MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA ÎNVĂŢĂMÎNT BASARABEASCA

LICEUL TEORETIC „CONSTANTIN STERE” S. ABACLIA

ACTIVITATE EXTRAŞCOLARĂ
„MISS SMĂRĂNDIŢA & MISTER NICĂ 2014”

A REALIZAT:
SECRIER SVETLANA,
ÎNVĂŢĂTOARE,
GRAD DIDACTIC I

2014
1
DATA: 28. 03. 2014
LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de festivităţi
COMPETENŢE SPECIFICE:
- Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
- Perceperea mesajului citit/audiat prin receptarea adecvată a universului
emoţional şi estetic al textelor literare şi utilitatea textelor nonliterare.
SUBCOMPETENŢE:
- Reproducerea integrală şi succesivă, selectivă prin cuvinte proprii a
conţinutului unui text citit sau audiat;
- Reproducerea orală a unui fragment dintr-un text narativ, a unei informaţii
libere sau tematice, alese independent, la dorinţă, din diferite alte surse, în
faţa publicului din clasă;
- Exprimarea propriei stări emotive în legătură cu mesajul textului literar citit;
- Interiorizarea valorilor culturale naţionale şi universale pe baza textelor
literare citite;
- Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală prin interpretare artistică.
- Perceperea valorilor multiple ale cărţii de literatură și a presei periodice
pentru copii.
- Educarea posibilitaţii de a înţelege, de a pătrunde în profunzimea,în
frumuseţile şi subtilităţile operelor marelui scriitor;
OBIECTIVE:
- Să reproducă conţinutul operelor lecturate;
- Să cerceteze activităţile propuse;
- Să colaboreze cu colegii;
- să identifice titlul, autorul si personajele ce corespund fragmentului citit;
- să-şi exprime propriile gânduri şi sentimente faţă de operele lecturate
RESURSELE:
a) umane: elevii clasei a IV-a, învaţatoarea clasei, juriul, invitaţii;
b) materiale: măşti, decorul scenetelor, fişe, marchere,
STRATECII DIDACTICE:
a)Resurse procedurale: dialogul, problematizarea, mijloace ludice, conversaţia;
b)Resurse materiale: costumele personajelor, decorul scenetelor, ppt ;
c)Forme de organizare: independent, individual, frontal.
Evaluarea : continuă
Activităţi transdisciplinare: cântecul „E primăvară”, „Primăvara”, dansul
„Alunelul”, dansul modern „Smărăndiţele contemporane”,
BIBLIOGRAFIE:
 www.youtube.com
 www.didactic.ro
 Alexandra Şeptelici „Lumina verbului matern”, SA Tipografia Reclama,
Chişinău 2011;
2
 Curriculum naţional, Curriculum scolar clasele I-IV, Chişinău, 2010;
 Lidia Cranaci “Sărbători, obiceiuri, tradiţii”. Activităţi axtracuriculare. Ghid
pentru cadrele didactice. Editura Epigraf 2006;
 Stela Cemortan “Matinee literare”. Ghid pentru educatorii din instituţiile
preşcolare şi învăţătorii claselor primare. Editura STEL ART, 2005;
 Valentina Mazilu „Lumina ce încape într-o floare”, scenarii didactice,
Labirint-Chişinău, 2007.

3
CRAINICUL I:
- Astăzi vom porni într-o călătorie.
Nu-i o călătorie oarecare
Cu tren, tramvaie, maşini , autocare.
Nu. Astăzi vom merge dragi colegi
În lumea copilăriei.
CRAINICUL II:
- Plecarea însă-i din realitate
Căci ştiţi că este foarte adevărat
Precum c-a fost odată un băiat,
Ghiduş, isteţ şi tare năzdrăvan,
CRAINICUL I:
- Care-a muncit din greu şi an de an ,
A învăţat şi-a fost învăţător,
CRAINICUL II:
- Multe poveşti a dăruit copiilor
Ştiţi cum îl cheamă?
Ştie o lume întreagă .
Da. E povestitorul ... Ion Creangă
CRAINICUL I:
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul vara!”
CRAINICUL II:
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul toamna!”
CRAINICUL I:
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul iarna!”
CRAINICUL II:
- “Bună ziua pentru cei ce s-au născut în anotimpul primăvara!”
CRAINICUL I:
- De sus din bolta matinală Martie a trimis o telegramă:
CRAINICUL II:
- Cum adică o telegramă?
CRAINICUL I:
- O telegramă care ne înştiinţează ca la 1 martie 1837, în satul Humuleşti,
judeţul Neamţului, s-a născut marele povestitor Ion Creangă!
CRAINICUL II:
- Din Humuleştii lui - în fundătură,
Cu iz de cronici, codru şi suman,
S-a ridicat feciorul de ţăran -
Un cap de geniu, hîtru, bun de gură!
CRAINICUL I:
- Cînd îl citim pe Creangă, ne dăm seama,
Ce dulce-i limba noastră-n care mama

4
 Poveşti ne-a spus la căpătîi.
CRAINICUL II:
- Cu noi aici şi azi e scriitorul,
Căci va trăi cît va trăi poporul -
Luceafărul, alesul lui dintîi!
CRAINICUL I:
- Aureliu Busuioc zicea: Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, cînd iau în mînă
„Amintirile” sau „Poveştile” a zecea, a suta oară, simt un fior, cum numai în faţa a
ceva mare şi necunoscut poţi încerca. Ion
Creangă nostalgic a scris şi despre locurile natale, citez: „Stau cîteodată şi-mi-aduc
aminte, ce vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre, pe cînd mă ridicam eu
drăgăliţă-Doamne, băieţaş la casa părinţilor mei în satul Humuleşti, din tîrg, drept
peste apa Neamţului…”
CRAINICUL II:
- Da, frumos şi dulce îşi mai aduce aminte în scrierile sale şi despre cea
dintîi şcolăriţă care a fost Smărăndiţa popii, o zgîtie de copilă ageră la minte şi aşa
de silitoare de-i întrecea mai pe toţi băieţii şi din carte dar şi din nebunii.
Şi cum s-a trezit într-o zi cu părintele şi cu moş Fotea ce adusese un scaun.
CRAINICUL I:
- Cu numele de „Calul Bălan”!
CRAINICUL II:
- Da! Şi un drăguţ de biciuşor de curele, împletit frumos.
CRAINICUL I:
- Cu numele de „Sfîntul Nicolae”!
(Pe neaşteptate se aude gălăgie)
CRAINICUL I şi II:
- Ce se aude?
Sceneta “La şcoala din Humuleşti”
(Scena reprezintă o sală mică, întunecoasă, amenajată cu mobilier primitiv. Elevii
şed în bănci. Intră dascălul, bădiţa Vasile)
Badiţa Vasile:
- Drepţi! (băieţii se ridică). Jos! (Smărăndiţa face ghiduşii: îl trage de păr pe
Trăsnea). Drepţi! Aşezaţi-vă! (Mogorogea se scarpină după ureche, iar
Oşlobanu mănîncă un “urs” de mămăligă). Mogorogea lasă scărpinatul! Fii
cuminte!
Mogorogea:
- D-apoi îs cuminte… (Nică îl ghionteşte pe Oşlobanu).
Badiţa Vasile:
- Ştefănescule, şezi binişor! (Scoate apoi o fişă de carton litera “A”). Măi
băieţi aceasta-i litera “A”.
Toţi:
- Azi!

5
Badiţa Vasile:
- Da, “A”. Uitaţi-vă, copii, parcă-i o scăriţă, ba seamănă şi cu o portiţă! Ia
spune, Mogorogea, ce buchie e asta?
Mogorogea:
- Nu ştiu…
Toţi:
- Ha-ha-ha! Mare uituc!
Badiţa Vasile:
- Linişte, copii! Citiţi ce o să vă arăt eu (Demonstrează o fişă de carton).
Toţi:
- Pocoi, on, pocoi, azi… Popa! (se lovesc cu palma peste frunte. În timpul
acesta apare părintele).
Badiţa Vasile:
- Vorbeşti de lup, şi lupu-i la uşă!
Părintele:
- V-am auzit citind…Bine! Bravo! Dar am aflat că unii se mai lasă pe
tînjală… Iată v-am adus un dar pentru şcoală. (Moş Fotea aduce în sală un
scaun lung). Calul Bălan se va numi. Iar acesta e Sfîntul Nicolae ( arată un
drăguţ de bicişor împletit frumos din curele). Moş Fotea, dacă ţi-or mai
cădea ceva curele bune, să ne mai faci, aşa, din cînd în cînd, cîte unul, şi
ceva mai grosuţ, dacă se poate. De azi, pun pravila ca în fiecare sîmbătă să
se procitească băieţii şi fetele, adică să aculte dascălul pe fiecare de tot ce a
învăţat peste săptămînă, şi cîte greşeli va face să i se însemne cu cărbune pe
ceva, iar la urmă urmelor, de fiecare greşeală să i se ardă şcolarului cîte un
Sfînt Nicolae.
Smărăndiţa:
- Vai şi amar de capul nostru! (bufneşte de rîs)
Moş Fodea:
- Iertaţi-o, părinte, că-i mică şi nu ştie ce face.
Badiţa Vasile:
- Iertaţi-o, părinte, că-i o şcolăriţă ageră şi harnică la învăţătură, îi întrece mai
pe toţi băieţii.
Părintele:
- Pravila rămîne neschimbată.
(Smărăndiţa se apropie plîngănd, dar n-are încotro şi îl “încalică” pe balan.
Se aude pocnetul biciului. Smărăndiţa după ce a mîncat papară, se retrage,
ruşinată, într-un colţ. Elevii privesc cu spaimă spre Calul Bălan).
CRAINICUL I:
- Smărăndiţă din zăvoi
Vino seara pe la noi!
CRAINICUL II:
- Smărăndiţa-i frumuşea
Mor flăcăii după ea!

6
 (Pe fondalul melodiei „Smărandiţa din zăvoi”, înterpretată de Anişoara
Puică, 2 băieţi şi cheamă Smărăndiţele căutînd în zare)
Primul băiat:
- Smărăndiţo!
Al doilea băiat:
- Smărăndiţo!
(participantele la concurs se aliniază la măsuţele lor)
CRAINICUL I:
- E sarbatoare! Azi avem serbare!
Priviţi ce multa lume a venit!
Pe scenă totul este pregătit,
CRAINICUL II:
- Iar noi frumos ne-am mai gătit.
CRAINICUL I:
- Vă invităm să aplaudaţi!
CRAINICUL II:
- Concurentele şi concurenţii concursului intelectual...
CRAINICUL I şi II:
- Miss Smărăndiţa şi Mister Nică 2014.
CRAINICUL I:
- N-ar fi corect ca să uităm
Juriul să-l prezentăm!
CRAINICUL II:
- Şi totodată vă rugăm
Să fiţi corecţi şi exigenţi!
CRAINICUL I:
- Obiectiv să apreciaţi
Concurenţii de azi!
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
CRAINICUL II:
- Vă salutăm şi vă dorim,
CRAINICUL I şi II:
- O relaxare pe deplin!!!
CRAINICUL II:
- Concursul Miss Smărăndiţa şi Mister Nică se declară ...
CRAINICUL I şi II:
- Deschis!!!
CRAINICUL II:
- La serbare urmează să fie
Voie bună şi armonie.
CRAINICUL I:
- În I-îi probă participanţii vor demonstra
Fiecare prezentarea sa.

7
CRAINICUL II:
- Juriul să jureze,
Concurenţii să demonstreze...
CRAINICUL I:
- Inteligenţă, curiozitate,
Cunoaşterea operelor minunate.
CRAINICUL II:
- Din creaţia celui mai talentat bunic
Care-ajuns şi-n Pipiric.
(pe fondalul unei melodii lente copii se prezintă)

8
CRAINICUL I:
- Concurenţii s-au prezentat
Juriul i-a notat.
CRAINICUL II:
- Să auzim cum vor fi juraţi
Şi dacă merită, să-i aplaudaţi!
(juriul face totalurile la prima probă)
CRAINICUL I:
- Bravo, fete şi băieţi!
CRAINICUL II:
- Sunteţi buni, inteligenţi.
CRAINICUL I:
- Proba a II-a va urma
Cît Alexandra ne va cînta.
CRAINICUL II:
- Pe Sanda s-o ascultăm
Concurenţii să-i aplaudăm.
CRAINICUL I:
- Stimaţi concurenţi, extrageţi cîte o întrebare,
CRAINICUL II:
- Şi răspundeţi fiecare.
(bolul cu întrebări)
CRAINICUL I:
- Răspunsuri bune aţi dat.
CRAINICUL II:
- Să vedem cum v-au notat.
CRAINICUL I:
- Ai ştiut dragă colegă, că Ion Creangă a fost un bun prieten cu Mihai
Eminescu.
CRAINICUL II:
- Da, am auzit. Se zice că Mihai Eminescu colindase munţi şi văi, sate şi
oraşe, locuri cunoscute şi locuri necunoscute, ascultase oameni de peste
nouă mări şi nouă ţări, căutase prin cărţi ale neamului nostru şi ale altor
neamuri. Ştia că undeva în această lume trebuia să se afle împăratul
poveştilor.
CRAINICUL I:
- Ştiu şi participanţii noştri acest lucru.
CRAINICUL II:
- Să-i încercăm prin proba pazzlelor.
9
CRAINICUL I:
- Înţelepciunea nu l-a părăsit nicicînd pe scriitor.
CRAINICUL II:
- Şi ştii de ce? Pentru că se trage de jos, din oamenii simpli, nu de sus din
boieri.
CRAINICUL I:
- De aceea a ştiut atît de bine să scrie despre oamenii muncitori, despre popor,
despre boieri.
CRAINICUL I şi II:
Sceneta ,,Moş Ion Roată şi Unirea”
Boier:
- Oameni buni ştiţi pentru ce v-am chemat aici?
Ţăranii:
- Vom şti dacă ni-i spune, boierule.
Boier:
- V-am chemat să vă spun că moldovenii sunt fraţi cu muntenii. Ne îmbrăcăm
la fel, vorbim şi ne închinăm la fel. Ne desparte pîrîiaşul Milcov care trece
pe la Focşani. Să-l secăm dintr-o sorbire şi să facem sfînta Unire. Înţelegeţi
de ce v-am chemat aici?
Ţăranii:
- Înţelegem boierule, că Măria Ta ştii ce-i mai bine pentru noi ţăranii de la
coarnele plugului.
Moş Ion Roată:
- Ba eu n-am înţeles, cucoane.
Boier:
- Ce nu înţelegi Moş Ioane? Astăzi toţi de la Vlădică pînă la opincă avem şi
datorii şi drepturi, muncă şi cîştig. Nu e bine ca românii să fie dezbinaţi şi
împrăştiaţi prin alte ţări. Acum pricepi cum e cu Unirea?
Ţăranii:
- Am priceput cucoane, foarte bine.

10
Moş Ion Roată:
- Ba, eu tot nu pricep, cucoane.
Boier:
- Doamne iartă-mă, moş Ioane, dar greu mai eşti de cap. Haide în grădină să
vă fac să înţelegeţi mai bine. Vezi bolovanul cel mare?
Ţăranii:
- Îl vedem.
Boier:
- (stînd pe un jilţ) Ia fă bine şi adă-l aici.
Moş Ion Roată:
- S-avem iertare, cucoane, dar bolovanu-i greu şi n-oi putea.
Boier:
- Ia încearcă. Ia du-te şi dumneata moş Vasile, şi dumneata Bade Ilie, şi
dumneata bade Pintilie. – Păi vedeţi? Unde-i Unul nu-i putere. Aşa şi cu
Unirea. Cred că aţi înţeles.
Ţăranii:
- Am înţeles, cucoane.
Moş Ion Roată:
- Să-mi fie cu iertare, eu tot n-am înţeles.
(ţăranii îşi pierd răbdarea, punându-şi mîinile în cap)
Boier:
- Să auzim şi noi ce n-ai înţeles.
Moş Ion Roată:
- Păi, cucoane, eu am înţeles aşa: că toţi trebuie să muncim şi toţi trebuie să ne
bucurăm. Dar, văd că numai opinca ridică bolovanul, iar Vlădica porunceşte.
Ţăranii:
- Poate că şi Roată al nostru are dreptate. (ţăranii se miră)
CRAINICUL II:
- Juriul mesiunea şi-au făcut
CRAINICUL I:

11
 - Să vedem ce note au obţinut?
CRAINICUL II:
- Vă invităm careul să-l rezolvaţi.
CRAINICUL I:
- Poveştile la loc să le plasaţi.
CRAINICUL II:
- Nu degeaba se spune că geniii se găsesc unei pe alţii?
CRAINICUL I:
- Ce vrei să spui?
CRAINICUL II:
- Uite, Mihai Eminescu cum l-a întîlnit pe Ion Creangă, îndată a şi legat
prietenie cu el. Pe ambii i-a unit farmecul cuvîntului. Mihai Eminescu îi
citea poeziile sale, iar Ion Creangă îl fascina cu poveştile şi încercările sale
de a scrie versuri.
CRAINICUL I:
- Versuri? Cum adică?
CRAINICUL II:
- Da, versuri. Versuri frumoase. Îţi propun să le asculţi...
(recital de poezie pe versurile lui Ion Creangă)

Pasarica-n timpul iernii

Iarna ninge şi îngheaţă,
Frigul creşte tot mereu,
Păsărica cea isteaţă
Nu mai zice cîntul său,
Cînd afară viscoleşte
Ea se-ascunde tremurînd,
Într-un colţ, unde găseşte
Nu ca vara, ciripind,
Şi zbîrlita şi-ntristată
Şi flamandă, vai de ea!
Pe la drum, mîncarea-şi cată,
Sărmănica pasarea!
 
Nu lucrezi n-ai ce mînca

Ar fi un mare păcat
Omul leneș de-ajutat.
Dacă lenea-l stăpânește,
12
 Singur este vinovat.
Cine ziua nu muncește
Doarmă noaptea nemâncat!
Bine-a zis biata furnică
Greierului calicind:
Ai petrecut astă-vară?
Joac-acum, de-i fi putând!
Iar la vara viitoare,
Măi jupâne grieruș,
Fii ca mine strângătoare,
Nu tot trage din arcuș…
Ț-ei deda corpul la lucru,
Lenea nu te-a stăpâni;
Și la iarn-având strânsură,
Lipsa-ți vei îndeplini.

Clopoţelul de la gară
Dînd semnalul de pornire,
Toţi-n grabă alergară ,
Toţi cu toţi într-o unire.

Rar rămîne un drumeţ

Surd la astă deşteptare;
Somnorosul e isteţ ,
Cînd e ora de plecare.
Sare iute în trăsură
Pasajerul îngrijit.
Trenu-n grabă se smunceşte,
Trenu-iată-l a pornit!

Fumul iese, trenul zboară,

Pasajerii linistiţi ,
Orice vreme-a fi afară
Au pornit îs buni porniţi.

13
Animalul ce odata
Sub jug greu se chinuia,
În trăsura, astă-dată,
Parte dreapta şi el ia.

Maşinistu-i surugiu,
Ţipatoarea, biciul său,
Iar vaporii, cai fugari ,
Imboldiţi de foc mereu!
Nici te simţi, şi ai ajuns
La părinţi, rude, ami
Cînd odată puteai pierde
Interese mari şi mici.
Iacă mintea omenească
Pînă unde a ajuns:
A ajuns ca să domnească
Pînă şi colo-n aer sus!

CRAINICUL I:
- Aşteptăm cu nerăbdare
CRAINICUL II:
14
 - Sentinţa juriului mare.
CRAINICUL I:
- Proba a V-a va conţine
Foarte multă isteţime
CRAINICUL II:
- Atelier de creaţie se numeşte
Creativitatea ţi-o preţuieşte.
CRAINICUL I:
- Redaţi un fragment dintr-o poveste,
CRAINICUL II:
- Care a fost şi nu mai este.
CRAINICUL I şi II:
- „O poveste nouă am creat”
CRAINICUL I:
- Pentru mine a fost curios să aflu că Ion Creangă este considerat de clasici
Homer al operei naţionale.
CRAINICUL II:
- Din moşi strămoşi se zice că văzînd Dumnezeu hărnicia și cumsecădenia
oamenilor de pe la noi, auzindu-i cum îşi plîng dorurile și-și cîntă doinele și-
și joacă horele, ascultîndu-le gîndurile și chibzuind că face bine ce face... , a
hotărît într-o primăvară anume să dăruiască pentru totdeauna, nouă, tuturor
celor însemnați cu această noblețe a neamului românesc: CEL MAI
FRUMOS MĂRȚIȘOR..
CRAINICUL I:
- Și s-a nimerit încă de atunci ca El..., și nimeni altul, să devină Împăratul
Poveştilor și să se numească pentru totdeauna- Ion Creangă.
CRAINICUL II:
- E adevărat. Numai Ion Creangă foarte bine a ştiut să dea viaţă fiecărui
personaj din scrierile sale.
CRAINICUL I:
- Să invităm în scenă micii actori cu Sceneta „Prostia omenească”
FATA:
- Au, au, au, au, au, văleu!...
Vai, vai, copilașul meu!...

MAMA:
- De ce ţipi, fătuca mea?
Spune-i mamei ce-ai păţit:
Ai visat ceva urât
Ori la minte te-ai zărghit?

15
FATA:
- Mamă, mamă, fătul meu
O să moară!

MAMA:
- Când tu, oare?

FATA:
- Când se va urca pisica
Şi-o dăr(â)ma drobul de sare.

MAMA:
- Of, că bine zici, drăguţă,
Zilele i s-au sfârşit...
Ia mai uită-te la dânsul...
Vezi, poate c-a şi murit!

BĂRBATUL:
- Ce-i, nebunelor, ce plângeţi?

FATA:
- Vezi tu drobul cel de sare?
De o să-l dea jos pisica,
Fătul o să mi-l omoare.

BĂRBATUL:
- Of, mai proaste n-am văzut!
Plec în lume, scap de voi...
De-oi găsi mai dobitoci,
M-oi întoarce înapoi.
Prostu-i prost de când se naşte
Şi până la moarte-i prost;
Proşti sunt peste tot în lume...
Prostu-i prost, dar e cu rost.
DRUMEŢUL 1:
- Hai, tu, soare-n oboroc,
Să te bag iute-n bordei.
Da’ grăbeşte-te, drăguţă!
Stai să număr: un’, doi, trei.

BĂRBATUL:
- Hei, ce faci, creştine-aci?
DRUMEŢUL 1:
- Mă trudesc de vreo trei zile
Să bag soarele-n bordei...
16
Însă-aşa văd că nu-i bine.

BĂRBATUL:
- Of, că greu-i ! Ia toporul,
Sparge-acolo unde eşti
Şi soarele o să intre
Fără să te mai speteşti.
DRUMEŢUL 1:
- Ce minune, ce minune!
Omule, frumos mulţam;
De nu te-aducea Ăl de Sus,
Cercam pînă-mbătrâneam.

BĂRBATUL:
- Sus e cerul, jos, pământul;
Stau acu’ şi mă gândesc
Ce „noroc” m-a nimerit:
Doar cu proşti să mă-ntâlnesc.
DRUMEŢUL 2:
- Una, două, ... sus în pod!
Hai, ţăpoiule nărod,
Zvârle nuca!... A căzut...
Să o iau de la-nceput.
Una, două, ... înc-o dată!...
În zadar mă chinuiesc...
Nucile nu vor s-asculte.
Oare când o să sfârşesc?

BĂRBATUL:
- Doamne, omule, păi bine,
Cu ţăpoiul ţi-ai găsit
Nucile în pod s-arunci?
Taman bine-am nimerit.
Ia un oboroc, fârtate,
Şi pe dată treaba-i gata;
De n-ai timp şi te grăbeşti,
Poţi să le-arunci cu lopata.

DRUMEŢUL 2:
- Of, ţăpoiule nărod,
Mă făcuşi să trag din greu!
De nu venea dumnealui,
Era vai de capul meu.

BĂRBATUL:
17
Ia priviţi la dânsul, oameni,
Stă de vorbă c-un furcan;
O gândi că îl aude ?!...
Şi-ăsta-i mare gogoman!
DRUMEŢUL 3:
- Ah, ce car frumos făcui!...
Nu m-a nins, nu m-a plouat...
Azi, o roată, mâine, alta,
Doar în casă l-am lucrat.
Ia să-l scot, să-l pun la treabă...
Uite-l că nu vrea să iasă!
Ce ai, carule, nu ţi-e bine,
Vrei să mai rămâi în casă?
Nu, ... oi sparge uşa, geamul,
Un perete, ... tot te-oi scoate;
Oi face eu în vreun fel,
Nu te las în cas’, fârtate!

BĂRBATUL:
- Doamne, Doamne, ia priviţi...
N-are carul în ogradă,
Ci în casă, lângă foc!...
Asta da minte năroadă.
Uite-l cum loveşte uşa!
Stai, creştine, nu da-n casă!
Desfă carul, dă-l afară...
DRUMEŢUL3:
- Ce zici, bre?... Nu vrea să iasă!

BĂRBATUL:
- Am zis să-l desfaci şi-apoi
Să-l înjghebi în bătătură.
DRUMEŢUL 3:
- Cred că Domnul te aduse...
Mulţam de învăţătură!

BĂRBATUL:
- Und’ mă-ntorc şi mă-nvârtesc,
Tot dobitoci nimeresc.
DRUMEŢUL 4:
- Hai, Joiano, urcă ici
Lângă mine, în fânar!
De ce eşti căpoasă, dragă?
Fânul, jos, cum să ţi-l car?
Uite ce frumos miroase
18
Şi ce bun îi, ce gustos!
Proastă eşti că șezi acolo!...
Haide sus, nu mai sta jos!

BĂRBATUL:
- Stai, creştine, te opreşte,
Ia otava cu furcanul,
Dă-o jos, ici, lângă mine...
Vrei să îţi spânzuri juncanul?
DRUMEŢUL 4:
- Tu mă-nveţi de bine, frate,
Da’ n-oi irosi trifoiul?

BĂRBATUL:
- Nu te calici, măi vere,
Îl strângi apoi cu ţăpoiul.
DRUMEŢUL 4:
- Uite, vaco, ţine fânul
Şi zi mulţam dumnealui!
De nu trecea azi pe-aici,
Ţi-atârnam pielea în cui.

BĂRBATUL:
- Dacă stau şi mă gândesc,
Drobul tot putea să cadă;
Dar ca ăşti patru netoţi
Ochii mei n-or să mai vadă.
Vino-ncoace, măi nevastă,
Şi tu, soacră... Vă iubesc!
Nu mai vreau să vântur lumea,
Şi tot proşti să nimeresc.
Prostul face o prostie
Şi-i mai pune şi tichie;
Şi parcă nu-i prost destul
Dacă nu e şi fudul.
Când pe prost îl întâlneşti
E bine să-l ocoleşti.
CRAINICUL II:
- Sceneta s-a jucat
Şi este foarte minunat.
CRAINICUL I:
- Juriul vă rog sumaţi
Notele le prezentaţi.
- Dragă colegă, ce înseamnă primăvara pentru tine?
19
CRAINICUL II:
- Primăvara înseamnă bucurie
Mărţişoare, cîntece copii
Tril înălţător de ciocîrlii
Curcubeu de flori peste cîmpii.
- Fetelor! Fetelor! Veniţi să chemăm primăvara!
Cîntecul „Primăvara”
Norii de zăpadă şi-au luat
O vacanţă lungă şi-au plecat,
Soarele şi luna au strigat
E primăvară!
Pomii de tristeţi s-au scuturat
Şi veşminte noi au îmbrăcat
Au ieşit plugarii la arat
E primăvară!
Primăvara înseamnă bucurie
Mărţişoare căntece copii
Tril înălţător de ciocîrlii
Curcubeu de flori peste cîmpii
Gospodarii rîd pe sub mustăţi
Cînd nepoţii caută lopeţi
Ca să facă ordine-în cetăţi
Afară-I primăvară!
Pînă şi străbunii se trezesc
Cimitirile cînd înverzesc
Şi de veşnicie ne zîmbesc
Afară-I primăvară!
Primăvara înseamnă bucurie
Mărţişoare cîntece copii
Tril înălţător de ciocîrlie
Curcubeu de flori peste cîmpii.

CRAINICUL II:
- Am impresia că mă aflu
La emisiunea Moldova are Talent!
CRAINICUL I:
20
 - Moldova are talent. Ai să vezi ce numere au participanţii noştri la proba
artistică .
(pantomimica)
CRAINICUL II:
- Da, dar pînă atunci avem o mică victorină pentru spectatorii din sală.
CRAINICUL I:
- Stimaţi spectatori dacă veţi fi Bravo Smărăndiţa o să vă servească cu ceva
gustos.
CRAINICUL II:
- Şi anume veţi primi cîte o buchie de- a lui Ion Creangă.
CRAINICUL I:
- Sau cîte o acadea.
CRAINICUL I ŞI II:
- „Victorina literară”!
1. Cînd şi unde s-a născut I. Creangă ?
- Ion Creangă s-a născut la 1 martie 1837 în satul Humuleşti, judeţul
Neamţului, Plasa de Sus.
2. Cum se numeau părinţii lui I. Creangă ?
- Părinţi lui Ion Creangă se numeau: Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din
Humuleşti şi soţia sa, Smaranda, din satul Pipirig, judeţul Neamţului’ .
3. Cîţi fraţi şi surori a avut scriitorul ?
- Scriitorul a avut 7 fraţi: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile,
Petre.
4. Cum se chema bunicul (după mamă)?
- David Creangă, bunicul, s-a născut in Pipirig.
5. Cine a fost primul învăţător al lui I. Creangă la şcoala din Humuleşti ?
- Bădiţa Vasile a Ilioaiei sau altădată numit şi a Vasilcăi, dascăl al bisericii,
care umbla prin sat sa roage pe oameni sa-si dea copiii la învăţătura.
6. De ce “podoabă” s-a umplut I. Creangă, fiind gazdă la Irinuca ?
- De rîie căprească.
7. Cum îl porecleau fetele din sat pe I. Creangă ?
- „Ion Torcălău”!
8. Cine l-a îndemnat pe I. Creangă să scrie ?
- Îndemnul de a scrie i-a venit din partea bunului său prieten, Mihai Eminescu.
9. Numeşte titlurile la 5 lucrări scrise de I. Creangă ?
(pe masă sunt puse litere dulci şi acadele)

CRAINICUL I:
- Iar noi să auzim juriul ce spune
21
 Notele concurentilor de sunt bune!?
CRAINICUL II:
- Tema de acasă s-o ascultăm.
CRAINICUL I:
- Mesajul pentru Ion Creangă să-l evaluăm.
(urmează mesajele concurenţilor)
ADRIAN-CRAINICUL I:
- Ion Creangǎ rǎmâne, poate, cea mai spectaculoasǎ şi originalǎ voce ivitǎ în
literatura românǎ din secolul al XIX-lea
SANDA-CRAINICUL II:
- Tudor Vianu apreciazǎ cǎ Ion Creangǎ face trecerea de la ,,nivelul popular al
literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontanǎ’’
CRISTI- CRAINICUL I:
- Universul operei lui Creangǎ, cuprinde poveşti (Soacra cu trei nurori,
Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani etc.)
CRISTINA-CRAINICUL II:
- povestiri (Moş Ion Roatǎ, Moş Ion Roatǎ şi Vodǎ Cuza, Popa Duhu, Inul şi
cǎmeşa etc.)
IURIE-CRAINICUL I:
- Nuvele (Moş Nechifor Cotcariul),
ANTONINA- CRAINICUL II:
- basme (Povestea Porcului, Povestea lui Stan Pǎţitul, Povestea lui Harap-
Alb, Ivan Turbincǎ etc.)
VASILE,VICTORIŢA-CRAINICUL I ŞI II:
- Şi romanul Amintiri din copilǎrie.

CRAINICUL I:
- S-a sfîrşit serbarea noastra
Suntem foarte mulţumiţi.
CRAINICUL II:
- Ca-n această zi frumoasă
Aţi venit să ne priviţi!

22