkey cu Madame Fournier are deja câteva zeci de episoade, fiecare lectură este plină de
pasiune și atinge sufletul iremediabil. Ceea ce pare un efort enorm, pentru Alina e o joacă. “Când iubești ceea
ce faci, niciodată nu va fi munca”, spunea Confucius. O aprobare categorică și din partea mea. High Five to
that! Publicarea fiecărui episod nu implica muncă, implică pasiune, joc și multe endorfine, susține Alina. Se
plânge că nu dedică (momentan) suficient timp acestui proiect. Având un program destul de încărcat, investește
în această plăcere după ce Mathias merge la culcare: Sunt un artist nocturn, la fel ca mulți alții. Orele mele
de repetiție sunt orele de lectură petrecute cu fiul meu. Sunt momente când intru atât de mult în caracter, că
profit de moment, chiar după povestea de seara, și, dacă textul de introducere mi-este gata, bat fierul cât e
cald. Fiecare episod este rezultatul mai multor frânturi: repetiția poveștii, documentarea, textul deschizător de
cortină, care de multe ori îl scrie pe părți, recitarea introducerii... și duble: Desi știu că perfecțiunea este
relativă, mă încăpățânez să nu editez mai deloc și să înregistrez dintr-un foc, dar să nu îți imaginezi că așa
se și întâmplă.
Recunoaște totuși că a investit mult, foarte mult timp în episoadele scrise integral de ea: Seria
“Spectacole fără obstacole” mi-a luat câteva ore bune sa o scriu. Deși vocea textului îmi aparține, tot
trebuie sa îmi reglez actul prin câteva duble. Episodul 15 l-am scris în avion. Mă întorceam din Franța, pe
un zbor de 8 ore, și m-am gândit că e modul perfect de a-mi “omorî” timpul din capsulă, “la vie de chateau
pe drum de țara”.
Am fost curioară unde se află ascultătorii Alinei, așa că și-a verificat raportul analitic și a fost surprinsă
să constate că România nu se află pe primul loc, ci SUA, urmată de România, respectiv Franța, Germania și
Spania: În Spania sper să îmi cresc numărul ascultătorilor, având in vedere că îmi voi muta studioul într-un
micuț oraș de pe țărmul Mării Mediterane. Aștept cu nerăbdare să mă lovească valurile inspirației.
Nu pot să nu mă laud că unul dintre podcasturi este și povestea mea, Albinuța Uța-Uța, citită atât de
gingaș și pe un ton atât de pacifist încât pare scoasă dintr-o altă lume!
Podcastul Treasure Monkey cu Madame Fournier este un proiect de suflet, un canal zglobiu născut din
pasiunea de a umple universul copiilor cu povești scrise și rostite frumos, multă poezie și un strop de
fantezie....sau poate un pic mai multă. Vocea mângâietoare a realizatoarei apreciază și îmbrățișează autori
români, dar și internaționali, clasici, dar și contemporani, atât în limba română, cât și în engleză și franceză.
CLICK!!! Link-urile de mai jos te duc pe tărâmul Treasure Monkey. SHARE dacă îți place!
*****SĂ RĂMÂNEM CURIOȘI****
APPLE PODCATS:
https://itunes.apple.com/…/treasure-monkey-wit…/id1393038750
GOOGLE PODCASTS:
https://www.google.com/podcasts…
SPOTIFY:
https://open.spotify.com/show/2oh8aTCDqgn9VkgFa0CvQb
ANCHOR:
https://anchor.fm/Treasure-Monkey
Delegaţie a Școlii Gimnaziale Nr. 3 Cugir în Lituania, în cadrul Proiectului de Parteneriat Strategic
Erasmus+ Earthworm,
a patra întâlnire a schimbului de experienţă din acest proiect

Prof. Nicoletta Huștiuc,

coordonator proiect Erasmus+KA2 Earthworm,
Prof. Lavinia Fleșeriu,
prof. Anișoara Filimon
prof. participanţi la mobilitate

În perioada 25-30 mai s-a desfăşurat a patra întâlnire, respectiv ultima mobilitate, activitate
de învăţare şi schimb de experienţă în cadrul Proiectului de Parteneriat Strategic Erasmus+
Earthworm, care este în derulare la Şcoala Gimnazială Nr. 3 Cugir, desfăşurându-se în perioada
anilor 2017-2019.
În cadrul acestei mobilităţi trei cadre didactice, care în prealabil şi-au depus candidatura de
participare alături de alte cadre didactice din şcoală, au fost selectate să participe la mobilitate. A
urmat o perioadă de pregătire culturală, lingvistică şi pedagogică, apoi mobilitatea în sine.
Activitatea a fost mai mult decât reuşită, gazdele, respectiv partnerii din proiect din Lituania au
fost cu adevărat o echipă, organizarea tuturor activităţilor demonstrând încă o dată adevărul ,,Unde
-s doi puterea creşte.”
Primele zile, date fiind diferenţele orare şi zborurile cadrelor didactice din ţările partenere,
România respectiv Islanda, au fost dedicate vizitelor culturale şi turistice. Au fost vizitate Castelul
din Kaunas, câteva muzee, precum Muzeul Literaturii, Muzeul Zoologic, Muzeul Oraşului
Kaunas, Teatrul Muzical, Muzeul de instrumente muzicale din muzica folk.
Frumuseţile Lituaniei s-au reflectat şi în bogăţia de verdeaţă pe care am întâlnit-o peste tot,
realizând ce mult adevăr se ascund în vorbele: ,,Fiecare loc are frumuseţea lui, cum fiecare loc are
istoria lui.”
Activităţile au continuat zilele următoare cu vizitarea unor anumite şcoli şi grădiniţe din
Ilgakiemis şi Kaunas, unităţi partnere în cadrul proiectului Erasmus+ Earthworm. Am vizitat
grădiniţa şi şcoala primară din Ilgakiemis, cea de-a patra unitate şcolară cu care suntem parteneri în
cadrul acestui minunat proiect. Ne-a impresionat teatrul despre tema proiectului, realizat de către o
educatoare din Ilgakiemis, scris şi pus în scenă împreună cu copii din grădiniţa parteneră. Ne-au
fost prezentate locurile de joacă din curtea grădiniţei, activităţi sustenabile care au început să se
desfăşoare în grădiniţă şi şcoală odată cu întoarcerea cadrelor didactice din fiecare din mobilităţile
care au avut loc până în prezent în cadrul acestui Proiect de Parteneriat Strategic Erasmus+
Earthworm.
 Cadrele didactice din Lituania desfăşoară foarte multe activităţi în aer liber, datorită spaţiului amenajat pentru
buna desfăşurare a acestor activităţi.
Ne-a uimit la fel de mult vizita la o instituţie care avea Green Flag, respectiv Steagul Verde, pentru implicarea
deosebită în activităţi ecologice sustenabile. Deşi a fost o zi ploioasă, înarmate cu umbrele am vizitat mai întâi curtea
imensă, organizată deosebit cu locuri de joacă şi instrumente muzicale eco, de la bucătăria realizată din paleţi până la
tiroliana, masa de şah şi căsuţa bibliotecă ce se aflau în curtea grădiniţei. Directoarea grădiniţei ne-a povestit cum a
reuşir să realizeze o aşa minunată instituţie, cu implicarea deosebită a părinţilor, idei de pe pinterest şi ajutor de la
comunitatea locală.
Am vizitat deasemenea două grădiniţe care lucrează în sistem Waldorf, insituţii care erau construite în formă
de cerc, asemănătoare unui cort, cu pereţi izolaţi cu lemn şi pâslă, sobă cu lemne şi lumina venind din geamul din
mijlocul cortului, sus. Acolo copiii dorm de amiazăfiecare în hamacul său sau chiar pe jos în saci de dormit. Este un
sistem care îi face pe copii să trăiască în mijlocul naturii, să încerce să se descurce singuri, unde atunci când, de
exemplu, un copl realizează un desen, nu e neapărată nevoie să fie lăudat şi unde nu există critici. Învăţarea se bazează
oarecum pe colaborare, comunicare, ajutorare, dar în special pe învăţarea prin descoperire şi disiplinare pozitivă.
Un alt punct forte al activităţii de învăţare C4 desfăşurată în Lituania a fost Conferinţa Internaţională despre
sustenabilitatea culturală, socială, economică şi ecologică desfăşurată la Casa de Cultură din Ilgakiemis pe durata unei
zile lucrătoare, unde alături de cadrele didactice implicate în proeict din Islanda, Lituania şi România au participat
reprezentanţi ai părinţilor, comunităţii locale, repreyentanţii învăţământului preprimar din districtul Kauno, profesori
doctori de la Universitatea Magnus din Kaunas şi directori de insituţii preşcolare distinse cu Green Flag. S-a discutat
despre importanţa desfăşurării unor activiăţi sustenabile şi cum acestea au început să ia amploare în Lituania.
Profesoarele universitare au amintit despre sitemul Reggio Emilia, iar una dintre directoare a subliniat importanţa
existenţei unei comuniuni între copil şi mediu înconjurător, existând la cei cazuri de lucru cu copii cu deficienţe de
învăţare, dar lucrând după un sistem cu deosebit de multe acitvăţi în natură, chiar şi în vacanţă, au fost rezultate
vizibile, fapt ce i-a determinat pe profesori să continue lucrul şi cercetări în acest domeniu.
Nu a lispsit nici întâlnirea transnaţională care a avut loc la Şcoala parteneră din Ilgakiemis, acţiune care de altfel
a vizat discuţii despre bunul mers al activităţii în cadrul acestei mobilităţi şi punerea la punct a programului pentru
următoarea şi ultima reuniune transnaţională a coordonatorilor de proiect care va avea loc luna viitoare la Bruxelles.

Întreaga activitate s-a încheiat într-un cadru festiv, unde au fost înmânate certificare de participare Erasmus+
echipelor partenere în cadrul acestui proiect minunat.

Proiectul " Earthworm" este realizat cu sprijinul financiar al Comisiei Europene în cadrul Programului
ERASMUS+, acţiunea KA2 – parteneriate strategice, schimb de bune practici, parteneriate doar între școli.
Informațiile furnizate reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar A.N.P.C.D.E.F.P și Comisia
Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care este folosit conținutul acestor informații.
 Plantare de arbori la Cugir, în cadrul Parteneriatului Strategic Erasmus+ Earthworm,
desfășurat la Școala Gimnazială nr. 3

În cadrul activităților din cadrul Proiectului de Parteneriat Strategic Erasmus+ Earthworm, care se des-
fășoară în această săptămană la Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir, una dintre zile a fost dedicată plantării
arborilor. Prin bunăvoința Ocolului Silvic Cugir, reprezentat în acest proiect de inginerul silvic Gheorghe
Hăprianu, cadrele didactice implicate în acest minunat proiect au avut posibilitatea să planteze puieți din
specii deosebite, precum platan și cedri din Liban.

Astfel, în curtea Ocolului Silvic Cugir cadrele didactice din Islanda-coordonatorii generali ai
acestui proiect, cadre didactice din Lituania și reprentanți din Romania din cadrul Școlii Gimna-
ziale Nr. 3 Cugir, însoțiți de personalul de la Ocolul Silvic Cugir au desfășurat o activitate deose-
bită. Inginerul silvic Gheorghe Hăprianu a pregătit dinainte informații despre acești copaci, precum
și pancarte cu denumirea țării pentru a rămane marcat cine a plantat acel copac. În prealabil, fiecare dintre coordonatorii proiectului din
cele trei țări, respectiv Islanda: prof. Maricris Castillo de Luna, Lituania:director, prof. Ausra Guzauskiene și Romania prof. Nicoletta
Huștiuc au tras la sorți pentru a vedea ce soi de arbore va sădi echipa țării sale și unde va fi plantat.

Astfel, Lituania a plantat platanul, participand efectiv la realizarea gropii cu unelte necesare, apoi la plantare propriu-zisă, udare și
bineînțeles nelipsita fotografie de grup. Înainte, invitații, respectiv partenerii acestui proiect au primit informații despre acest arbore,
reținând faptul că mai există doar un exemplar în țară în Timișoara, ce dăinuie încă de pe vremea în care orașul se afla sub ocupație
turcească. Inginerul silvic a dat explicații pentru fiecare specie în parte, felul cum anume se plantează, pentru a fi o activitate reușită.
Toate informațiile au fost traduse în limba engleză de coordonatoarea proiectului din Romania, prof. Nicoletta Huștiuc.

Cea de-a doua echipă a fost echipa Islanda, care s-a considerat cea mai norocoasă, deoarece locul plantării a sintetizat faptul că peste ani
și ani copacul va fi văzut de foarte departe și recunoscut. Nu au lipsit informațiile prețioase despre această specie, de amintit fiind faptul
că din cedrul din Liban a fost construită Arca lui Noe, personaj din Sfânta Scriptură, despre care inginerul silvic Gheorghe Hăprianu, ne-
a spus că numele acestui copac apare consemnat de 75 de ori.

Cea de-a treia echipă a plantat al doilea cedru din Liban, la Joagăr, pe Raul Mic, unde Ocolul Silvic are un loc anume pentru plantare.

Fiecare echipă și cu toții împreună au fost deosebit de mulțumiți de această activitate, iar ca exemplu personal au dorit să dea un imbold
tinerei generații despre importanța protejării naturii și continuarea plantării arborilor.

,,Mulțumim Ocolului Silvic Cugir care ne-a oferit sprijin în această activitate deosebit de importantă, parte integrantă în Proiectul de
Parteneriat Strategic Earthworm Erasmus+ Ka2, care este în al doilea an de desfășurare, această activitate pliindu-se foarte bine pe unul
din pilonii sustenabilității, care e tema generală a proiectului, respectiv ecologia, pilon important alături de economie, cultură și socie-
tate”,

coordonatoarea proiectului din România,

prof. Nicoleta Gabriela Huștiuc.

 Sănătate înainte de toate
-Proiect eTwinning -

Prof. Înv. Preșcolar Oniga Flavia Daniela

Șc. Gimn. Nr.3 Cugir/(A.R.) GPN nr.5 Cugir

Grupa noastră de copii a fost cuprinsă anul acesta în cadrul unui proiect eTwinning în urmă
căruia s-a dorit ca cei mici să realizeze importanța educației pentru sănătate, cum să ai grijă de
corpul tău, cum să ajuți la păstrarea unui mediu curat etc. Toate activitățile desfășurate în cadrul
acestui proiect s-au derulat după un calendar bine stabilit astfel că am avut la dispoziție
aproximativ o lună pentru fiecare temă abordată.
Prima temă abordată a fost corpul meu. Fiecare copil a analizat structura coprului uman
observând asemănările și deosebirile dintre oameni, părțile componente ale corpului omenesc,
rolul celor mai importante organe și poziționare acestora. Având o temelie pe care putem construi
am realizat, mai târziu, activități legate de o alimentație sănătoasă, igiena coprului omenesc, cum
ne ferim de boli, importanța unui mediu curat.
Cei mici au fost foarte încântați și au primit cu mult entuziasm ideea acestui proiect
participând cu interes la toate activitățile desfășurate. Au înțeles importanța sănătății în viața
noastră și mai ales ce putem face pentru păstrarea unei vieți sănătoase.
Acestea sunt câteva imagini surprinse în timpul activităților:
Sănătate înainte de toate
-Proiect eTwinning -

Prof. Înv. Preșcolar Oniga Flavia Daniela

Șc. Gimn. Nr.3 Cugir/(A.R.) GPN nr.5 Cugir
 SOCIAL INCLUSION REVISITED:
ROLE MODELLING IN EDUCATION

Prof. VOICU MIRELA LIVIA, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

„GHEORGHE BIBESCU”, CRAIOVA, JUDEŢUL DOLJ

În perioada 9-12 iunie 2019, am participat la seminarul "Social Inclusion Revisited: Role Modelling in
Education" în Nauplion, Grecia. Din România au participat 3 cadre didactice, preselecția națională fiind
realizată de către ANPCDEFP, iar selecția finală la nivel european s-a efectuat de către Agenția Națională din
Grecia.
Evenimentul international ce a unit 63 de participanti din 13 țări și-a propus prin diferite activități și
workshop-uri să ofere spațiul și contextul pentru schimbul de practici și dialoguri pe tema incluziunii sociale și
a abandonului școlar timpuriu. Proiectul a fost finanțat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene.
Echipa Agenției Naționale din Grecia a organizat acest seminar în mod impecabil, după părerea mea.
În primul rând, ne-au trimis înainte de începerea seminarului un InfoPack cu informații practice despre
zona unde se va desfășura seminarul, hotelul unde vom fi cazați, vreme, monedă etc. Am primit lista
participanților și astfel am constatat că printre cei 63 de colegi din 13 țări există și persoane pe care le-am mai
întâlnit la diverse cursuri internaționale și pe care îmi va fi drag să le revăd. I-am contactat dinainte pentru
organizarea unei întâlniri informale pentru a schimba impresii. De asemenea, am primit programul orientativ
al activităților pentru a ști la ce să ne așteptăm.
În al doilea rând, ne-au pus la dispoziție un mijloc de transport din Atena (aeroportul unde am
aterizat) până în localitatea de desfășurare a cursului și înapoi.
În Nafplio, totul a fost foarte bine organizat, începând cu evenimentul de bun venit, care s-a pliat pe
tema cursului, fiind vorba despre diversitate, incluziune și toleranță.
Toate prezentările și materialele suport au fost de o înaltă calitate. Programul activităților a fost destul
de încărcat, dar totul s-a desfășurat conform agendei. Workshop-urile și exemplele de bună practică au fost
foarte utile. Reprezentanții AN din Grecia și ceilalți traineri au fost de un înalt profesionalism.
Când am primit mail-ul în care am fost anunțați de AN din Grecia că am fost selectați, am fost rugați să
completăm un formular pentru înregistrarea finală. Pe lângă informațiile generale despre câmpul profesional,
detalii despre zbor, etc, a trebuit să ne alegem workshop-ul unde am vrea să lucrăm pe perioada seminarului.
Am avut trei opțiuni: a) Identificarea potențialelor sinergii dintre sectoarele SE, VET și HE care ar putea
conduce la noi scheme de cooperare în favoarea incluziunii; b) Evidențierea și maximizarea potențialului
inițiativei Role Models pentru prevenirea excluderii și schimbul de exemple de bune practici între AN; c)
Împărtășirea practicilor privind proiectele în curs de desfășurare, concentrându-se pe abandonul școlar
timpuriu și pe abandonul în timpul universității ca impedimente de incluziune socială și ni s-a spus să
selectăm două worksop-uri. Având în vedere că provin din sectorul Educație Școlară, le-am ales pe primele
două și m-am pregătit să împărtășesc din experiența mea în domeniul incluziunii sociale (un PPT despre
proiectul ERASMUS+ KA1 ce este în curs de implementare în instituția mea) și am început să mă documentez
despre potențialele sinergii între domeniul meu de activitate și celelalte sectoare în vederea unei bune
cooperări.
 Conform agendei anunțate, zilele efective de lucru au fost 10 și 11 iunie (pe 9 iunie a fost înregistrarea
participanților și evenimentul de bun venit, iar pe 12 iunie a fost plecarea). Prima parte a zilelor de lucru a fost
dedicată discursurilor ținute de profesori de la Universitățile din Atena și Tesalia, de coordonatori ai unor
programe pilot din estul și centrul Macedoniei și din Creta, precum și de reprezentanți ai Agenției Naționale
ERASMUS+ din Spania și ai Fundației Onassis din Grecia. Am ascultat cu interes prezentările despre incluziunea
copiilor cu autism, potențialul educației interculturale prin prisma crizei globalizării, promovarea incluziunii
sociale a rromilor și a persoanelor provenind din diferite medii dezavantajate sau cu dizabilități, implementarea
inițiativei de Role Modelling pentru prevenirea abandonului școlar timpuriu.
În a doua parte a zilelor de lucru (în jur de o oră, respectiv o oră și jumătate), am fost repartizați pe
grupe la workshop-urile ce s-au derulat paralel. Din cele două workshop-uri la care m-am înscris, am fost
selectată la „Identificarea potențialelor sinergii dintre sectoarele SE, VET și HE care ar putea conduce la noi
scheme de cooperare în favoarea incluziunii”. Am lucrat împreună cu ai mei colegi din Grecia, Islanda, Polonia,
Lituania și Austria (provenind din sectoare diferite) la o idee de proiect despre incluziune socială. În funcție de
background-ul fiecăruia și împărtășind experiențele din propria organizație, am realizat un draft al unui proiect
cu tema „Voluntariatul și incluziunea elevilor cu nevoi speciale”: am menționat, pe scurt, partenerii, impactul și
valoarea adăugată a proiectului câștigată din sinergiile create.
Toate experiențele și bunele practici împărtășite vor sta la baza unui proiect pe care îl voi implementa în
organizația mea (ca aplicant sau partener).
Derulând în prezent un proiect de mobilitate în domeniul educație școlare ERASMUS+ KA1 cu titlul
„Educație pentru Diversitate, Incluziune și Toleranță”, acest seminar s-a pliat de minune nevoilor mele de
dezvoltare profesională. Experiențele, studiile de caz, proiectele, bunele practici pe care le-am auzit în Nafplio
mă vor ajuta cu siguranță în implementarea proiectului actual și în crearea unui alt proiect de care instituția
mea (și implicit cadrele didactice și elevii) să beneficieze pentru un act educațional mai de calitate. Am
descoperit metode inovative noi de incluziune prezentate de profesorii universitari greci, am găsit diverse
activități pe care l-aș putea face și eu în proiectele mele pentru un impact sustenabil. Am întâlnit profesioniști
cu care voi colabora în viitor, punând bazele unor prospective parteneriate ERASMUS.
Acest schimb de bune practici a fost util nu doar din punct de vedere profesional, ci și din punct de
vedere personal, având în vedere că am legat multe prietenii.
Proiectul a fost finanțat prin programul ERASMUS+ al Uniunii Europene.
 Ce ne putem juca la Centrul Nisip şi apă
Prof. Godiciu-Runcan Ileana-Maria, G.P.P. nr. 3 Sebeş
Nisip şi apă este unul dintre centrele tematice care pot fi organiza-
te în grădiniță. Elementele principale folosite sunt apa şi nisipul, dar şi: făină, cacao,
zăpadă. Acestea vor fi, de preferință, puse în recipiente încăpătoare, cum este, de exemplu
măsuța pentru nisip și apă, dar dacă spațiul nu permite aceasta poate fi înlocuită cu o cutie
pentru apă, tăviță pentru nisip. Alături de nisip și apă , în funcție de scopul activității, pot fi
folosite pahare, găleți, lopată, greblă, sită, bețe, pietricele, forme de decupat, jucării,
fructe, legume, frunze, etc. La dispoziția copiilor vor mai fi puse mături și fărașe pentru a
strânge nisipul care, invariabil va cădea pe podea.
Aici se pot organiza activități foarte variate: construcții, modelaj, desen, ştampilare,
activități matematice pentru a īnvăța despre volum, cantitate, activități de observare, ex-
perimente, povești în nisip, se pot face exerciții grafice. Aceste activități invită copilul la
explorare, la joacă, descoperire, iar contactul cu apa şi nisipul este o atingere plăcută,
liniştitoare pentru copii, fiind uul dintre centrele preferate ale acestora.
Exemple de activități la Centrul Nisip și Apă:
 Doar împreună putem schimba ceva
Patricia Lidia, Timişoara

De când am ajuns să cunosc realitatea școlilor românești din mediul rural, mi-am dorit să pot face ceva, să
ajung la acei copii și să îi ajut să vadă frumusețea cărților. Literatura nu este o prioritate pentru acești copii,
pentru părinții lor, iar pentru cadrele didactice fac eforturi considerabile să își aducă clasele în secolul prezent,
fără vreun suport real din partea statului. Cu cât satele sunt mai izolate și comunitățile mai reduse, cu atât mai
greu ajung cărțile noi, frumos colorate și pe gustul celor mici în posesia copiilor.
Într-o frumoasă seară, într-o insomnie ciudată, navigam prin noutățile de pe rețelele de socializare și mă întreține-
am la o mică bârfă feminină pe chat cu Cristina Antonica, directorul Editurii Creanga Fermecată, când i-am pro-
pus un schimb echitabil: în schimbul unui parfum pe care îl căuta ea și care aduna doar praf în dulap la mine, ea
urma să doneze 5 cărți Albinuța Uța-Uța către școli din mediul rural, izolate. Nu am vrut să fiu subiectivă în ceea
ce privește distribuția cărților, așa că am apelat la un grup de cadre didactice pentru învățământ primar, rugându-i
să îmi indice cele 5 școli. S-au adunat 125 de școli pe listă, am eliminat cele care nu se încadrau în dorința mea,
așa am ajuns la 118 școli din mediul rural, în zone izolate, frecventate mai ales de copii aflați în situații vulnerabi-
le. Moment în care Cristina a hotărât: să fie 30! Ba chiar a mai plusat cu un titlu de carte, din aceeași categorie de
vârstă, cadou-surpriză!
E foarte greu să alegi obiectiv în astfel de situații. Ce îi face pe unii mai importanți decât alții? Cum să
diferențiezi? Așa am ajuns la un al doilea criteriu: alegem o școală din fiecare județ. Și dacă sunt mai multe școli
din același județ? Google maps – care e cea mai depărtată școală de un oraș mai măricel! Așa am ajuns la dis-
tribuția de mai jos. Cred că sunt distribuite chiar echitabil!
Ce ne-a determinat să facem această mini-campanie? Toți copiii merită o șansă în plus, oriunde s-ar afla.
Nu e vina lor că s-au născut într-o anumită zonă geografică. Noi, cei ce locuim dintotdeauna la oraș, nici nu ne
imaginăm ce eforturi fac acești copii ca să își depășească condiția. De ce să nu facem și noi un pas înainte, către
ei, în întâmpinarea lor, cui din bârna punții devenirii lor? Iar această campanie o trăiesc alături de Cristina Anton-
ica, omul și sufletul din spatele Editurii Creanga Fermecată, la intensitate maximă. Realitatea românească ne-a
dat pe spate, iar feedback-ul cadrelor didactice și al copiilor este peste așteptări, e un rollercoaster emoțional per-
manent. Unele mesaje ne duc inimile pe culmile optimismului incurabil, altele însă ne dor până în măduva
oaselor. Cum este acest mesaj, pe care l-am descoperit într-o dimineață în mesageria privată:
 Bună ziua! Mă bucură enorm acest mesaj, înseamnă foarte mult pentru mine să știu că, prin inter-
mediul dvs, pot aduce o bucurie copilașilor mei. Ei mă învață zi de zi să mă bucur de orice lucru mic, să
împart cu ceilalți tot ce am, să zâmbesc și să trăiesc simplu... simplu și frumos! În schimb, trebuie să-i învăț
și eu atâtea lucruri... mă tem că niciodată nu vor fi pregătiți cu adevărat pentru viață! Cu siguranță vă voi
trimite fotografii! Vă mulțumim pentru câteva zâmbetele ce vor apărea pe chipul unor copilași minunați!
Acel mă tem că niciodată nu vor fi pregătiți pentru viață este dureros… o declarație lucidă a situației
din zonele astea! Pe listă au fost școli unde pachetul a ajuns cu mare întârziere pentru că poștașul vine în sat
doar de două ori pe lună sau nu există deloc poștaș în regiune. Au fost cadre didactice care au dedicat o
săptămână întreaga subiectului uneia dintre cărți și au transformat totul într-un eveniment, ceea ce ne-a măgu-
lit. Copiii sunt superbi și puri în esența lor, iar bucuria mea, ca autor al uneia dintre cărți, e enormă și sunt
recunoscătoare Lui că mi-a adus-o pe Cristina în preajmă. Sunt recunoscătoare că povestea mea a ajuns, prin
intermediul ei, la mii de copii. Și mesajul nostru a fost auzit până departe.
Am tot văzut de-a lungul timpului discuții despre numărul redus al titlurilor scrise și publicate de autori
români. Istoria legendelor, basmelor și poveștilor românești nu este una comodă, ușor de digerat. În goana
parentajului permisiv și protector avem tendința de a alege material ușor sau bazat pe notorietate. A mea Al-
binuța Uța-Uța este o poveste simplă despre prietenie și ajutor dezinteresat. De unde știi cum mă cheamă de
Alexandra Lopotaru e o poveste circulară despre întrebările nevinovate ale copilăriei. Titluri sunt, rămâne să
fie educat gustul pentru ele.
Vă las mai jos câteva fotografii cu cele două cărticele în mâini curioase de copii. Mulțumesc tuturor
pentru deschidere. Doar împreună putem schimba ceva, fapte mici, dar semnificative!
An școlar încărcat de succese, realizări și îmbrățișări; talente mari în oameni mici; cuvintele
tac, diplomele și medaliile vorbesc; final încununat de bucuria muncii împlinite!

Prof. Agnes Costea, G.P.N. Târnava, jud. Sibiu

Idei eco-insigne, sursa Pinterest
 În vacanţă la bunici

După un an de grădiniţă, Daniela e în vacaţă. Va petrece două săptămâni la bunica. E convinsă că va afla lucruri noi, se va
odihni, se va juca, va cunoaşte copii de vârsta ei.
- Daniela, te-ai spălat pe mâini?
- Acum mă şterg şi vin!
Bunica aşeză frumos castronul cu zmeură pe masa din curte şi o invită pe nepoţică să se servească.
- Ce bune sunt!
- Mi le-a adus o vecină, spune bunica. Sunt foarte bune şi sănătoase. Mă bucur că îţi plac!
- Bunico, ce fac vrăbiile alea în praf?
- Se spală.
- Cum se spală? Cu nisip?
- Aşa se spală păsările vara. Îşi împrăştie praf pe penele de pe tot corpul, apoi se scutură. Fac asta de mai multe ori. Cu
praful scuturat, cad şi gunoaiele şi gângăniile care sunt pe penele lor.
- De ce nu se spală în apă?
- Se spală şi în apă mică, nu ca gâştele.
- De ce?
- Gâştele au deasupra cozii o glandă care produce grăsime. Ele, dar şi celelalte păsări de baltă, iau grăsime şi şi-o întind cu
ciocul pe pene, peste tot. Grăsimea împiedică apa să le unde penele. Tu ştii că uleiul stă la suprafaţa apei.
- Am înţeles, bunico!
- Vrăbiile, dacă au apă pe pene, sunt mai grele şi nu pot zbura. De aceea, se udă numai când sunt sigure, când au condiţii
şă-şi scuture apa de pe ele.
- Tu ai văzut vrăbii spălându-se?
- Da. Am ieşit într-o toamnă să aduc ceva din magazie. Acolo, lângă o baltă mică, erau câteva vrăbii. Intrau pe rând în apă,
ieşeau şi se scuturau. Când m-au văzut, au zburat speriate.
- Dar iarna, când nu e praf, nu e apă, ce fac? Nu se mai curăţă?
- Ba da! Într-o iarnă, era zăpadă proaspătă. Ninsese în timpul nopţii. Eu eram la fereastră. De acolo am văzut ce fac
vrăbiile. Zburau pe acoperişul magaziei, se jucau în zăpadă. Spuneai că sunt nişte copii! Apoi se scuturau şi zburau din nou în curtea
găinilor.
- Şi n-ai făcut fotografii?
- Am vrut eu, dar ele n-au vrut să stea frumos să le fotografiez.
- Asta e! Bine că am mai învăţat ceva!
- Mă bucur că eşti o fetiţă curioasă şi vrei să ştii multe lucruri despre natură! Ţi-a plăcut zmeura?
- Da, e foarte bună!
- Atunci, să mergem mâine la piaţă să cumpărăm mai multă şi să facem dulceaţă pentru iarnă!
- Bine spui, bunico! Iarna, dulceaţa e bună pe pâine sau în prăjituri!
Bucuroase, bunica şi nepoţica se îndreaptă spre casă. În urma lor, pe masa din curte se aşează o vrabie.

Maria Tirenescu
 Copiii şi astronomia
Activitate din proiectul STE(A)M eTwinning „The Harmony of Nature”
- abordare transdisciplinară şi interdisciplinară a fenomenelor din natură-integrare în
curriculum
STUDIEREA FAZELOR LUNII

Coord. prof. Iuliana Ciubuc,

Colegiul „Ion Kalinderu”
Şcoala Gimnazială Sanatorială, Buşteni, PH, RO
CUM CĂLĂTOREŞTE LUNA ?
Jurnal de observaţii
Materiale necesare:
Fişǎ de observaţie
Creion
Mapǎ pentru portofoliu
Aparat foto
Materiale bibliografice de informare
Compas
Riglǎ
PC( tableta, calculator, laptop, etc.)
Se noteazǎ, separat de tabel, observaţiile zilnice, pentru a le utiliza atât pentru concluzii, cât şi pentru a le folosi ȋn
eseuri, referate, versuri, alte creaţii literare sau plastice.

Modul de lucru
Se stabileşte grupa de elevi care va face studiul.
Se pregǎtesc materialele.
Se stabileşte luna din an care se ia ȋn studiu . (de preferat in perioada septembrie-octombrie, deoarece ȋn 22
septembrie este echinocţiul de toamnă, iar ȋn perioada 4-10 octombrie este Săptămâna Spaţiului Cosmic).
Se completeazǎ fişa de observaţie cu zilele luate ȋn studiu.
Se urmǎreşte, ȋn fiecare searǎ, forma lunii la aceeaşi orǎ şi se deseneazǎ ȋn fişǎ.
Se realizeazǎ poze şi se noteazǎ ora, ziua luna , pentru a realiza un set de fotografii pe parcursul unei luni, cu
care se realizeaza un videoclip.
La sfârşitul lunii de studiu, se fac observaţiile şi se trag concluziile. Se stabilesc cauzele pentru care se formeazǎ
fazele lunii.
Recomandare
Se recomandǎ extindea studiului privind efectele Lunii asupra Pǎmântultui.
Fenomene care apar pe Pǎmânt datoritǎ interacţiunii cu Luna. ( Mareele, influenţele Lunii asupra vieţii plantelor,
animalelor, asupra sintezei metalelor din scoarţa terestrǎ, etc)

Se printeazǎ fişa de observaţie.

Se completeazǎ datele timp de 28-29 zile pentru a studia forma Lunii şi ȋn prima jumatate şi ȋn a doua
jumatate a lunii .
Se urmǎreşte forma lunii ȋn fiecare searǎ, la aceeaşi orǎ , se fotografiazǎ şi se deseneazǎ ȋn fişǎ. Partea
umbritǎ se haşureazǎ.
In fiecare searǎ observaţi forma Lunii .
Scrieți data ȋn casetǎ ȋn partea de jos şi, folosind creionul,marcaţi cu negru partea care nu strǎluceşte , ca
umbrǎ, ȋn aşa fel ȋncât forma Lunii sǎ semene cu cea observatǎ pe cer.

In fiecare noapte Luna va arǎta diferit și este situatǎ într-o altă parte a cerului!
6. În nopțile ȋn care nu am putut observa Luna , punem un "x"pe centru, iar în nopțile ȋn care , din diverse motive
(ploaie, ceaţǎ, nori, atmosferǎ tulbure), desenaţi fenomenul peste Lunǎ.
7. Odatǎ jurnalul completat şi cu observaţiile zilnice, studiaţi observatiile!
Ce observaţi? Scrieţi o observaţie sinteticǎ!
 STRATEGII DE DEZVOLTARE A GÂNDIRII CREATIVE A ELEVILOR DIN CICLUL
GIMNAZIAL PRIN METODE ACTIV-PARTICIPATIVE UTILIZATE LA DISCIPLINA
ISTORIE

Prof. Runcan-Cristian Adrian, Școala Gimnazială ”Ion Agârbiceanu”, Alba-Iulia

Brainstormingul sau „asaltul de idei” este o metodă de

stimulare a creativității care urmărește căutarea și găsirea unor
soluții proprii pentru a rezolva o problemă, fără a ține cont de
validitatea soluțiilor ( metoda evaluării amânate sau filosofia
marelui DA ). Etapele acestei metode sunt: anunțarea problemei
de rezolvat; exprimarea de către elevi în mod spontan și deschis a
ideilor care le vin în minte, fără a se emite judecăți de valoare
față de aceste idei ( contează cantitatea, care va genera
calitatea ); evaluarea și selecția ideilor și soluțiilor propuse ( care
se va face ulterior, după un anumit interval de timp ). Spre
exemplu, această metodă se poate folosi pentru a răspunde la
întrebarea „cum se puteau evita de către statul român pierderile
teritoriale din vara anului 1940?” sau poate fi pusă o întrebare folosind schimbarea de roluri: „Ce ați face în locul lui
Decebal pentru a opri invazia romană?”.
Metoda 6-3-5 sau „brainwriting” este o metodă asemănătoare cu brainstorming, dar care vizează reținerea
numai a ideilor originale și esențiale. Concret, metoda presupune ca elevii, grupați câte șase, să scrie fiecare pe foaia
sa trei soluții la o problemă într-un interval de cinci minute, apoi să paseze foaia colegului din dreapta sa, care la
rândul lui își pasează foaia în dreapta sa, până ajunge foaia la cel de la care a pornit, obținându-se astfel 108 idei în 30
de minute. Fiecare elev care primește foaia de la un coleg va încerca să modifice în sens creativ soluțiile deja notate
de ceilalți colegi de echipă. În final sunt analizate soluțiile și se rețin cele mai viabile. Un exemplu de folosire al
acestei metode este „Găsiți trei soluții pentru a rezolva cererile revoluționarilor din 1848 din Transilvania”.
Ciorchinele este o metodă de tip brainstorming care stimulează evidențierea conexiunilor dintre idei și reali-
zarea de asociații noi între acestea. Etapele realizării ciorchinelui sunt : scrierea de către profesor a unui cuvânt sau o
temă de cercetat în mijlocul tablei sau al unei foi de hârtie ; notarea tuturor ideilor care le vin în minte elevilor în
legătură cu tema respectivă în jurul acesteia, trăgându-se linii între ele și cuvântul/tema inițială ; activitatea se oprește
când s-au epuizat toate ideile ori s-a atins limita de timp acordată. Un exemplu de folosire a acestei metode este reali-
zarea unui ciorchine referitoare la un domnitor român din Evul Mediu.
Metoda Cubul este o metodă care permite analizarea unui subiect din diferite puncte de vedere. Se
realizează un cub pe ale cărui fețe se scriu următoarele instrucțiuni: DESCRIE, COMPARĂ, ANALIZEAZĂ,
ASOCIAZĂ, APLICĂ, ARGUMENTEAZĂ. Elevii vor fi grupați la mese în șase echipe, câte una pentru fiecare față
a cubului. Profesorul rostogolește cubul pentru fiecare echipă în parte și oferă câte o fișă de lucru corespunzătoare
feței cubului care îi revine echipei în urma rostogolirii cubului. După rezolvarea sarcinilor, fiecare echipă împărtășește
celorlate echipe rezultatele activității depuse. Această metodă se poate folosi cu succes la lecția Monarhia
constituțională, cu următoarele fișe de lucru: DESCRIE „criza dinastică” din 1925, COMPARĂ prevederile
Constituției din 1866 cu cele ale Constituției din 1923, ANALIZEAZĂ rolul monarhilor constituționali în viața
politică a României, ASOCIAZĂ cauzele erodării democrației românești cu modul în care Carol al II-lea s-a
îndepărtat de tradițiile vieții politice românești, APLICĂ termenii istorici de la vocabular în enunțuri cu conținut
istoric, ARGUMENTEAZĂ caracterul democratic al Constituției din 1923.
Metoda explozia stelară ( starbursting ) este o metodă de dezvoltare a creativității similară
brainstormingului, dar diferită prin faptul că stimulează crearea de întrebări la întrebări, în timp ce brainstormingul
stimulează construcția de idei pe idei.
 CÂND?
Revoluția de la 1848 în Moldova

UNDE? CINE?

CUM? CARE?

Așa cum se observă în imaginea de mai sus, se desenează o stea cu mai multe colțuri ( 4-5 ), în
fiecare din ele plasându-se o întrebare care constituie punctul de plecare al întrebărilor formulate de elevi despre
o anumită temă. Pentru a formula întrebările se constituie grupuri de elevi, iar la final se vor da răspunsurile la
întrebările formulate. Metoda este una atractivă și se poate folosi cu succes la lecția „Revoluțiile de la 1848-1849
în Țările Române, pentru analiza desfășurării revoluțiilor din fiecare provincie românească în parte: DE CE au
avut loc revoluții în Țările Române? CÂND au avut loc principalele evenimente din Moldova / Țara
Românească / Transilvania? UNDE s-au desfășurat evenimentele? CINE a participat la ele? CE finalitate au avut
revoluțiile din Țările Române?
Metoda Turul galeriei este o metodă de învățare prin colaborare în cadrul căreia elevii, împărțiți în
grupuri de câte 4-5 membri, rezolvă o problemă ce poate avea mai multe soluții, sau rezolvă probleme diferite,
situație în care metoda se numește „caruselul”. Elevii își vor folosi creativitatea și în privința modului de
expunere a soluțiilor, care se vor constitui într-o „galerie” de foi de flip-chart. Unul din membrii fiecărui grup va
avea rolul de ghid și se va plasa în locul unde este expus produsul grupului său. Membrii grupurilor vizitează
galeria, adresează întrebări de clarificare ghidului de la fiecare produs și pot face comentarii, pot completa ideile
sau pot propune alte soluții care se vor consemna în partea de jos a foii de flip-chart. În final, fiecare grup își
reexaminează propriul produs prin comparație cu celelalte, valorificând și comentariile și sugestiile vizitatorilor.
Un exemplu de folosire a acestei metode este solicitarea adresată elevilor de a realiza un poster despre voievozii
români implicați în lupta antiotomană în secolele XIV – XVI.
Metodele didactice sunt un mod de a afla, de a descoperi, de a cerceta realitatea înconjurătoare, de a-şi
însuşi cunoştinţe, de a-şi forma abilităţi cognitive, dar și de a găsi soluții originale, de a face asociații, de a fi
creativ. Prin intermediul metodelor didactice profesorul aduce realitatea mai aproape de elev, creând situaţii de
viaţă, facilitând învăţarea.

Bibliografie:
Ionescu,M., (2000), Demersuri creative în predare şi învăţare , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-
Napoca, apud Mușata Bocoș et al, (2000), Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca
Oprea,C., (2012), Metode interactive de predare-învățare-evaluare, ISJ Teleorman
Sarivan,L., (2009), Predarea-învățarea interactivă centrată pe elev, Educația 2000+, București
Zlate,Ș., Drăghicescu,L., Stăncescu, I., (2011), Strategii moderne de predare-învățare-evaluare, proiect
POSDRU
 Reamenajarea spațiului educațional cu materiale refolosibile-
activități în cadrul proeictului Erasmus+ Earthworm

Prof. Anca Sicoie, Prof. Nicoletta Huștiuc,

Școala Gimnazială Nr. 3 Cugir

Pentru pregătirea mobilității a trebuit sa reamenajăm spațiul educațional din grădiniță, astfel
încât copiii să beneficieze de o ambianță plăcută, care să le influențeze creativitatea și să aibă câmp liber de
desfășurare.
Integrarea copilului în grădiniță și adaptarea acestuia se realizează prin intermediul jocului, prin implicarea lui
în procesul de învățare și prin punerea la dispoziție a cât mai multor opțiuni, astfel încât aceștia să poată iniția activități
proprii de învățare.
Scopul nostru a fost să stimulăm motivația copiilor pentru protejarea naturii prin folosirea materialelor
reciclabile, în mod creativ, în realizarea unor lucrări practice.
Părinții, de asemenea, sunt implicați în această acțiune pentru a stimula inițiativa, libertarea, independența și
dorința copiilor de a căpăta încredere în forțele proprii prin realizarea, împreună, a unor lucrări practice din materiale
reciclabile. Atât ei, cât și noi, cadrele didactice, avem obligația de a-i învăța pe cei mici să aibă grijă de mediul
înconjurător, să protejeze natura.
Cu copiii preșcolari am reciclat, la grădiniță, diferite materiale ca: CD-uri, DVD-uri, dopuri de plută, flacoane
pet, capace de pet, role de la șervețele și de la hârtia igienică, diferite tipuri de sticle și cutii, cofrag de ouă, plase, hârtii
de la buchetele de flori, resturi de ață, reviste cu reclame, vată, jucării vechi, coji de nuci, scoici, conuri de brad,
accesori craft ca ochi mobili, sârmă flaușată, dar și lucrări mai vechi făcute de copii cu familia.
În cadrul mobilității, una dintre zile a fost dedicată unui atelier craft, care s-a desfășurat la Grădinița cu program
normal Vinerea.
Pentru că se apropie sărbătorile de Crăciun, ne-am propus să realizăm câteva activități de abilități practice cu
tematica respectivă. Așadar, am pregătit două coșulețe din carton, în una am pus jetoane cu frunze, iar în celălalt
coșuleț jetoane cu rândunici. Fiecare cadru didactic și-a ales câte un jeton, apoi
ne-am împărțit în două echipe. Echipa frunzelor s-a așezat la masa unde era
cutia cu materiale reciclabile pe care era
lipită o frunză, iar echipa rândunicilor s-a
așezat la masa unde cutia cu materiale
reciclabile avea lipită pe ea o rândunică.
Echipa frunzelor a confecționat renii lui Moș Crăciun, oameni de zăpadă și pe Moș Crăciun, din materiale
reciclabile ca: role, vată, sârmă flaușată, ochi mobili, hârtie colorată A4, butoni/ nasturi. De exemplu, pentru Moș
Crăciun au folosit o rolă pe care au îmbrăcat-o în hârtie crem, iar de la jumătatea rolei în jos au lipit hârtie roșie.
Pentru căciulă au folosit tot hârtie roșie, din care au făcut un coif, în vârful căruia au lipit o bilă flaușată albă și apoi
l-au lipit pe capătul rolei. Pe partea rolei îmbrăcată în hârtie crem, au lipit ochii mobili, pentru barbă au pus de jur
împrejur vată, iar la sfârșit au lipit doi nasturi pe costumul moșului.
Din materialele reciclabile puse la dispoziția echipei rândunicilor, cadrele didactice au realizat câte o
felicitare de Crăciun, astfel: cu ajutorul unui cutter au decupat modelele de felicitări puse la dispoziție, le-au
decorat cu sclipici și cu diferite accesorii craft, apoi le-au lipit înăuntrul capacelor de la cutii de bomboane de
ciocolată, realizând astfel o ramă pentru fiecare model de felicitare în parte.
A fost o zi interactivă, fiecare cadru didactic manifestându-și mulțumirea și încântarea față de activitatea
desfășurată, fiind totodată impresionate și de mulțimea materialelor reciclabile și a lucrărilor, confecționate din
acestea, existente în grădiniță.
Prof. înv. preşc. Rosenauer Petronela
Grădiniţa cu PP şi PN „Iulia Hasdeu” Câmpina

JOCURI CU FRUCTE
Cu toţii stim că fructele nu trebuie să lipseasca de la nicio masă. Bogate în vitamine,
minerale şi fibre, aceste alimente sunt necesare pentru un plus de energie şi mentinerea în formă.
Din acest motiv, copiii trebuie să le inteleagă importanta acestora încă de mici. Însă, ce ne facem
atunci cand preşcolarii noştri refuză să vadă fructe sau legume în farfurie? Copiii mofturoşi la masă
sunt o adevarată provocare pentru părinti, dar vestea bună este că exista trucuri cu ajutorul carora îi
putem convinge pe cei mici să adopte un stil alimentar echilibrat.
În primul rând, este foarte important pentru copii să se afle in permanenţă într-o atmosfera
veselă şi prietenoasă, inclusiv atunci cand sunt la masă. În acest mod, ne asigurăm că vor privi
fructele ca o recompensă delicioasă şi o supriză binevenită dupa masă.

Ghiceşte despre ce fruct este vorba

Discută cu copilul tău despre câteva fructe. Vorbeşte-i despre culoarea lor, despre locul în care
cresc, despre cât ne sunt de folositoare etc. Provoacă-l apoi să-şi dea seama despre ce fruct este
vorba, spunându-i nişte ghicitori simple.
De exemplu, dacă i-ai vorbit despre fragi, dă-i următoarele indicii: "Sunt roșii,
aromate, le găsim vara și pot fi mâncate de către urs. Ce fructe sunt?"
În cazul în care micuţul nu-şi da seama ce fruct este, oferă-i indicii suplimentare şi ajută-l.
După ce va plictisiţi de ghicit, recompensează-ţi micuţul cu o gustare bazată pe fructele din ghicitori.
Este o activitate deloc dificilă, ce va contribui la stimularea perspicacităţii şi capacităţii de concentrare a copilului

Învatam fructele şi sărim coarda

Acest joc cu fructe se adresează unui mic grup de copii.

Înainte de a începe jocul propriu-zis, veţi avea nevoie de:
• coardă cât mai lungă
• cutie
• câteva fructe de jucărie (din material plastic)
Mai întâi, discută cu micuţii despre fructele avute la dispoziţie şi lasă-le răgazul necesar pentru a le
reţine cât mai bine. Repetaţi-le de mai multe ori.
Pune fructele pe o farfurie.
Întinde coarda de-a lungul încăperii în care va jucaţi. La unul dintre capetele ei vei aşeza farfuria cu
fructe.
Copiii se vor aşeza la celălalt capăt al corzii, la fel şi tu.
Vei striga pe rând, numele fiecărui copil, care va trebui să meargă să ia o anumită fructă de pe
farfurie şi să ţi-o aducă ţie. Regula este că, pe "traseu" să facă o săritură/ să păşească peste coarda
întinsă.
Continuaţi până când toţi copiii au luat câte un fruct de pe farfurie.
Datorită acestui joc, micuţii vor învăţa bine denumirile fructelor, dar se vor obişnui şi să fie mai
receptivi la indicaţiile primite.

A ce fruct miroase?

Ia la îndemână patru sau mai multe fructe cu arome diferite, precum: pere, lămâi, căpşune, struguri
etc..
Copilul va fi legat la ochi, după care îi vei da să miroasă, pe rând, fructele respective şi să-şi dea
seama despre ce este vorba. Regula este că fructele să nu fie atinse.
Poţi complica puţin acest joc în felul următori: stabileşte o limită de timp în care copilul să-şi dea
seama despre ce fructe este vorba.
Acest joc cu fructe va stimula dezvoltarea senzorială, curiozitatea şi perspicacitatea copilului.
 Ţintele-fructe

Şi acest joc se adresează unui grup de copii, fiind ideal pentru a se

organiza în aer liber.
Copiii se vor alinia. Fiecare va avea numele unui fructe.
Unul dintre copii se va aşeza în faţa celorlalţi, la distanţă faţă de ei
(această va fi stabilită în prealabil în funcţie de vârstă şi abilităţile copiilor) şi îşi va alege o "ţintă",
către care va alerga. Aceasta va trebui să strige repede, până când va fi atins de copilul din afara
grupului, numele unei alte fructe din grup.
Dacă va reuşi acest lucru, copilul ce este "ţintă" se va întoarce la locul său şi altul va urma să fie
"ţintit". Dacă nu va fi suficient de rapid, va trebui să-i ia locul copilului ce stă în afara grupului şi
să-şi aleagă el o "ţintă".
Jocul va continu până când toate "fructele" se transformă în potenţiale "ţinte".
Implicându-ţi copilul într-un asemenea joc îl vei ajuta să devină mai receptiv la ceea ce se întâmplă
în jurul sau şi să se concentreze mai bine. În plus, îi vei oferi ocazia să facă şi puţină mişcare.

Testăm merele!

Cu siguranţă că micuţului tău îi va face plăcere să testeze mai multe varietăţi de mere.
Începe prin a-i pune la dispoziţie cât mai multe tipuri din acest fruct (de exemplu, măr Golden,
ionatan, măr verde, "bot de iepure" etc.) şi dă-i să guste câte puţin din fiecare.
După câteva zile, taie cubuleţe din merele pe care le-a gustat, leagă-l la ochi şi da-i să guste iar din
ele. Vezi dacă îşi dă seama ce tip de măr a gustat şi roagă-l să-ţi spună câte ceva despre aspectul
mărului respectiv.
Activitatea îl va ajuta pe copil să cunoască mai multe soiuri din acelaşi fruct şi îi va stimula
 IDEI PENTRU ACTIVITĂȚILE LIBER ALESE
Prof.înv.preșc. MORAR IOANA CIPRIANA
GPP NR. 3 SEBEȘ

Spațiul
existent în grădiniță și activitățile în care copilul este implicat sunt doi factori de care depind acomodarea și
dezvoltarea preșcolarilor. Acestea îi oferă posibilitatea de a se dezvolta global, într-o atmosferă deschisă,
stimulatoare. Ceea ce găsește copilul în sala de grupă, ceea ce îl atrage aici îl face să revină zilnic la grădiniță
cu plăcere.
Organizată pe zone, pe centre de interes, centre de activitate sau arii de stimulare, sala de grupă devine
un cadru adecvat ocaziilor de învățare și experimentării diferitelor situații. Prin materialele puse la îndemâna
copiilor sala de grupă le stimulează interesul și îi invită la învățare prin descoperire și explorare. Aici copiii au
posibilitatea de a acționa și experimenta, putând să aleagă ceea ce li se potrivește, oferindu-li-se astfel
oportunitatea de a lua decizii.
Materialele puse la dispoziție și activitățile propuse copiilor trebuie să fie cât mai simple, cât mai uzuale
și să satisfacă nevoia de joc a preșcolarului. De multe ori materialele cele mai banale sunt cele care îi atrag pe
copii cel mai mult. Jocurile în care copiii sunt antrenați cresc în dificultate pe măsura înaintării în vârstă. Având
o serie de materiale la dispoziție copilul își organizează propriile jocuri, dezvoltându-și astfel creativitatea,
perseverența, spiritul de echipă, capacitatea organizatorică, etc.
Unele dintre activitățile desfășurate cu grupa de copii nu aparțin unui anumit centru de interes. Prin desfășurarea
lor se ating mai multe domenii și se dezvoltă aptitudini și deprinderi din domenii de dezvoltare diferite.
Jocul ,,Pune-mă la locul meu” constă în sortarea obiectelor de mărime mică (mărgele, de exemple) care au
culori diferite. Într-un carton folosit la depozitarea ouălor cu surprize am lipit la baza fiecărui spațiu bulinuțe de
culori diferite. Folosindu-se de pensete, copiii au sortat mărgeluțele punându-le în spațiul corespunzător culorii. În
același mod se pot folosi cifre, sortare de obiecte după diferite criterii, etc. Pe lângă faptul că sunt exersate și
consolidate cunoștințele referitoare la culori, numerație, etc, este stimulată și concentrarea, atenția și dezvoltată
motricitatea fină.
Un alt joc foarte îndrăgit de copii și care nu necesită o supraveghere strictă este ,,Jocul șosetelor”. Copiii
împerechează șosetele aflate într-o cutie, după care le prind cu clești de rufe pe o sfoară întinsă. Se dezvoltă
atenția, coordonarea mână-ochi, motricitatea fină.
Pentru îmbunătățirea și exersarea dexterității copiii pot fi atrași în activități precum șnuruire, depănare,
împăturire, legarea șireturilor, încheierea nasturilor. Acest gen de activități le solicită atenția, precizia,
concentrarea, le dezvoltă coordonarea mână-ochi.
Am observat, de-a lungul activității cu copiii, că figurile geometrice sunt foarte atractive pentru preșcolari.
Piesele folosite la Tangram, precum și figurile de la trusa Logi pot fi folosite la jocurile de masă pentru a crea o
floare, un corp omenesc, o casă, un copac, etc. La grupa mare, cu ajutorul lor, se poate realiza o imagine
complexă. Aceste activități dezvoltă simțul estetic, creativitatea, antrenează răbdarea și atenția.
O activitate din domeniul dezvoltării personale o constituie aranjarea mesei. Copiii învață de timpuriu
modalitatea în care trebuie să fie aranjată o masă, la început cu ajutorul unui suport de hârtie pe care sunt conturate
vesela și tacâmurile, după care fără a se mai folosi ajutor. După ce se obișnuiesc cu aranjarea mesei copiii vin
cu ,,îmbunățiri”: șervețele împăturite cât mai atractiv, o față de masă, o vază cu flori, etc. Se dezvoltă, astfel,
atenția, memoria, răbdarea și îi crește copilului stima față de sine.
Cu toate că pare o activitate banală, transferul de obiecte dintr-un recipient în altul ajunge să îi captiveze pe
copii. Este nevoie să aibă la îndemână două recipiente, unul gol și unul plin cu diverse alimente (orez, boabe de
fasole, boabe de porumb, zahăr, etc.) după care, cu ajutorul unei linguri, a unor clești sau pensete să transfere
alimentul în recipientul gol. Ca o varietate a acestei activități se poate folosi și transferul apei cu ajutorul unei
pipete sau turnarea apei dintr-un recipient mai mare în altul mai mic. Deosebit de solicitantă și, în același timp,
atractivă, activitatea îi învață pe copii cu măsurarea cantității, cu aprecierea mărimii, le dezvoltă motricitatea fină,
atenția și coordonarea mână-ochi.
Un joc care se poate folosi la centrul Nisip și apă este ,,Pescuirea obiectelor”. Într-un castron mai mare se
pune apă, după care se varsă diferite jucării. Jocul presupune pescuirea obiectelor cu o lingură cu găuri sau o
spumieră într-o ordine aleatorie sau urmând niște instrucțiuni. Pe lângă faptul că se observă fenomenul de plutire,
copiii realizând că sunt obiecte care se scufundă și obiecte care plutesc, sunt dezvoltate coordonarea mână-ochi,
precizia și răbdarea, capacitatea de concentrare.
Jocul ,,Ne jucăm...numărăm” aduce copiilor posibilitatea de a exersa și consolida numărarea și de a raporta
cifra la cantitatea și invers. Materialele necesare sunt: jetoane cu cifre și cârlige de rufe. Copiii trebuie să prindă pe
jeton tot atâtea cârlige câte arată cifra. La grupa mare se pot prinde cu un cârlig în plus sau în minus decât arată
cifra. O altă variantă ar consta în folosirea unor jetoane pe care sunt obiecte și cifre, copiii prinzând cârligul în
dreptul cifrei care arată câte obiecte sunt. Pe lângă exersarea și consolidarea cunoștințelor matematice sub forma
unui joc relaxant copiii își dezvoltă atenția, dexteritatea, musculatura fină.

În concluzie, nu avem nevoie de materiale super sofisticate,

scumpe sau complexe pentru a atrage copiii și pentru a le dezvolta
anumite priceperi și deprinderi. Materiale simple, la care putem
apela cu ușurință pot să devină parteneri de încredere în
 „ART WITH LEGO BRICKS”, UN PROIECT ETWINNING DE SUCCES
AUTOR:
CIOBANU ELENA MONICA,
GRĂDINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT NR 1 TÎRGOVIȘTE

ETwinning este o comunitate profesională extinsă – pe de o parte datorită faptului că acționează la nivel
internațional, pe de altă parte pentru că are în cuprindere persoane care acționează în domenii și la nivele edu-
caționale diverse. Astfel, eTwinning ne pune în legătură cu mediul profesional european și facilitează selectarea de
parteneri de dialog sau parteneri de proiect compatibili. Din această perspectivă, eTwinning ne face să ne simțim
aproape de orice colț al Europei, ne transformă în mod natural în profesor european. ETwinning a dezvoltat mai
multe instrumente de recompensare a profesorilor activi, a membrilor platformei – elevi sau profesori – care se fac
remarcați prin activități educaționale în parteneriat de calitate: certificate prin care se autentifică un parteneriat,
certificate naționale și europene de recunoaștere a calității activității de proiect a unui profesor, certificate de cali-
tate pentru elevi, premii la diverse competiții tematice naționale și europene, certificate de formare continuă pentru
cei care participă la cursuri on-line, la seminarii de contact, etc.

Proiectul„ART WITH LEGO BRICKS”, a pornit de la idea ca lego înseamnă joc în mediul natural,
ajută la dezvoltarea abilităţilor motrice şi coordonarea dintre mână şi ochi;abilităţilor de orientare în
spaţiu;capacității de gândire creativă şi divergentă;abilităţilor sociale și abilităţilor lingvistice. Acest proiect a
permis copiilor să cunoască copii europeni. În derularea proiectului am împletit metodele tradiționale cu cele
moderne, sarcinile de lucru pentru preșcolari fiind clare și precise. Pentru atragerea copiilor în activitățile
proiectului am folosit computerul, am urmărit postările partenerilor, modul de abordare a temelor cu ajutorul
pieselor de lego, au evaluat singuri activitățile proiectului. Copiii au făcut cunoștință cu partenerii prin intermediul
Twinspace-ului.Pot spune că acest proiect a fost proiectul copiilor și nu al cadrului didactic. De la început până la
sfârșit temele abordate au ținut cont de nevoile lor, de dorințele lor, obiectivele ce trebuie atinse pentru acest nivel
de varsta. Jocul cu Lego ne oferă nenumărate posibilități de utilizare a acestuia, oferind ocazia de a crea, în timp ce
copiii folosesc fantezia, imaginația, memoria și creativitatea.
Obiectivele proiectului „ART WITH LEGO BRICKS”, au fost realizate fără să ne abatem de la activitățile
zilnice, fără a ne abate de la programa pentru învățământul preșcolar românesc, aceste jocuri contribuind cu un
real success la abordarea diferită a temelor propuse, abordare care a venit în sprijinul copiiilor. Scopul proiectului
este de a combina arta vizuala cu Lego,pentru a descoperi artiști importanți, lucrări și diferite tehnici de
artă,pentru a dezvolta cooperarea echipei creative, imaginația, relațiile sociale, abilitățile motorii fine, logica și
gândirea spațială, auto-exprimarea. Copiii și-au dezvoltat și consolidat toate abilitățile stabilite la începutul
proiectului: sociale, emoționale, motorii, cognitive, de vorbire. Integrarea proiectului în curriculum s-a realizat
prin integrarea obiectivelor proiectului în obiectivele propuse la clasă prin proiecte tematice, planificări
săptămânale și zilnice. Pe plan intelectual-lego i-a ajutat pe cei mici sa-si dezvolte vocabularul pe masura ce
invata sa denumeasca formele,marimea si culorile .

Proiectul a avut un mare impact atât în rândul copiilor dar și în rândul cadrelor didactice prin dezvoltarea
spiritului de echipă, cunoașterea diferitelor culturi, a sistemelor de învățământ, dezvoltarea creativității și
îmbunătățirea imaginii de sine. Activitățile derulate la clasă au fost cunoscute de alte cadre didactice, noi am
putut vedea alte abordări ale activităților instructiv educative la vârsta preșcolară, reușind astfel un schimb de
bune practici vis-a-vis de abordarea temelor educaționale în diverse sisteme de învățământ. În cadrul focus-
grupului organizat la nivelul comisiei metodice din grădiniță colegele mele au avut posibilitatea de a vedea
modul în care cadrele didactice de nivel preșcolar din alte țări lucrează și de a adapta aceste practici în activitatea
lor. Rezultatul concret al proiectului este faptul ca am învățat unii de la alții am primit și împărtășit idei noi de
activități interesante pentru dezvoltarea copiilor.
Grupa Albinuţelor,
Uite, vine Moş
Crăciun! 2018/2019
Prof. Nicoletta
Huştiuc, G.P.N.
Vinerea/Şcoala
Gimnazială Nr. 3
Cugir
Atelier etwinning coordonat de responbabilele de proeicte
Erasmus+
: Ka 2 Earthwormp, rof. Nicoletta Huştiuc
Ka1 Tales, prof. Laura Teban
Atelierul s-a desfăşurat în cadrul Proeictului de Parteneriat Ed-
ucaţional cu CCD Alba ,,Parteenriate etwinning”
Parteneri: Islanda, Lituania, Spania, România
Următoarele 4 cărticele din seria Sustenabilitatea în educaţia timpurie, variant română-engleză,
ca rezultat al Proiectului de Parteneriat Strategic Erasmus+ Earthworm, până la finalul proiec-
tului, respectiv 31.07.2019. Totodată aceste cărticele fac parte din Proiectul etwinning Earth-
worm-living together a sustainable life, premiat anul trecut cu Certificat de calitate Quality La-
bel.
Culture-Cultura în educaţia preşcolară-Multiculturalitate
Economy-Economie în educaţia preşcolară
Community helpers-Meserii în educaţia preşcolară
Ecology-Ecologie în educaţiapreşcolară
La realizarea acestor cărţi au participat următoarele cadre didactice din ţară, colaboratoare ale
revistei şi membri în proiectul etwinning adiacent proiectului Erasmus+ Ka 2 Earthworm:
Flavia Oniga, Viorica Urzică, Oros Cristina, Costea Agnes, Noemi Ţinea, Claudia Mihălceanu,
Nicoletta Huştiuc
 Acest auxiliar conţine fişe pentru activităţi pe care le
desfăşurăm în cadrul Proiectului de Parteneriat Strategic Erasmus+
KA 2 EARTHWORM; al Şcolii Gimnaziale nr. 3 CUGIR.

În cadrul acestui proiect am convenit faptul că sustenabilitatea, tema

centrală a acestui proiect este bazată pe 4 piloni: CULTURA;
SOCIETATE; ECONOMIE ŞI MEDIUL INCONJURĂTOR, fapt pentru care
lucrăm câte un util auxiliar bilingv pentru aplicarea practiocă, dar
activităţile pot fi brodate şi în afara acestor auxiliare legate de proiect şi
realizate totodată în cadrul Proiectului etwinning ,,Earthworm-living
together a sustainable life, parte integrantă a
Proiectului Erasmus+ KA 2 Earthworm.

Prof. Nicoletta Huştiuc

Şc. Gim. Nr. 3 Cugir, jud. Alba/G.P.N. Vinerea
Elevii de la Școala Gimnazială din Gârbova au vizitat Alba Iulia, în cadrul activității „O zi în orașul
Marii Uniri”
Prof. Inv. Presc. Muntean Felicia -G.P.N.Gârbova, JUD. Alba

Elevii de la Școala Gimnazială din Gârbova au vizitat in data de 11 iunie 2019, muni-
cipiul Alba Iulia, în cadrul activității „O zi în orașul Marii Uniri”.
Aceștia au asistat la un spectacol de teatru de păpuși, la Teatrul „Prichindel”, au vizitat
Muzeul Unirii, Cetatea Alba Carolina, Catedrala Reîntregirii Neamului și au servit o
înghețată.
Activitatea a făcut parte din programul „Să vedem, să știm, să ne distrăm”, derulat de
Consiliul Județean Alba în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Alba cu mai multe
școli din mediul rural.
Cadre didactice de la Şcoala Gimnaziala Garbova, în schimb de experienţa la Institutul Com-
prensivo 5 din Italia

Prof. Inv. Presc. Lupean Delia-G.P.N. Gârbova, Sebeş, jud. Alba

Profesori de la de la Şcoala Gimnazială Gârbova au participat, în februarie, la acţiuni

de schimb de experienţă în oraşul Perugia din Italia.

Obiectivul general al activităţilor a fost prevenirea şi reducerea abandonului şcolar tim-

puriu, menţinerea şi reintegrarea în sistemul de învăţământ obligatoriu, promovarea accesului
egal la învăţământul preşcolar şi şcolar, inclusiv prin parcursuri de învăţare tip a doua şansă a
copiilor, elevilor, tinerilor si adulţilor din judeţul Alba.

Vizita cadrelor didactice de la Şcoala Gimnazială Gârbova, alături de alţi profesori din trei
şcoli din judeţul Alba s-a desfăşurat în perioada 3-8 februarie, în cadrul proiectului “Şcoala
prietenoasă”, la Institutul Comprensivo 5, Via Chiusi din Perugia.
Profesori de la de la Şcoala Gimnazială Gârbova au
participat, în februarie, la acţiuni de schimb de expe-
rienţă în oraşul Perugia din Italia.
 “Vulcanul erupe” - experiment

Prof. Înv. Preșcolar Balea Valentina

Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1 Abrud, Județul Alba

OBIECTIVE:
-să participe activ la realizarea experimentelor;
-să analizeze cu atenție experimentele realizate pe parcursul activității;
-să examineze reacția dintre bicarbonatul de sodiu și acidul acetic (oțet);
-să comunice impresii, idei pe baza observaţiilor efectuate;

MATERIALE DIDACTICE UTILIZATE: mănuși, halate, machete vulcani, bicarbonat de sodiu, oțet, colorant alimentar roșu,
șervețele.

DESCRIEREA ACTIVITĂŢII: Este o activitate didactică de predare-învățare prin care cu ajutorul unor operații acțional-
intelectuale se explică cauzele producerii unui fenomen- erupția unui vulcan.
Deoarece, dinozaurii sunt o temă interesantă și atractivă pentru preșcolari, am pornit de la prezentarea unor imagini cu
dinozauri și am purtat o mică conversație despre aceștia, (Cum au fost descoperiți? Alcătuirea corpului, Hrana, Înmulțirea, Specii etc.)
în final, ajungând la cauzele dispariției acestora, care a rămas un mister, deşi există o presupusă cauză: o erupţie vulcanică.
Astfel, ne-am împărțit în două grupe, ne-am echipat precum niște adevărați exploratori și am experimentat o erupție care ne-a
ajutat să înțelegem efectele provocate de furia naturii, am identificat părțile componente ale vulcanului: (conul, coșul, vatra, focarul și
eventuale conuri secundare) și am observat curgerea lavei care nu este uniformă pe toate laturile conului.
Preșcolarii au observat că atunci când se realizează mai multe erupții adăugând doar oțet se observă o scădere treptată a
reacției-în acest fel se poate explica îmbătrânirea/stingerea vulcanilor* și că dacă în oțetul din coșul vulcanului se adaugă ½ linguriță
cu bicarbonat de sodiu se va observa o nouă erupție la fel de puternică ca prima.
La finalul activității, după stingerea vulcanilor, am dansat și am cântat în jurul lor pe *Cântecul dinozaurilor*.

ELEMENTE DE NOUTATE:
-o metodă nouă de predare-învăţare a științelor;
-modul de desfășurare al activității diferit;
-implicare directă la învățare: observă, formulează întrebări, găsesc singuri unele răspunsuri; învață prin descoperire;
-materialele folosite;

OBSERVAREA, ȊNREGISTRAREA ŞI UTILIZAREA INFORMAŢIILOR:

Avantajele folosirii experimentului:

le dezvoltă copiilor interesul de cunoaştere;
învățarea devine mai temeinică;
copilul participă activ la învățare-observă, formulează întrebări, găsește singur unele răspunsuri;
se formează și se dezvoltă spiritul de observare și de investigare;
copiii dobândesc capacitatea de a formula ipoteze, de a le verifica;
copilul își însușește unele abilități practice, își dezvoltă gândirea
logică și creativitatea;
prezentarea conținuturilor într-un mod atractiv;
este o activitate plăcută copiilor, crează stări emoționale favorabile,
bucurie, noi experiențe, iar pentru copii este un fel de miracol care îi
ajută să înțeleagă mai bine lumea în care trăiesc.
Riscuri:
ca orice experiment, există riscul să nu reușească din prima încercare;
 MICII ECOLOGISTI
MIHĂLCEANU IULIANA-CLAUDIA
DIRECTOR,
G.P.P. Nr.3, BUZĂU
În anul școlar 2018-2019 , la nivelul Grădiniței cu Program Prelungit Nr.3, Buzău , s-a desfășurat proiec-
tul MICII ECOLOGIȘTI, desfășurat în parteneriat cu Asociația pentru Protecția Mediului , Buzău.
Scopul proiectului : dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător prin
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia în vederea formării unor atitudini positive, active , de toler-
anță , solidaritate , protecție și responsabilitate în relaționarea cu mediul înconjurător, precum și conștien-
tizarea raportului direct dintre mediu și sănătatea individului și cultivarea atitudinilor responsabileimplicate în
protejarea mediului.
Activitățile propuse, în ordinea în care au fost desfășurate:
1.NE JUCĂM-COLECTĂM-RECICLĂM
2.PĂDUREA – AURUL VERDE
3. ZIUA PĂMÂNTULUI – 22 APRILIE
4 . PROGRAM ARTISTIC - PARADA PĂLĂRIILOR
 Materialele pentru
numărul următor
se primesc pe adresa
simpozion.erasmus@gmail.com, până la
data de
8 februarie 2020.
 UTILIZAREA LIMBII CA MIJLOC DE COMUNICARE
ŞI DE GÂNDIRE LA VÂRSTA ŞCOLARĂ MICĂ

PROF. APOSTOL MARINELA

ŞCOALA GIMNAZIALĂ RUGINEŞTI, JUD. VRANCEA

Omul este robit de setea de cunoaștere, de dorul de a se cunoaște. Din clipa în care o făptură
cunoaște ,,cuvântul”, oricare i-ar fi nivelul de evoluție, ea trece în rândul marilor privilegiați.
Cuvântul poate fi asemuit cu un fruct al cărui înveliș e ,,vorbăria”, al cărui miez e dat
de ,,elocință” și al cărui sâmbure e ,,bunul simț”. Din forța lui – a Cuvântului – au fost create toate câte
sunt. De aceea poetul ne îndeamnă:,,S ă nu lăsăm cuvintele nici să doarmă, nici să amorțescă, nici să
zacă, nici să moară”. Ele sunt - așa cu ne spune Tudor Arghezi - ,,comoara noastră de mare preț”.
Scopul fundamental al predării limbii și literaturii române în școală îl constituie formarea la elevi
a deprinderilor și obișnuințelor de exprimare corectă, clară și nuanțată, în scris și oral.
,,Cui revine sarcina formării la elevi a deprinderilor și obișnuințelor de exprimare corectă, clară și
nuanțată?”
Cei dintâi chemați să răspundă acestei întrebări cardinale sunt, fără îndoială învățătorii.
Conștienți că disciplina de studiu, Comunicare în limba română, inclusă în planul de învățământ al
ciclului primar, nu trebuie să rămână doar o etichetă sub care să se ascundă rutina, trebuie să se asigure o
infuzie reală a actului verbal în viața de zi cu zi.
Copilul lucrează încontinuu în starea activă, el adună permanent senzații și se exprimă: munca
mentală a copilului este tocmai aceea de a culege impresii și a se exprima fără încetare, asemenea
valurilor mării care niciodată nu se opresc.
Dezvoltarea capacității de exprimare orală și scrisă a elevilor asigură evoluția lor intelectuală,
pregătirea lor la celelalte discipline, exprimarea experienței lor cu mijloace verbale adecvate, precum și o
autocunoaștere.
Limba trebuie studiată în școală nu numai ca disciplină obligatorie, ci mai ales în realitatea
funcționării ei, lagată de ființele care o utilizează în scopul comunicării. Integrarea limbii în realitate, în
actul comunicării, implică abordarea ei din perspectiva exigențelor acestui act și a elementelor care-l
compun.
Limba este concretizată în mesaje create de emițător și interpretate de către receptor. Cum
emițătorii și receptorii sunt ființe umane, se va ține seama de particularitățile lor psihologice, precum și
de contextele sociale și situaționale în care se realizează comunicarea.
 Pregătiri pentru încheierea
Proiectului de Parteneriat
Strategic Erasmus+ Ka2
Earthworm, al Şcolii
Gimnaziale Nr, 3 Cugir,
derulat pe perioada anilor
şcolari 2017-2019. Un
proiect minunat, activităţi
deosebite, prietenii de-o
viaţă!

Prof. Nicoletta Huştiuc, coordi-

nator Proeict Pentru România
Fişă extras din cartea etwinning Meserii-community helpers,
autor fişă prof. Viorica Urzică,
Subcetate, jud. Harghita
 Flavia Oniga, Valentina Balea, Liliana
Hondola, Patricia Lidia, Valeria Tamas,
Maria Tirenescu, Noemi Tinea, Ileana
Godiciu-Runcan, Mariana Bădulescu,
Viroica Urzică, Agnes Costea, Marinela
Apostol, Delia Lupean, Felicia Munteanu,
Claudia Julea, Ramona Stroia, Anisoara
Filimon, Lavinia Fleseriu, Mirela Voicu,
Mirela Stanciu, Claudia Mihălceanu, Anca
Sicoie, Moncia Ciobanu, Dina Pop,
Doinita Balan, Cipriana Morar, Adrian
Runcan, Iuliana Ciubuc, Laura Teban