Ministerul Culturii şi Cercetarii

al Republicii Moldova.
Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice.
Facultatea “ Artă Teatrală, Coregrafică şi Multimedia”.

“RESURSELE CULTURALE MATERIALE

ȘI IMATERIALE ALE ORAȘULUI ȘI
RAIONULUI FALEȘTI”

Elaborat: Nistor Larisa si

Nistreanu Adrian
Studenti al anului II frecvenţă redusă.
Catedra: “Management Artistic”.
Speciatitatea: Culturologie.

Verificat: Reabcinschi Veaceslav

Lector universitar

Chişinău – 2021
 “Împovărat de mulți și frumoși ani, 
Stai încă falnic, oraș cu umeri de castani, 
Ești un Palat Măreț, ca din povești, 
Orașul meu cu numele Fălești!”

Maria Chiriac – Testemiţanu

(Pedagog. Locuitoare a oraşului Făleşti)

“RESURSELE CULTURALE MATERIALE

ȘI IMATERIALE ALE ORAȘULUI ȘI
RAIONULUI FALEȘTI”
Fălești - este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului Fălești, situat la
o distanță de 127 km de Chișinău. Toponimul provine din cuvântul „fală”,
însemnând în Evul Mediu „slavă”.

DATE GENERALE SI ISTORICUL LOCALITATII

Prima atestare documentară referitor la Făleşti, datează din anul 1429, pe

cînd domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a
stăpâni un şir de sate printre care şi cel unde trăia Ion Falevici. A doua menţiune
datează cu anii 70-80 ai secolului XVII-lea, şi deja poartă denumirea de Făleşti.
Perioada după 1812 cunoaşcte o intensă dezvoltare economică şi culturală. Hramul
oraşului se sărbătoreşte pe 22 mai de Sf. Nicolae.
Din anul 1991, locuitorii orașului căpătară libertatea de a-și alege locul de
muncă, de a se ruga la biserica lor, da a-și alege partidul politic, de a întemeia
întreprinderi particulare sau de a călători inclusiv peste hotare. Din
anul 1995 Făleștiul s-a înfrățit cu orașul Botoșani din România iar datorită acestor
relații în oraș funcționează o filială de carte românească. De asemenea, orașul are
relații de înfrățire cu localitatea Herța din Ucraina.
Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel
Mare". Pe vremea voievodatului Moldovei trecea aici "Calea Mare", botezată pe
vremea imperiului Rus "Țarska ulița". Pe vremea Regatului României ia numele de
"Strada Regală", dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în
2 ani, de acum numită "Ferdinand I", unde a fost concentrată viața comercială a
tîrgului Fălești: manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții,
cizmării, tâmplării. Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala Casă de
Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea
primpretorului Stegărescu.
Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care
terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu
destinație agricolă – 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde
localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a
terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în
medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48
ha. Se află în cursul râului Șovăț. Orașul Fălești este împărțit in 3 microraioane
componente: Centrul (10.191 locuitori), Gara feroviara (4.514 locuitori) și Fabrica
de Zahar (2.021 locuitori).
 RESURSE CULTURALE

Patrimonul cultural material:

Rețeaua instituțiilor culturale, incluse in patrimonial cultural material din

oraș este formată din:
 Casa de creaţie a copiilor unde funcţionează şi Centrul de Resurse pentru
Tineri
 Biblioteca publică “Mihai Eminescu”
 Biblioteca de carte românească
 Muzeu de Istorie şi Etnografie
 Casa de cultură “Mihai Volontir”
 Monumentul lui Mihai Eminescu
 piatra de temelie instalată pentru ridicarea monumentului lui Ştefan cel Mare
şi Sfînt
 Şcoala de Arte Plastice pentru copii „Gheorghe Vrabie”
 Şcoala de muzică
Muzeul de studiere a ținutului natal dispune de peste 4000 exponate
etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13
sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi.
Pe plan educational, putem menţiona funcționarea a 6 instituții preșcolare, 2
gimnazii, 3 licee teoretice și o școală de meserii în care învață 145 elevi. În oraș
activează 3 licee – Liceul Teoretic Mihai Eminescu, Liceul Teoretic Ion Creangă,
Liceul Teoretic A.S. Pușkin, Școala medie nr. 3, Gimnaziul nr. 4, Gimnaziul-
internat, Școala de meserii nr. 9. Activitățile extrașcolare sunt parte componentă a
educației tinerei generații. Ele pot fi realizate la Casa de creație a copiilor, unde
mai funcționează și Centrul de Resurse pentru Tineri.
Creația artistica este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca”.
Orchestra de muzică populară “Păunaș” de la Casa raională de cultură Fălești,
colectivul etnofolcloric pentru copii “Auraș-Păcuraș” de la Liceul Teoretic ,
ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș”, ansamblul de dans popular
„Mugurel” de la casa de creație pentru copii, laureați ai celor 8 ediții ale
festivalului pentru copii din Moldova.
Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru  biserici creștin
ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. 
Biserica Sf. Nicolae ce aparține de Mitropolia Basarabiei, Soborul Arhanghelul
Gavriil și Mihail, ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează
comunități ale diferitelor grupuri baptiste.
Patrimonul Cultural Imaterial:

Cele mai importante evenimente culturale, parte a Patrimaoniul Cultural

Imaterial din orașul Fălești sunt:
 Festivalul etniilor
 Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”
 Festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă.
“Festivalul Etniilor” si “Festivalul-concurs al dansului popular” La vatra horelor”,
se desfasoara în luna septembrie.

NUME NOTORII ALE ORASULUI

 Iakov Oksner (1884–1941), poet-satirist, foiletonist și autor de poezii pentru

copii
 Itshac Sterkman (1888–1942), dramaturg, eseist și educator de limbă idiș
 Eugenia Crușevan (1889–1976), femeie-avocat din Basarabia
 Ion Păscăluță (1890–1988), om politic român, membru al Sfatului Țării
 Lazăr Dubinovschi (1910–1982), sculptor moldovean
 Grigori Entelis (1930–2002), sociolog, doctor în filosofie și profesor
moldovean și rus
 Adrian Vasilescu (n. 1936), economist român
 Lilian Popescu (n. 1973), antrenor de fotbal și fost fotbalist
 Octavian Mahu (n. 1977), politician, primar de Bălți (2011)

RESURSE ADITIONALE

Populatia.

La recensământul din 2004 au fost înregistrați 14.848 (2004) locuitori: 7.058

bărbați și 7.790 femei. Populația este în scădere. La recensământul din
anul 1989 orașul avea 19.200 de locuitori. Calculele populației pentru
anul 2006 vorbesc de 13.898 de locuitori. Această scădere se explică prin
emigrarea locuitorilor, dar și prin faptul că natalitatea s-a redus simțitor.
Structura etnică.

Componența etnică (2004)

Moldoveni
  74.09%
și Români
Ucraineni   16.33%
Ruși   8.54%
Alții   1.05%
Moldovenii constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului, la
care se mai adaugă și 69 de români. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438
de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte
naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective
nu indică și numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente apar
mai multe surse de informație, care denaturează starea reală existentă despre
componența națională, dar și numerică.

Patrimoniul Natural.

 Parcul Central
 Lacul Francez

Infrastructură.

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 26,9 km, dintre care

22,9 km au acoperire rigidă. În orașul Fălești sunt 3.115 case și 6.435 apartamente.
Din numărul total de case și apartamente peste 95% sunt conectate la rețeaua de
aprovizionare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă este aprovizionat de 21 fântâni
arteziene, din care în prezent funcționează 12, inclusiv 8 au fost reactivate în
ultimii 2 ani. Orașul Fălești în prezent este gazificat. În orașul Falesti sunt
aproximativ 20 blocuri in stilul sovietic.

Resurse culinare.

Marketuri si magazine alimentare specialzate. În fiecare sambata si dumică

la Falesti se organizează târg de produse alimentare şi mărfuri industriale.
Festivităţile culturale sunt îmbogăţite cu târgurile meşterilor populari, târguri
gastornomice a agenţilor economici locali, raionali şi naţionali.
Tehnologia informaţiei şi comunicaţiei.

Activitatea informațională este susținută de Publicația Periodică

Independentă Duminica, dar și de TV prin cablu Interservicii 
 RESURSE COMUNITARE RAIONUL FALESTI

Date generale

Raionul Făleşti este situat în partea nord-vest a Republicii Moldova, fiind

parte componentă a Regiunii de Dezvoltare Nord. Oraşul Făleşti este central
administrativ al raionului, aflându-se la o distanţă de 125 km de municipiul
Chişinău şi 58 km de la Iaşi, România. Raionul Făleşti se învecinează cu raioanele
Glodeni, Ungheni, Sângerei, municipiul Bălţi, judeţele Botoşani şi Iaşi (România).
Organizarea administrativ-teritorială. Raionul Făleşti are în total 76
localităţi, inclusiv un oraş – Făleşti, 32 comune şi 43 sate. În componenţa oraşului
Făleşti a fost inclusă cu statut de localitate Fabrica de Zahăr. În structura teritorial-
administrativă sunt 33 primării.
Suprafaţa raionului este de 1027 km2, iar a oraşului Făleşti – 4,29 km2, cu
perimetrul de 15,13 km.
Relieful raionului Făleşti este caracterizat de câmpii deluroase, fragmentat
de râpe. După caracterul reliefului, teritoriul raionului poate fi clasificat în 3 zone:
zona Codru, zona de Stepă Bălţi, zona Prut.
 Zonei Codru i se atribuie partea de sud - est a raionului, ce se mărgineşte cu
codrii de nord, unde înălţimea reliefului ajunge la 388 metri (Movila
 Măgura). În zona respectivă relieful este deformat de mari alunecări de
teren.
 Zona de stepă a Bălţului situată în partea de nord – vest a raionului se
caracterizează printr-un relief mai liniştit. De la platoul central, pe care trece
cumpăna apelor rоului Prut şi Nistru la sud–est se întinde o creastă care iese
la râul Prut în zona raionului Ungheni. Aceasta desparte zona de stepă a
Bălţului de cea a
 zonei Prut, ce evidenţiază o nivelare a reliefului cu descreştere în direcţia
rоului Prut şi trecerea treptată în luncă în partea de nord–est.

Clima este temperat-continentală, caracterizându-se prin mişcarea generală a

maselor de aer atmosferic de la vest spre est.
Solul şi resursele de sol. Structura solurilor este complicată şi se deosebeşte
prin diverse tipuri de sol. Cele mai răspândite sunt ciornoziomuri tipice şi
obişnuite, ce ocupă 63% din toate terenurile arabile. Suprafaţa totală a fondului
funciar din Făleşti este de 2642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea
mai mare pondere o deţin terenurile cu destinaţie agricolă – 1189 ha sau 44% din
total. Acest indicator corespunde localităţilor urbane medii cu un grad de
urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinaţie agricolă este de
67 unităţi. Teritoriul raionul Făleşti este înzestrat cu mai multe zăcăminte naturale,
inclusiv: nisip şi pietriş (Pruteni, Valea Rusului), piatră pentru construcţie (Movila
Măgura).
Hidrografie. Reţeaua hidrografică a raionului include următoarele râuri: Prut cu
afluentul său, râul Camenca, Şovăţul Mare şi Şovăţul Mic, Gârla Mare, Şoltoi,
Lucăceni, Obreja, Gărlişor, Colmaţui, Ciulucul Mare, Ciulucul Mijlociu, Răuţel,
precum şi un şir de afluenţi mici. Suprafaţa reţelei hidrografice din raion constituie
318,6 km.
Populaţia totală a raionului – 89965 locuitori, 74727 locuitori în mediul rural şi
15238 locuitori în mediul urban.
Activitatea economică este caracterizată de domeniile principale de activităţi:
agricultură, industrie, comerţ, prestări de servicii, transport, construcţii,
farmaceutica, etc. În afară de ramurile industriei de prelucrare a materiei prime
agricole, o pondere semnificativă o au industria grea, industria uşoară, industria
prelucrătoare din sectorul agroalimentar.
Atracţii turistice. Datorită condiţiilor naturale, în raionul Făleşti există puncte
de atracţie turistică ca iazurile, pădurile ce se întind pe suprafeţe deluroase, precum
şi monumentele naturale şi istorice.
Obiectele turistice care pot fi vizitate:
 Pensiunea "Poiana Bocşei";
 Ferma fruntasa cu bune practici agricole "Gospodarul - Rediu";
 Complexul natural "Movila Măgurii";
 Rezervaţia ştiinţifică "Pădurea Domnească";
 Izvorul "Fântâna Doamnei" din satul Călineşti;
  Muzeul raional de Istorie şi Etnografie "Lazăr Dubinovschi" din oraşul
Făleşti;
 Muzeul sătesc de Istorie şi Etnografie din localitatea Glinjeni.

RESURSE TURISTICE

Infrastructura turistică din raion este slab dezvoltată. Mediul rural constituie
o sursă importantă pentru prestarea serviciilor turistice atractive, dar din păcate
aceste surse nu sunt valorificate la potenţialul lor deplin, în raion fiind doar 2
centre meşteşugăreşti (Sărata Veche), care au ca activitate prelucrarea artistică a
lemnului şi pielii, confecţionarea suvenirelor tradiţionale, mobilierului şi
obiectelor de artizanat.
În anul 2012, capacitatea de cazare turistică existentă era reprezentată de
cele 15 locuri ale pensiunii „Poiana Bocşa”. În ceea ce priveşte structurile de
primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică există 13 astfel de unităţi. În
majoritatea localităţilor rurale s-au păstrat vetrele medievale.
Pe teritoriul raionului Făleşti sunt înălţate 60 de edificii de cult creştin
ortodox: 4 mănăstiri şi 51 biserici, dintre care 9 sunt monumente de arhitectură de
însemnătate naţională.

Resursele turistice ale raionului Făleşti

Nr. Resurse Localitatea Denumirea

turistice
1 Muzee Falesti Muzeul raional de Istorie si etnografie
Glinjeni „Lazar Dinovschi”
Muzeul satesc de Istorie si Etnografie
2 Biserici Glinjeni Adormirea Maicii Domnului
Musteata Sf. Ar. Mihail si Gavriil
Navarnet Sf. Nicolae
Popovca Sf. Nicolae
Scumpia Sf. Ar. Mihail si Gavriil
Falesti Sf. Nicolae
Burghelea Taierea capului Sf. Ioan Borezatorul
Drujineni Acoperamantul Maicii Domnului
Risipeni Sf. Ar. Mihail si Gavriil
Valea Rusului Adormirea Maicii Domnului
Horesti Sf. Voevozi Mihail si Gavriil
Albinet Sf. Imparati Constantin si Elena
Rediu de Jos Sf. Cneaz Vladimir
Bocani Sf. Nicolae
 Catranaic Sf. Gheorghe
Calinesti Acoperamantul Maicii Domnului
Calugar „Sfanta Treime”
Socii Vechi Sf. Mc. Dumitru
Sarata Veche Sf. Nicolae
Sarata Noua Sf. Gheorghe
Hitresti Sf. Mc. Dumitru
Doltu Sf. Cuvioasa Parascheva
Pietrosu Inaltarea Domnului
Falestii Noi Adormirea Maicii Domnului
Magureanca Sf. Cuvioasa Parascheva

3 Manastiri Izvoare Sf. Dumitru

Albinetul V. Sf. Cneaz Vladimir
Navarnet Acoperamantul Maicii Domnului
Glinjeni Sf. Treime
4 Centre Sarata Veche SRL „ARBOART”
mestesugaresti SRL „ARTEZAUR-DECOR”
5 Obiective Bocsa „Poiana Bocsa”
turistice,
capacitate
hoteliera
6 Centru pentru Falesti Centrul Regional de Resurse pentru
tineret Tineret

În raion lipseşte un centru de informare şi promovare a turismului local,

precum nu există şi politici şi strategii de marketing privind valorificarea
turismului raional, ceea ce se răsfrânge negativ asupra acestui domeniu. În raion,
promovarea turismului se desfăşoară prin elaborarea materialelor promoţionale
(ghidul „Locuri cultural-turistice pe teritoriul raionului Făleşti), care includ date şi
fotografii a mai multor obiective de acest gen – biserici, muzee, clădiri de
arhitectură, monumente ale gloriei militare şi de artă, pensiuni turistice, elaborat în
urma implementării Proiectului transfrontalier „Dezvoltarea capacităţii de
restaurare a patrimoniului istoric”, derulat de către Muzeul Judeţean Botoşani, cu
sprijinul financiar al Uniunii Europene prin Programul de Vecinătate România -
Republica Moldova (2004-2006, PHARE CBC 2005) şi publicarea materialelor în
mijloacele massmedia şi pe paginile web ale consiliului.
Majoritatea obiectivelor turistice sunt renovate, bine amenajate, cu panouri
informative despre obiectiv şi serviciile oferite. Sistematic se efectuează lucrări de
restaurare şi amenajare a monumentelor amplasate pe teritoriul raionului: lucrări ce
ţin de întreţinerea aspectului general al monumentelor, de păstrare nealterată a
configuraţiei lor, de întreţinere în bună ordine a drumurilor şi terenurilor din jur,
de înverzire a fondului vegetal, de iluminare a terenurilor unde sunt înălţate
monumentele.

OBIESCTIVE TURISTICE

Dintre obiectivele turistice ce pot fi vizitate menţionăm cele mai importante:

Pensiunea “Poiana Bocşei”– se află pe ruta turistică „Bălţi – Sculeni” şi

pune la dispoziţia turiştilor din ţară dar şi din străinătate posibilitatea de a practica
un turism rural. La dispoziţia acestora se pun căsuţe bătrâneşti, cu bucate
tradiţionale moldoveneşti, plimbări pe cai sau cu căruţa, posibilitatea de a asista şi
chiar de a participa la cultivarea produselor alimentare ecologic pure etc.
Ferma fruntaşă cu bune practici agricole "Gospodarul-Rediu" este inclusă
în circuitul turistic internaţional şi are perspective mari pentru turismul agricol.
Programul vizitei include vizitarea gospodăriei de ginseng (cărarea de ginseng) cu
degustarea bucatelor tradiţionale chinezeşti şi coreene. Rediul de Sus (unde se află
gospodăria) este aşezat pe o înălţime şi e оnconjurat de păduri seculare. Mândria
satului este un stejarul pe-dunculat de 400 ani, sub care se presupune că s-ar fi
oprit generalul rus Suvorov.
Rezervaţia ştiinţifică "Pădurea Domnească" reprezintă un tezaur naţional,
care urmează sa fie îmbogăţit, valorificat şi extins în tot arealul Prutului de Mijloc.
Rezervaţiile peisagistice şi monumentele naturii cuprinse în acest areal sunt
dispersate şi separate unul de altul, fără să fie unite într-un sistem unic de protejare
şi valorificare ecologică.
Izvorul „Fântâna Doamnei”, din satul Călineşti, este unul dintre cele mai
puternice şi mai pure izvoare din raion. Obiectivul este ornamentat cu piatră
multicoloră în stil naţional, iar în mijloc este reprezentată o răstignire cu chipul
Maicii Domnului. Aflat pe o arteră naţională acesta este foarte potrivit pentru
călătorii care nu ezită să se oprească pentru a-şi potoli setea şi patimile cu apa
cristalină a izvorului.
Muzeul raional de Istorie şi Etnografie „Lazăr Dubinovschi”, din oraşul
Făleşti, inaugurat in anul 1975 оn baza a 11 sculpturi originale ale sculptorului
pământean din satul Albineţul Vechi, Lazăr Dubinovschi, deţine astăzi are o
colecţie de 11109 exponate: cărţi vechi bisericeşti în limba slavonă, icoane vechi
datate cu sec. XVI, colecţia de monede 95 datată de la 1700 încoace, în care se află
2 monede de argint de la Împăratul Mark Aureliu, piese muzeistice găsite în urma
săpăturilor arheologice de lângă localităţile Pruteni şi Valea Rusului – obiecte din
Era Bronzului şi a Pietrei. Anual muzeul este vizitat de circa 7-8 mii persoane
Muzeul sătesc de Istorie şi Etnografie, din satul Glinjeni cu o colecţie de
580 de piese.

În domeniul promovării culturii, trebuie pus accentul pe valorificarea mediului

rural, orientând eforturile pe câteva direcţii:
  Prestarea serviciilor de cazare de tip rural;
 Oferirea unor posibilităţi pentru vizitatori de a se оncadra оn activităţile şi
preocupările rurale;
 Familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;
 Prezentarea meşteşugurilor şi procurarea produselor meşteşugăreşti, etc.
 Lărgirea traseului turistic local prin promovarea obiectivelor turistice şi
colaborarea cu raioanele vecine;
 Crearea unui centru informaţional turistic raional cu filiale în principalele
localităţi ale raionului, care ar avea ca scop promovarea turismului оn
mediul rural;
 Formarea, la nivel de raion, a unei baze de date despre obiectivele turistice
cu includerea informaţiei complete referitor la infrastructura turistică din
localităţile raionului.

DOMENIUL CULTURAL

În raionul Făleşti sunt înregistrate 123 instituţii culturale, dintre care 64 case
de cultură, 53 biblioteci, 2 muzee, instituţii de învăţământ artistic cu 4 filiale. 61
case şi cămine de cultură sunt publice aflate în gestiunea Consiliului Raional, iar
altele 3 în proprietate privată.

Valorile culturale ale raionului Făleşti

Nr. Denumirea Numarul

1. Case şi cămine de cultură 64
2. Biblioteci 35
3. Muzee 2
4. Instituţii de învăţământ artistic 4
complementar
5. Monumente de istorie 64
6. Monumente de arhitectură 28
7. Monumente de artă 3
8. Monumente arheologice 103
9. Biserici 51
10. Mănăstiri 4

Casele de cultură îşi organizează activitatea în baza Regulamentului propriu

de activitate (conform programelor anuale şi trimestriale de activitate), elaborat şi
aprobat în corespundere cu prevederile Regulamentului-tip, precum şi de actele
legislative şi normative în vigoare. Capacitatea caselor culturale este de 13621
locuri de spectatori, ceea ce reprezintă 14% din numărul total. În medie, la 1000
revin 152 de locuri, medie mai mare decât pe Ţ ară (95 locuri). Starea căminelor
culturale este, în general, satisfăcătoare, din totalul clădirilor, 25 au nevoie de
reparaţie capitală, iar 3 sunt avariate. În cadrul caselor de cultură din raion îşi
desfăşoară activitatea 188 de formaţii, din care 44 formaţii folclorice, 12
ansambluri de dans popular, 5 orchestre de muzică populară, 3 coruri, 15
ansambluri vocale, 4 ansambluri de dans modern şi altele, inclusiv şi cluburi pe
interese. Cei 79 de specialişti ai caselor de cultură şi 21 specialişti ai formaţiilor
artistice cu titlul „model”, în comun cu cele 106 formaţii artistice de amatori, pe
parcursul întregului an, organizează şi desfăşoară pentru toate categoriile de
populaţie a raionului Făleşti o gamă largă de manifestări culturale, artistice,
sportive şi de agrement, ce cuprind diverse forme şi metode de derulare. La nivel
local priză la public au activităţile recreativ-distractive şi de agrement: sărbători
tradiţionale, serate de odihnă, concursuri la diverse probe, carnavaluri, discoteci
etc.; activităţi multiculturale: concerte, spectacole literarmuzicale şi muzical-
coregrafice, serate tematice, luminiţe, cursuri de cultură generală, inclusive
scenică, muzicale şi coregrafice, expoziţii de artă şi port popular, prestări servicii
pentru comunitate, aniversări, sărbători şi ceremoniale din viaţa comunităţii,
organizarea periodică a concursurilor de creaţie literară proprie şi de artă plastică, a
concursurilor şi festivalurilor locale, raionale şi naţionale ale formaţiilor artistice
de amatori.

 Formatia folclorica “Dorulet”

 Formatia folclorica “Bastina”
 Formatia folclorica “Auras – Pacuras” (copii)
 Formatia folclorica “Tarancuta” (copii)
 Formatia folclorica “Scumpianca”
 Formatia folclorica “Salcioara”
 Formatia folclorica “Sarateanca”
 Ansamblul vocal “Molodushka” (etnii)
 Ansamblul vocal “Beryozka” (etnii)
 Ansamblul de dans popular “Mugurel” (copii)
 Ansamblul de dans popular “Speranta” (copii)
 Ansamblul de dans popular “Falesteanca” (copii)
 Ansamblul de dans popular “Braulet” (copii)
 Ansamblul de dans popular “Lastarasii” (copii)
 Orchestra de muzica populara “Paunas”
 Orchestra de muzica populara “Campia” (copii)
 Orchestra de muzica populara “Mugurel”
 Teatrul “Izvorul fermecat”
Acţiunile artistice publice organizate în Făleşti la nivel raional:

1. Festivalul de Muzică „Mărţişor”;

2. Festivalul-Concurs Naţional al Dinastiilor de Familie „La izvorul Osoiencelor” -
bienal;
3. Festivalul raional al orchestrelor de muzică populară şi ansamblurilor de dans
popular „La izvor de cînt şi joc”;
4. Festivalul Etniilor „Unitate prin diversitate”;
5. Festivalul raional al tradiţiilor şi datinilor de iarnă.

Biblioteci
Din numărul total pe Ţ ară, 3,8% din biblioteci publice sunt în raionul
Făleşti, în număr de 53 cu un fond de carte egal cu 403,9 mii exemplare, editate în
anii 1960-2012. Analizând în tendinîă evoluîia fondului de carte, se observă o
descreştere continuă (în perioada anilor 2006-2011 acesta a scăzut cu 9,6%) a
numărului de cărîi şi reviste, ceea ce denotă problema îmbogăîirii cu fond de carte
a bibliotecilor raionului. În anul 2020 numărul cărţilor şi revistelor au crescut cu
2800 de unităţi datorită donaţiei de carte din partea României.
În domeniul culturii activează 198 de specialişti, dintre care 68 de specialişti
au studii superioare, 93 de specialişti – studii medii, 37 – studii secundare generale.
Nivelul salariilor este destul de scăzut şi acest fapt este o problemă în atragerea
tinerilor specialişti.

COMUNELE SI SATELE RAIONUL FALESTI

 DATE GENERALE
 SCURT ISTORIC AL LOCALITATILOR
 DEMOGRAFIE
 ATRACTII TURISTICE

ALBINETUL VECHI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Albinețul Vechi (sat-reședință), Albinețul
Nou, Rediul de Jos și Rediul de Sus.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.423
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.773 de locuitori

BOCANI - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

 CATRANÎC - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Se află pe
panta unui deal la aproximativ 5,5 km est de orașul Fălești și aproximativ 95 km
depărtare (spre nord-vest) de orașul Chișinău pe linie dreaptă. În imediata
apropiere se află localitățile Egorovca, Ciuluc și Catranîc, stație de cale ferată (la
nord-vest), Glinjeni (la est), Ișcălău (la sud-est) și Pietrosul Nou (la sud-vest).
Potrivit unor surse, a fost atestat pentru prima dată la 16 aprilie 1617 cu
denumirea Cătrinești, alte surse spun că primul document de încredere care
confirmă existența localității datează din 1837. În secolul XIX, în timpul
dominației țariste, era cunoscut sub denumirea de Alexăndreni, apoi menționat în
documentele clericale de la sfârșitul sec. XIX – începutul sec. XX drept Catranîc-
Alexăndreni. În literatura din perioada interbelică mai apare și cu numele
Catranic sau Catranicul, de exemplu în studiile lui Gheorghe Bezviconi.
Puține lucruri se cunosc din istoria mai îndepărtată a satului, dar la începutul
sec. XIX moșiile din Catranîc erau deținute de boierul Iancu
Balș, comis și șambelan din Moldova care în 1814 s-a mutat în Basarabia, acolo
unde avea multe alte proprietăți funciare. Apoi terenurile de la Catranîc trec în
proprietatea fratelui lui Iancu, Alecu Balș, și după moartea acestuia în 1831 ajung
în mâinile soției celui din urmă, Smaranda, și ale fiilor acestora. Ei obișnuiau să
dea în arendă pământurile, ultimul arendaș înregistrat al pământurilor respective
fiind Neculai Guste, cu care au încheiat contracte de arendă pentru perioadele
1836-1846 și 1846-1854. În actele de proprietate și arendă ale Smarandei Balș,
moșia apare cu numele Catranlâcul.
În partea a doua a sec. XIX, proprietar al moșiei devine Anastasie Ciufli,
român macedonean emigrat din târgușorul Țepelovo din Epir, stabilit în Basarabia
în 1821, cunoscut mai ales pentru ctitoria Bisericii „Sfântul Mare Mucenic Teodor
Tiron” din Chișinău („Ciuflea”) în cinstea fratelui său, Teodor. Acesta cumpără
moșia la 18 ianuarie 1865 de la Alexandru Gheorghe Balș. După moartea lui
Anastasie Ciufli în 1870, moșia Catranîcului a fost administrată împreună cu
celelalte posesiuni ale acestuia de către 8 executori testamentari până la decesul
ultimului din ei. Astfel, în 1905 cele 3684 de desetine au trecut în grija unui
Comitet de Administrare a Averii lui Anastasie Ciufli, fiind expropriate în
întregime în 1920 ca urmare reformei agrare din România (1919).
În 1906 a fost inaugurată prima școală primară din sat. Populația satului a
fluctuat în decursul timpului, de la 673 locuitori (1897) la 1266 (1940), 1565
(1979) la 1397 de locuitori conform Recensământului din 2004.
În sat este amplasată Biserica „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, care are
statut de monument protejat de importanță locală, fiind inclus în Registrul
monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Aceasta este din piatră și
construită într-un stil arhitectural ruso-bizantin tipic guberniilor din sud-
vestul Imperiului Rus în cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Nu s-a stabilit
încă cu exactitate când a fost terminată și sfințită, la moment circulând două
versiuni, fie în 1881 sau în 1884.
 În afara bisericii, satul mai dispune de un punct medical, oficiu poștal,
bibliotecă, casă de cultură, grădiniță și o școală, Gimnaziul „Eugen Coșeriu”, cu
muzeu, parc și stadion. Pe teritoriul localității mai există câteva monumente
incluse în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat: două
așezări din sec. II-IV p.Chr., trei tumuli și Monumentul în memoria consătenilor
căzuți în 1941-45 (ridicat în 1967).

CĂLINEŞTI - Primii oameni s-au stabilit pe aceste locuri cu mai bine cu

2000 de ani îH. Ei au întemeiat un sat și au început a valorifica meleagurile din jur.
Majoritatea uneltelor erau făcute din cremene și oase de animale, deseori oamenii
cunoșteau și arama și își ridicau case din lemn cu unu și două etaje, pereții fiind
unși cu lut. Erau meșteri în olărit, făceau oale și străchini de diferite forme și
dimensiuni. Satul a ars. Pe locurile caselor s-au păstrat pînă în zilele noastre
grămezi de lut ars. Se găsesc diferite obiecte specifice pentru epoca eneoliticului.
După cucerirea Daciei de către Imperiul Roman, aici s-au format două sate
ai căror locuitori se ocupau cu lucrarea solului, creșterea vitelor și cu diferite
meșteșuguri. Ei aveau relații de tîrguială cu orașele imperiului Roman, folosind în
acest scop moneda romană. Printre locuitori erau și oameni foarte bogați, unul din
ei a colectat 346 de monede romane de argint emise pe vremea domniei
împăratului Antonius Pius (138-161 d. Hr). Banii au fost îngropați lîngă o movilăla
marginea satului, se vede în preajma unei năvăliri ale dușmanilor. Satele au existat
pînă la invazia hunilor, care le-au prădat și le-au ars.
Prima mențiune a acestui sat are loc la 10 februarie 1429 într-o carte
domnească de unde aflăm că Alexandru Voievod dăruise soției sale Marena
Mănăstirea de la Vișnevăț, istoricul Alexandru Gonța argumentează că locuitorii
satului asa numiții Calinouți sînt anume locuitorii satului Călinești.
Timp de 2 secole nu se mai găsește nici o știre despre Călinești. Abia în
1601, la 12 martie domnitorul Ieremia Movilă le întărește nepoților săi Drăghici și
Romîșcel mai multe sate de prut, printre care și Călinești. De aici în colo timp de
un secol, aflăm că această localitate a fost stăpînită ba de Gramă ba de Catrina
Canta ba de Iancu pruncu etc.
Pe tot parcursul istoriei satului bisericile și mănăstirile au fost prezente si au
avut un rol important la dezvoltarea regiunii. În 1774 se înființează Mănăstirea
„Adormirea Maicii Domnului” (sau după o denumire mai veche „Mănăstirea
Tureatca”) ctitorită de cneazul Rumeanțev. Istoria zbuciumată a mănăstirii a făcut
ca să fie reconstruită de 6 ori până la etapa actuală. Din unele surse aflăm că
mănăstirea a fost reconstruită pentru a patra oară în anul 1922 după care a fost
destrămată din nou fiind reconstruită în anul 1947 de către un locuitor al satului
Călinești pe nume moș Sîrghi Magdîl. Nu se cunoaște când a fost închisă și din ce
cauză dar e posibil acest lucru să se fi întâmplat în jurul anilor 1960 atunci când au
fost închise majoritatea mănăstirilor de pe teritoriul Basarabiei.. În 1861 se
deschide școala bisericească parohială și peste 1 an se deschide și o școală
populară cu o clasă ministerială, învățător era Natalia Agapiev, apoi și Vasile
Popescu. În 1880 școala era întreținută de săteni și parțial de sat deși populația
satului trecea cu puțin peste 1000.
Secolul XX găsește în Călinești 1639 de suflete care stăpîneau 2128 desetine
de pămînt în timp ce proprietarul Chesco avea în posesie mai bine de 4845 de
desetine. Satul avea 2 mori de vînt și una cu aburi, satul mai dispunea de poștă cu 5
cai, adică stație poștală. Școala de o clasă cu 65 de elevi era deja neîncăpătoare si
nu mai corespundea cerințelor. Nenorocirile dau peste călineșteni ca și peste toat
populația Basarabiei. Ba vin ploi cu grindină de nimicesc toate semănăturile, ba
puhoaie mari pe prut le strică iar totul. Viața e mai grea și numărul populație scade,
în 1910 deși în sat erau 262 gospodării în ele vețuiau numai 1481 de persoane care
lucrau 1815 desetine.
Rușii veniți din nou în 1940 se apucă iar să numere locuitorii, la următorul
recensămînt era o populație de 2694 de oameni (2564 de români înscriși moldoveni
ca nație aparte, 98 de ucraineni ș.a.) în preajma celui de-al II-lea razboi mondial
satul avea 2821 de locuitori și sute dintre ei fiind mînați pe front, gasindu-și
moartea pe meleaguri străine. În centrul satului s-a ridicat in memoria celor căzuți
un monument și se organizează în fiecare an slujbe de pomenire și activitați de
comemorare.
După război se pune la cale o nouă orînduire socială sovietică, mai întîi
aduce marea foamete din 1946-1947, apoi deportările, 27 de familii din Călinești
sînt strămutate în Siberia. Cu părere de rău organele sovietice nu s-au grăbit să
înregistreze documentar aceste persoane.
Colectivizarea din anii 1949 si 1950 a fost o altă năpastă asupra populației,
satul avea 2382 de locuitori (dintre care 2217 români, 89 ucraineni, 21 ruși ș.a.)
apoi recensămînturile din 1979 și 1989 înregistrează aici 3207 locuitori.
Despre istorie și specificul localității vorbesc denumirile locale - Hîrtopul
Ganului, Fîntîna de curte, Fîntîna Doamnei, Iazul la tureatca, pădurea de Salcîmi
etc.
În noiembrie 2000 Călinești avea 3180 de locuitori iar la următorul
recensămînt din 2004 s-au înregistrat 2821 locuitori, (barbați - 1381 și femei -
1440) dintre care 2775 s-au declarat de națiune Română sau Moldovenească ,
subiectul naționalității devenind unul din de în ce în ce mai controversat în întreaga
țară.
La este de sat este amplasată pădurea Călineștii Mici, un sector reprezentativ
cu vegetație silvică.

CALUGĂR - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

Comuna CHETRIŞ  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Chetriș (sat-reședință) și Chetrișul Nou.
 Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.482
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.697 de locuitori.
La data de 9 februarie 2018, comuna Chetriș a semnat un acord de
parteneriat cu comuna Bivolari din județul Iași, România.

Comuna CIOLACU NOU  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este format din satele Ciolacu Nou (sat-reședință), Ciolacu
Vechi, Făgădău, Pocrovca și Șoltoaia.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.958
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 3.225 de locuitor

Comuna EGOROVCA  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Egorovca (sat-reședință), Catranîc
(loc. st. c. f.) și Ciuluc.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.698
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.968 de locuitori

Comuna FĂLEŞTII NOI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Făleștii Noi (sat-reședință) și Pietrosul Nou.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.067
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.373 de locuitori

GLINJENI  - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

Mănăstirea Sf. Treime din localitate

„Vin cu hotarnică de la 1781 pe moșia numită Glinjenii întărită prin pecetea
domnului Vasile Voevod.Pun aceste petre chiotoare, una cauta-napoi pe lungu
moșiii Glinjenii și alta ci caută pi din gios și pin capul moșiii Glinjeni. Pun altă
piatră hotar în coasta dealului Zămbroae, lîngă un stejar din gios care desparte
Glinjenii pi cap și de-a curmezîș de moșie Coșcodenii răzășască. Altă piatră pun în
deal la curmătură parte din gios și de acolo peste cracul Ciulucului”
Satul Glinjeni s-a format între 4 dealuri, deoarece era un loc dosit de vînturi
și ploi puternice. Primele familii au fost: Țurcanu, Marcoci, Corlăteanu și
Cibotaru.
Satul Glingeni aparținea moșiei mănăstirii „Sf. Ecaterina” de pe muntele
„Șinai” (1668), plătind tribut pe an acestei mănăstiri 1000 oi, 1000 stupuri și 500
purcei. Sat așezat în Valea Ciulucul Chișcărenilor, făcînd partea din volostea
Chișcăreni. Un sat de 348 case și 2987 locuitori, biserica cu Hramul Adormirii, o
școală elementară rusească. Întemeiată la 1668 într-o regiune de colină.
 Deja la 1902 erau înregistrate 800 case cu o populație de 4225 locuitori
(2079 bărbați și 2146 – femei). Pentru comparație, la o sută de ani aspectul
demografic se prezintă astfel: 3438 locuitori (1666 bărbați și 1772 femei), aici
locuind în marea majoritate moldoveni declarați conform formularului 3398 și 23
români.
Represiunile staliniste s-au abătut asupra satului în 1941 cînd Timofei
Lazarchevici este inclus în lista persoanelor pentru a fi deportate doar din motivul
că a fost funcționar al statului român, adică șef de post. Localitatea se mai face
cunoscută în acel an prin prezența următorilor comercianți: Audșe Sașpar –
proprietar de cîrciumă și băcănie, Vladimir Jitariuc și Gheorghe Dombrovschi,
Ioan Bălțatu – măcelărie și Ilie Cazacu – băcănie.
În satul Glingeni actualmente activează SRL „Borivas-Agro” (lider Boris
Bujac) cu o suprafață de 393 hectare, SRL „Bezeni-Agro” (lider Vasile Misnei) cu
o suprafață de 538 hectare și Gospodăria țărănească „G. Burduja” care dispune de
217 hectare.

Comuna HILIUŢI - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Hiliuți (sat-reședință) și Răuțelul Nou.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.991
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.259 de locuitori.

HÂNCEŞTI - este un sat situat în raionul Fălești, Republica Moldova,

lîngă rîul Prut ce reprezintă granița de stat cu România.

HOREŞTI - Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o

populație de 1.056 de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.456 de locuitori

ILENUŢA - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

Comuna IŞCALĂU  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Ișcălău (sat-reședință), Burghelea și Doltu.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.441
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.825 de locuitori

IZVOARE  - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

Între Izvoare și Risipeni este amplasată rezervația peisagistică Izvoare–Risipeni.
 Comuna LOGOFTENI  - este o comună din raionul Fălești, Republica
Moldova. Este formată din satele Logofteni (sat-reședință) și Moldoveanca.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.137
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.450 de locuitori

MĂRĂNDENI – localitate mare, în regiune de coline, pe partea stângă a

magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești – Bălți,
la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest,
Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe
costișe – livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din
adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la
numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818
cu întreaga sa familie. Rămasa văduva, Smaranda a devenit capul familiei si pentru
a-si lucra pământurile a chemat oameni din alte părți. Curtea ei era situata în
mahalaua veche de astăzi. În jurul curții au început a se construi case, a se largi
suprafețele populate. După decesul Smarandei, localnicii au hotărât sa dea
denumirea acestei așezări in numele moșieresei lor Smaranda, adică Smărăndeni.
Cu timpul aceasta denumirea s-a modificat ajungând denumirea de astăzi
Mărăndeni. Localitatea a fost menționată în scris la 8 august 1847. Primele familii
care au trecut cu traiul aici au fost familiile: Banu veniți din Soloneț, Gorban -
veniți din Ceabrii. Veniții au ales locul pentru sat pe malul râpii, deoarece apa e
mai aproape de suprafața pământului, ca exemplu, cișmeaua de lângă familia
Bercea, care se păstrează si până astăzi. Având pământuri mănoase, bogate în
humus și izvoare, noua așezare de pe moșia boierească se extinse repede. Către sf.
sec. XIX, la recensământul din 1897, Mărăndenenii au intrat în condica așezărilor
basarabene ce depășeau 500 de suflete. În acel an satul număra 1270 de oameni
(647 de bărbați și 623 de femei), dintre care 1260 erau ortodocși. La 1904 Zamfir
Arbore văzu localitatea cu ochi de geograf și statician: ,,Mărăndeni, sat mare în
jud. Bălți, volostea Slobozia-Bălți, spre est de șoseaua Bălți-Sculeni. Are 172 case,
cu o populație de 920 de suflete. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1231
desetine. Proprietarii Agop și Sergiu Popovici au 2172 desetine. Sunt vii, prisăci și
livezi de pomi…,,
Ce epidemii și cataclisme au putut să zdruncine atât de mult populația că în
decurs de 7 ani (1897-1904) au micșorat satul cu 350 de suflete? Țăranii au trecut
la muncă în orașul Bălți, ori s-au lăsat măguliți și au plecat în regiuni îndepărtate
din Rusia să se pricopsească cu pământ? Acest fapt rămâne o enigmă. Se știe cu
precizie că în 1933 din cei 564 de copii de vârstă școlară la Mărăndeni erau înscriși
în cataloage numai 196, deși satul dispunea de 4 învățători – Gheorghe Ciomârtan,
Emil Andreeșanu, Constantin Dumitriu și Teodora Balcan. Apoi evenimentele au
luat o întorsătură bruscă și tragică. La 22 iunie 1941 s-a început cel de-al doilea
război mondial, iar în 1944-1945 au fost mobilizați în armata roșie peste 100 de
oameni. Când s-au lăsat zilele de pace, satul rămase văduvit de 38 de bărbați.
Colhozul ,,Miciurin,, prin anii 70-80 ai secului trecut, își făcuse bun renume
în r-nul Fălești prin hărnicia și eforturile țăranilor. Având în 1973 o populație de
3141 de locuitori, Mărăndenenii dădeau anual producție de peste 2 mln. de ruble.,
cultivând intensiv sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, cerealiere, îngrijind bine
plantațiile de livezi. Rentabilitatea depășea 62%. Deci nu-i de mirare că în acea
perioadă construcțiile de case și așezăminte social-culturale luase o amplă
desfășurare. Despre sătenii acestui sat se poate spune că sunt harnici, îndrăgostiți
cu patimă de natura ce-i înconjoară, înzestrați cu un spirit inventiv de gospodărie.
În prezent, satul Mărăndeni se întinde pe o suprafață de 4326 ha, cu o
populație de 3150 de locuitori și 1142 de gospodării. Pe teritoriul satului activează
moară, punct de colectare a floarea-soarelui, biserică, gimnaziu , grădiniță de copii,
casă de cultură, 2 biblioteci, centru medical, oficiu poștal, ateliere de prestarea
serviciilor populației, câteva magazine și baruri. În centru satului se află
Monumentul Eroilor căzuți în cel de-al doilea război mondial.

MUSTEAŢA – este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova.

NATALIEVCA - Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o

populație de 1.981 de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.231 de locuitori

NAVÂRNEŢ  - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova, situat la

altitudinea de 63 metri față de nivelul mării. Conform recensămîntului din anul
2014, populația este de 2.505 locuitori, în scădere, față de 2.750 de oameni, cât s-
au declarat în 2004. Distanța directă pînă la orașul Fălești este de 16 km. Distanța
directă pînă la orașul Chișinău este de 155 km.

Comuna OBREJA VECHE  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Obreja Veche (sat-reședință) și Obreja Nouă.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.367
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.861 de locuitori

Comuna PIETROSU  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Pietrosu (sat-reședință), Măgura și Măgura
Nouă.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 811
locuitori. La recensământul din 2004 erau 976 de locuitori.

Comuna PÂNZĂRENI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Pînzăreni (sat-reședință) și Pînzărenii Noi.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.298
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.393 de locuitori

PÂRLIŢA  - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Conform

unor date istorice își are începutul rădăcinilor în anii 1640-1660, însă în Republica
Moldova există două sate ce poartă aceiași denumire
Conform unor date și cărților vechi ,s.Pîrlița din r-l Fălești a fost inființat și
înregistrat după moartea lui Vasile Lupu în 1660. Înainte de a se numi Pîrlița acest
sat se numea Frumușica,care se situa pe valea Răutului ,pe loc de pădure unde
acum se amplasează s. Răuțel. Și după cum vorbesc unile legende s. Frumușica în
timpul invaziei tataro-turcească,a fost ars pînă la temelii.După acesta el s-a numit
Pîrlița de la cuvântul ,,pârlit,, sau ,,a pârli,, deoarece el a fost ars sau țărănește pârlit
și de aceea el s-a numit în popor , după invazie satul pârlit și de aici s-a luat satul
Pîrlița.Oamenii rămași si-au schimbat locul de trai pe dealul care făcea parte din
Volostea Sloboziei-Bălți la o distanță de 10 km de or. Bălți. Satul de la început
avea 155 case cu 1055 locuitori. Tot pe acea vreme sătenii aveau 1549 desetine
de teren,în timp ce moșierul Leontie avea 2788 desetine de pămînt. Conform
datelor din 1974 s. Pîrlița avea 2555 locuitori. La situația 01.06.2014 populația
constitue conform recemsămintului din 2014 - 3507 cetățeni din ei femei-
1797,bărbați-1710. 1143 gospodării, locuințe-1235 din ele neocupate-93.
Persoane plecate peste hotare 520. Suprafața totală a satului e de 3189 ha.

Comuna POMPA  - este o comună din raionul Fălești, Republica Moldova.

Este formată din satele Pompa (sat-reședință), Pervomaisc și Suvorovca.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.035
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.263 de locuitori.

Comuna PRUTENI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Pruteni (sat-reședință), Cuzmenii
Vechi, Drujineni și Valea Rusului.
Comuna Pruteni are o suprafață totală de 57,98 km², fiind cuprinsă într-un
perimetru de 50,89 km². Suprafața totală a localităților din cadrul comunei
alcătuiește aproximativ 3,91 km².
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 2.140
de locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.728 de locuitori.
 În comuna Pruteni au fost înregistrate 1044 de gospodării casnice în anul
2004. Membrii acestor gospodării alcătuiau 2705 de persoane, iar mărimea medie a
unei gospodării era de 2,6 persoane.

RĂUŢEL - este un sat din raionul Fălești, Republica Moldova. Satul se afla

la o distanță de 19 km față de centrul raional Fălești, 9 km de centrul municipiului
Bălți și 134 de capitala țării Chișinău. Se învecinează cu
comunele Pîrlița, Natalievca, Mărăndeni, Hiliuți (toate din raionul Fălești) și
municipiul Bălți. Răuțel este amplasat pe malul stâng al râului omonim, de la care
și provine denumirea satului. Moșia este situată în Câmpia Bălțului, teritoriul
localității reprezintă un versant domol cu înclinația de 4-7 grade. Versanții drepți
sunt abrupți cu înălțimea absolută până la 183,6 m deasupra nivelului mării.
Profilul geologic este redat de nisipuri, marnă acoperite cu o cuvertură de roci
argiloase și luturi lessoide. Răuțelul se află într-o zonă cu seismicitatea maximă
posibilă până la 7°. Pe teritoriul satului predomină solurile cernoziomice tipice
moderat humifere. În lunca râului s-au depus solurile hidromorfe aluviale tipice.
Rețeaua hidrografică este include râul Răuțel și 2 pâraie. Râul Răuțel
traversează localitatea de la vest la est pe o distanță de circa 5 km. Lățimea râului
la intrare în sat este de 6 m și se mărește până la 10–11 m, adâncimea 0,1–1 m. În
timpul viiturilor în lunca râului se formează mlaștini și bălți. Apa râului se
caracterizează prin conținut sporit de săruri. Scurgerea medie anuală constituie 30–
40 mm/an.
Clima este de tip temperat continentală, cu veri calde și ierni blânde.
Temperatura medie a lunii iulie este de +20 °C, a lunii ianuarie de -4. Predomină
vânturile nord-vestice care contribuie la formarea climei în special, vara și toamna.
Acestea aduc cele mai mari cantități de precipitații. Vânturile nordice provoacă
răcirea vremii, apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-
estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a
precipitațiilor este de 500–550 mm anual, în perioada vegetației active suma
precipitațiilor constituie 360–380 mm.
Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale
sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre
păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a
fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de
pajiști și au fost plantate fâșii silvice. Arboretul este reprezentat de arțar
american, salcâm, plop, ulm etc.
În luncile inundabile sunt răspândite rogozul, stufului, pipirigul etc.
În satul Răuțel sunt amplasate 6 situri arheologice, inclusiv: 2 movile funerare 2
așezări Sântana de Mureș-Cernjachov și 2 mezolitice.
Cele mai vechi mărturii ale existenței oamenilor pe teritoriul satului sunt
cele două stațiuni mezolitice (mileniile VII-VI) - Răuțel III și Răuțel IV. Acestea
au fost descoperite și cercetate în anii 2007-2008, pe locul vetrelor s-au găsit
diverse așchii, lamele și alte obiecte din silex. Ambele stațiuni sunt amplasate pe
malul drept al râului Răuțel.[3] Locuitorii se ocupau cu cultivarea pământului,
creșterea animalelor, în special a vitelor, practicau diverse meșteșuguri:
confecționarea uneltelor de muncă și vânătoare, a vaselor din argilă ș.a.
În perioada romană, sec. II-IV, au existat alte două așezări umane (denumite
Răuțel I și Răuțel II), aparținând culturii Sântana de Mureș-Cerneahov. Așezarea
Răuțel I se află în partea de sud al satului actual, pe malul drept al Răuțelului, la
confluența unui pârâu cu acesta. Stațiunea Răuțel II este situată în partea de nord-
est a localității, pe malul drept al unui pârâu. Principala îndeletnicire a populației
constituia agricultura și meșteșugăritul.
Una dintre movile este situat la 200 m de cimitir, are o înălțime de 4 m și un
diametru de 30 m. Cea de a doua se afla lângă biserică, supranumită de localnici
corespunzător - „movila de lângă biserică”, ulterior a fost nivelată. Movilele sunt
dovezi a perindării popoarelor nomade pe aceste meleaguri.
Data apariției așezării este confuză. Conform Dicționarul Statistic al
Basarabei satul a fost întemeiat în 1919 de bejenarii veniți din ținutul Hotin, de
lângă Noua Suliță, (în 2000 s-a înălțat un monument „întemeietorilor”satului).
Alte surse indică că localitatea a fost întemeiată în anii 1865-1867. Apoi numele
satului apare în unele documente și publicații și hărți din secolul al XIX-lea.
În anul 1876 apoi și în 1892 pentru prima dată sunt menționate nume ale
proprietarilor de pământ H. Focșonean care deținea 1287 de deseatine și S.
Popovici - 2030 deseatine. Într-o publicație veterinară a Basarabiei, apărută 1894
se indică că în Răuțel erau 326 de vite cornute mari. În 1895 printre proprietari
sunt consemnați Carabet și Agop, iar în 1896 sătenii aveau și 180 de porcine.
La începutul secolului XX făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. Pe atunci
Răuțel era un cătun din 19 case, cu o populație de 72 persoane, țărani români.
Proprietarii Focșeneanu poseda 1287 desetine, iar Popovici, 2030 desetine. Între
anii 1914 și 1917 la marginea satului este construită linia ferată Bălți-Ungheni.
La 27 martie 1918 Sfatul Țării votează unirea Basarabiei cu România după
care se efectuează reforma agrară. În 1923 în Răuțel erau 134 de clădiri și 340 de
locuitori (190 de bărbați și 150 femei) activau primări, stație de cale ferată, oficiu
poștal. Anuarul din 1924 menționează că primar al satului era Cuciuc Ignat și notar
- Logan Axentie. În același an cei mai mari proprietari de moșii sunt Popovici
Agapie (110 ha), Popovici Agostina (100 ha), Popovici Nina (100 ha) și Popovici
Șt. Pitchis (110 ha). Datorită migrației numărul locuitori se mărește rapid,
ajungând la recensământul din 1930 la 870 de persoane: români - 670 pers.; ruși -
244 pers.; poloni - 5 pers.; evrei - 5 pers. și armeni - 4 pers. Ca limbă maternă 561
de oameni au declarat limba română; 62 de persoane - limba rusă și 12 oameni au
declarat limba idiș.
În perioada sovietică în Răuțel se afla o brigadă de câmp, ferme de păsări, de
vite, de porcine ale colhozului „Prietenia” (cu sediul la Pîrlița, Fălești). În sat
funcționa o școală medie, club cu instalație de cinematograf, bibliotecă, punct
medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, magazine, creșă, grădiniță

Comuna RISIPENI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Risipeni (sat-reședință) și Bocșa.
Bocsa:
 Complexul natural Bocşa

Risipeni:
 Casa de Cultura
 Ferma ecologică „Gospodarul Rediu”

Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.913

locuitori. La recensământul din 2004 erau 2.115 locuitori

Comuna SĂRATA VECHE  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Sărata Veche (sat-reședință), Hitrești și Sărata
Nouă.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 4.329 de
locuitori.  La recensământul din 2004 erau 4.603 locuitori.

Comuna SCUMPIA   - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este format dinsatele  Scumpia  (sat reședință), Hîrtop,  Măgureanca 
și Nicolaevca. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, dovadă că aici
au staționat în câteva rânduri cete de nomazi.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 3.243 de
locuitori. La recensământul din 2004 erau 3.807 locuitori

Comuna TAXOBENI  - este o comună din raionul Fălești, Republica

Moldova. Este formată din satele Taxobeni (sat-reședință), Hrubna
Nouă și Vrănești.
Conform datelor recensământului din 2014, comuna are o populație de 1.483 de
locuitori. La recensământul din 2004 erau 1.687 de locuitori.
HARTA RESURSELOR CULTURALE A RAIONULUI
FALESTI
 IN CONCLUZIE……..

Am initiat acest studiu, pentru a identifica valorile mobile si imobile,

materiale si imateriale; cele culturale, naturale, gastronomice, aditionale, etc.. Am
depistat un sir de probleme in ceia ce tine de dezvoltarea turismului rural. Alte
impiedimente fiind, slaba mediatizare a evenimentelor cultural – artistice
desfasurate in localitatile raionului.
Putina informatie in retelele de socializare, solicita crearea unui loc de
munca “IT” la nivel local, ce tine de digitalizarea informatiei despre localitati si
posterea pe Wikipedia, Google Maps, etc… Dar, aceasta prevede crearea unor
posturi noi de munca, conectarea localitatilor la serviciul internet, atragerea
fortelor noi de munca (tinere)….
Am pus baza cercetarii, dar e un process multianual de studiu al localitatilor,
de interactiune cu locuitorii acestora si, respectiv, de sistematizare a informatiilor
acumulate, de “folder – izarea” lor.