Ministrul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Direcția Învățământ, Tineret și Sport din mun. Bălți

Școala Primară ” Spiridon Vangheli ” nr.21

Careu tematic:
”Casa Mare a bunicii....”

A realizat: Tighineanu Lilia

gr. didactic-superior

Bălți, 2017
Data : 11.12.2017
Clasa : I-îi A
Careu tematic : Casa Mare a bunicii.

Competențe specifice :
 Receptarea mesajului oral transmis prin intermediul informațiilor despre
tradițiile neamului.
 Manifestarea interesului și a preferințelor pentru tradițiile și obiceiurile
neamului.
Subcompetențe:
 Crearea imaginii despre cultura tradițională prin propagarea obiceiurilor
autentice;
 Manifestarea dorințelor de a participa la renașterea obiceiurilor, datinile
străvechiului neam;
 Formarea conștiinței naționale;
 Familializarea cu unele izvoare cristaline moștenite din moși-strămoși.
Obiective operaționale :
 Să savureze, să prețuiască tradițiile care riscă să rămână în istorie sau să-și
piardă urma.

Obiective educaționale:
- Manifestarea unei stări pozitive fașă de tradițiile neamului.
- Valorificarea sentimentelor de dragoste vizavi de documentele grăitoare
privind istoric și cultura neamului nostru.
- Dezvoltarea capacității de a utiliza în mod independent cunoștințele
dobândite în viața de zi cu zi.
- Interiorizarea valorilor de patriotism, de respect, stimă vizavi de neam,
datini, obicei și tradiții.
I Сuvântul învățătorului.
(Pe fonul unei melodii... la ecran se difuzează un filmuleț...)

Tradițiile și obiceiurile naționale sunt semne valorifice moștenite din

moși-strămoși, care contribuie la identificarea culturii noastre.
Adevărul e , că lumea tinde spre modernizm, cu sau fără voia noastră multe tradiții
dispar odată cu ttrecerea în neființă a genirației în vârstă.
Astăzi, colectivul de elevi al clasei I-îi A vă poftește în Casa Mare a bunicii.
1. Bine ați venit în Casa Mare,
Ne-am gândit că-n acest loc ,
Să vorbim noi cu mândrie,
Despre-a poporului vrednicie.

2. Casa mare este o minune, o poveste.

Să-i cinstim pe meșteri mari,
Meșteri mari și făurari!

3. Cu de toate vau deprins

Cei pereți din Casa Mare
Și cu chiot și cu plâns,
Și cu bocete amare.

4. Câte datini au păstrat

Cei pereți în Casa Mare
Alb-albastrul lor curat
Multe urme-n el mai are

(O doină.... la ecran filmuleț)

5. Vii aici și prinzi puteri

Pentru o nouă depărtate
Numai ei rămân stingheri
Întru veșnică-așteptare.

6. Casa Mare a bunicii

Cu miros de busuioc,
Cu gutuie pe fereastră
Îar la colțuri, flori de soc.

7. La lumina lămpii calde,

 Buna noastră toarce, țese,,
Din mânuța ei bătrână
O întreagă-avere ieșe.

8. Si-n ungher, de sus privește,

Lângă-o candelă aprinsă,
O icoană maronie
Ce de timp a fost atinsă.

9. Pe perete stă covorul,

Cu maci roșii, înfloriți,
O băsma ce adunat-a
Lacrimi ude și ferbinți.

10. Casa Mare a bunicii,

Cu miros de mere coapte
Flori de soc si romaniță
Masa plina cu bucate.

11.Iar pe pat,lângă fereastră

Buna noastră toarce,țese,
Și din gura ei bătrână
Se mai naște o poveste.
12. -Ieri, bunica mea, m-a învățat a croșeta!
13. -Iar a mea bunica mi-aîmpletit o mănușică!
14. -Strabunica mea în furcă torcea!
15. -Străbunelul meu a fost olar,
Mester mare, faurar!
16. -Bunelul meu din pănuși a confecționat păpuși!
17. -Iar bunelul din nuiele a împletit un scăunel,
Sa stea bunica lânga soba pe el.
II Cuvântul învățătorului.
( Pe fonul unei doine… la ecran... filmuleț)
Casa Mare a bunicii ….lada de zestere a ajuns astazi sa fie extrem de rar întâlnită.
Ea este mai mult decât o poveste, ea este o călătorie in trecut. Odata deshisă,
trezește amintiri, te duce cu gândul la oamenii care au fost și nu mai sunt, la o lume
care, dacă aveai noroc, o puteai descoperi doar din poveștile spuse de bătrâni, in nopțile
de iarna.
18. Lada de zestre a bunicii
Cu stele-ncrustate în lemn,
Timpul pe valuri o poartă
Si-n jur ne strângem solemn.

19. E veche și roasă de vreme

Dar câte odoare păstreaza.
Laicere, covoare, ștergare

20. Aduc o lumină de-amiaza.

Atâtea amintiri aicea-s îngropate,
Prin cuverturi si țoale își dorm somnul de veci:
Catrințe, ii, sumane, ștergare, cațaveici
Si-mi povestesc șoptit de vremi demult uitate.

21. Prin lemnul vechi, de carii, ros, răzbate fin

Mirosul viu de busuioc si levănțică,
Iar din rozariul trist al ochilor mei pică
Mărgele precum roua, muiate in destin.

22. Roiuri de fluturi dansează

Pe câmp de broboadă sau ie,
Catrința, cămașa ori brâul,
Miresme în suflet ne-adie.

III Cuvântul învățătorului.

(O doină ... se difuzează imagini….)
În cutia plină de mistere, din care ieșeau la iveală valuri felurite de pânză nu lipsea
nici Costumul tradițional, numit Port Popular.
23. Portul meu cel stramoșesc
E uțor ca să-l ghicesc
Mândru sunt! Și port voios
Straiul nostru Strămoșesc!
Și mai simt că sunt frumos
Purtănd portul românesc.

24.Baieții au toți ițari,

Cușme uite-așa de mari!
La mijloc cu brâie late
Strâns legate într-o parte,
Și se leagănă în joc,
Uite-așa cu foc!

25. La mijloc cu cingătoare

Brâuleț în tricolor!
 Iar la pălărie-o floare
Cum le stă băieților.

26. Tata-mi zice că-s fecior

Iară mama piușor,
Mă îmbracăt, mă gătește,
Uite-așa, pe românește,
Cu opinci, cu zuzgălăi
Cum stă bine la flăcăi,
Și cușma pe-o ureche
Ca să le fiu drag la fete.

Cantecul. Portul romanesc. (cântă toți elevii)

Mult îmi place și iubesc,

Tra la la la la la la,
Portul nostru românesc,
Tra la la la la la la.
Albă ia cu altiță,
Tra la la la la la la,
Cu ciucuri și lămâiță,
Tra la la la la la la.
Și bundița ca un lan,
Tra la la la la la la,
Picurată cu mărgean,
Tra la la la la la la.
Și cu spice, și cu fluturi,
Tra la la la la la la,
Din străvechile-nceputuri,
Tra la la la la la la.
Desenat cu ac vrăjit,
Tra la la la la la la,
Râde brâul învălurit,
Tra la la la la la la.
Chiar și traista uneori,
Tra la la la la la la,
Parcă scapără de flori,
Tra la la la la la la.

27. Portul meu cel strămoșesc

 E ușor ca să-l ghicesc
Fata-i îmbrăcată-n ie.
Fata-i strânsă-n betelie,
La mijloc cu cingătoare
Și obrajii ca o floare.

28. Iată-mă sunt româncuță

Mititică și drăguță!
Mult îmi place si iubesc
Portul meu cel românesc.

29. Am obrazul ca bujorul

Rumen ca orice fetiță….
Paru-mi place sa mi-l pieptăn
Cu codiță și fundiță.

30. Sunt o mica româncuă

Rotunjoară-n obrăjori,
Cu ie și cu bundiță,
Scânteind toate de flori.
La ureche port și-o floare
Cum stă bine fetelor
Printre alte țărăncuțe
Harnică-s cum alta nu-i
Joc si hora-n opincuțe
Sub lumina cerului!

31. Mama borangicul țese

Tot cu fire-fine-alese.
Mi-a cusut din ele-o ie
Cu altițe o mândrie.

32. Cu luciri de nestemate,

Ia mea.. scântei împarte!
Intr-un joc vioi, din ele
Strălucesc sute de stele.

Cantecul ”Mi-am cusut bundiță nouă”

Mi-am facut bundiță noua, mai frunzuliță,
Dacă ninge, daca ploua, eu am bundița.
Mă mândresc acum la lume, și-arăt bundiță,
Am facut-o eu anume, pentru bădița.

Refren:
Si de-o sa-i placă tare, bundița nouă,
Mi-a da o sărutare, poate si doua.

 
De vreo doua luni încoace, mi-o spus la hora,
Că și maicașii i-ar place, să-i fiu eu nora.
In bundița asta mică și cu broboade,
Mă gândeam ca nevestică, frumos îmi șade.

Refren :
Bundița mea e noua, ce bine-mi pare,
Uita-ne pe-amândoua, gătite, tare.
 

Ieri când ma duceam di vale, mi-am pus bundiță,

Cine mi-o ieșit în cale? tăman bădița.
In bundița mea cea bună, eram făloasă,
Și când așteaptam să-mi spună, ca ii frumoasă.

Refren:
Privind la amândaouă, îl văd că tace,
Poate bundița noua, poate nu-i place.
Ii noua, n-am ce face, zice badița,
Da mie vezi că-mi place, mai mult mândruța.
( Pe fonul unei melodii se demonstrează costumele naționale .)
Parade Fetelor!
33. E o bucurie sa ai o ie,
Adevărată mândrie!
Poart-o Marie, poart-o Lucie,
Viorică, Anastasie,
Cinste cine-o poartă,
Cunoaște a ei artă.
Cântă a neamului soartă.

34. Îmbracă cămașa, căciula si ia,

Leagă-ți și brăul,
Încaltă opinca,
Ele ne sunt a istoriei carte,
Și aspirație la libertate.

III Cuvântul învățătorului.

Dragi elevi, prin intermediul acestui careu am încercat să vă trezim dragostea față de
Patrie, de tradiții și datini ce ne indentifică drept popor.

Prin el dăm start unei noi decade: ed. plastica și ed. tehnologica.

Pe parcursul acestei decade veți fi implicați în diversc activități.

( Se citește planul decadei...)