Ministerul Educatiei și cercetării al

Republicii Moldova

Proiect tematic la istorie:

,,BASARABIA ÎN
CADRUL ROMÂNIEI
MARI ÎN PERIOADA
INTERBELICĂ” ”

P R O F E S O R : Ș E R B AT I U C R U S L A N
E L A B O R AT D E D U M B R AV Ă M A R I U S
PLAN DE IDEI
• Introducere
• Dezvoltarea economică
• Viața socială
• Viața politică
• Cultura Basarabiei în cadrul României
• Concluzii
INTRODUCERE
Dupa Marea Unire din 1918, guvernul României
și-a concen­trat atenția asupra refacerii economiei
Basarabiei distruse de razboi. Organul suprem de
cârmuire a Basarabiei a fost Sfa­tul Țării, care la
27 noiembrie 1918, dupa o reorganizare politică
internă, s-a dizolvat. În următorii ani, au fost
efectuate reforme de unificare a noilor provincii în
cadrul României prin Legea pentru unificare
administrativă din 14 iulie 1925.
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
În Basarabia economia se împărțea în trei ramuri: agricultura, industria și
comerțul, agricultura fiind ramura principală. Din această cauză, industria a fost
dezvoltată în special în domeniul alimentației. În domeniul comerțului, Basarabia
era foarte slab dezvoltată, atât intern, cât și extern.

Economia
Comerț
Agricultură (intern,extern)
Industrie
(alimentară)
AGRICULTURA ȘI CREŞTEREA ANIMALELOR
1.1 Deoarece Basarabia este o regiune de dealuri şi cîmpii
cu un sol foarte fertil, agricultura reprezenta în această
provincie ramura de bază a economiei.
• Cultura cerealelor ocupa primul loc.
• Cultura grâului s-a extins datorită sprijinului acordat de
statul român prin valorificarea produselor (cumpărarea
grâului de către cooperative) şi prin reducerea cu 50% la
tariful de transport pe calea ferată.
• Locul al doilea în economia Basarabiei era deținut de
cultura viței-de-vie şi a pomilor fructiferi, în special în
zonele din valea Nistrului, Tighina şi Cetatea Albă.
1.2 Creşterea animalelor constituia o altă ramură
importantă a economiei basarabene predominând numărul
de vite mari cornute,cai,ovine,caprine.
INDUSTRIA
• Până la unire, industriei în Basarabia era orientată spre
satisfacerea necesităților locale şi imperiale sovietice, și aceasta
depindea de piața rusească.
• După Marea Unire, s-au deshis 3000 de intreprinderi
industriale mari şi mici. Mai rapid s-a dezvoltat industria
alimentară.
• În Basarabia se dezvoltă ramurile dependente de agricultură
(morărit, panificație, fabricarea zahărului, uleiului, conservarea
fructelor, vinificația, textilă)
• La Cetatea Albă a funcționat o singură fabrică de unelte
agricole.
• De asemenea s-a dezvoltat industria de prelucrarea lemnului şi a
materialelor de construcție.
COMERȚUL
• Comerțul intern şi extern din Basarabia era stopat
de rețeaua limitată de căi ferate, dar şi de
drumuri rele.
• Pentru a schimba situația a fost adoptat un
program de construcție a drumurilor de legătură a
Basarabiei cu restul țării(până în 1937 au fost
construite 800 km de şosele naționale şi
regionale).
• S-a dezvoltat şi transportul fluvial pe Nistru, Prut
şi Dunăre.
REFORMA AGRARĂ
1.1Prevederile reformei agrare:
• Marea proprietate funciară e limitată la 100 ha.
• Viile şi livezile rămân în posesia vechilor stăpîni
• Pădurile, apele şi bogățiile subsolului devin proprietate
de stat .
• Surplusul de teren agricol e distribuit țăranilor în loturi
de 5-7 ha în schimbul unei despăgubiri.
1.2 Pentru aplicarea reformei agrare, pe lângă ministerul
de domenii, cu sediul în Chişinău, se va înființa o instituție
specială de Stat cu numele de ,,Casa Noastră” ,care se va
ocupa de lucrările de expropriere și împroprietărire.
VIAȚA SOCIALĂ
• Țărănimea constituia circa 90% din totalul populației.Țărănimea a beneficiat
de reforma agrară . Au fost expropriate 4 300 de moşii cu o suprafață totală de1 Componența etnică
800 000 ha.De efectele legii au beneficiat 357 000 de familii de țărani.
• Muncitorimea-Au fost adoptate legi, precum cea pentru organizațiile
profesionale prin care muncitorii primeau dreptul de a se organiza în sindicate
(1921); legea repaosului duminical şi al sărbătorilor legale (1925);legea
contractelor colective de muncă (1929) etc.
• Intelectualitatea a cunoscut o puternică dezvoltare numerică. Din rîndul
acesteia se distingeau învățătorii şi profesorii, care au adus o prețioasă
români ruși ucraineni evrei
contribuție la dezvoltarea învățămîntului în limba română. bulgari găgăuzi germani altele

• Burghezia a cunoscut o anumită dezvoltare, mai ales în domeniile comercial şi

bancar. O mare parte a burgheziei din Basarabia era de origine evreiască.
Aceasta a beneficiat de credite şi de facilități vamale din partea statului român.
• Moşierimea a fost puternic afectată dereforma agrară- de expropriere.
VIAȚA POLITICĂ
• Printre cele mai de vază personalitați care și-au adus contribuția
la consolidarea sistemului politic în Basarabia au fost:P.
Halippa, I. Inculeț, I.Pelivan,D. Ciugureanu.
• În august 1918, în Basarabia este fondat Par­tidul Țărănesc, în
frunte cu P. Halippa. Progra­mul partidului prevedea:
împărțirea tuturor pamânturilor moșierești, egalitatea
cetățenilor în fața legii, votul universal pentru bărbați și femei,
îmbunătățirea condițiilor de munca și trai ale muncitorilor
salariați.
• Membrii Partidului Țărănesc P. Halippa, Inculeț, Pelivan,
Ciugureanu au asigurat majoritatea în locu­rile rezervate
Basarabiei în Adunarea Deputaților și în Senatul Romaniei.
CULTURA

• După Marea Unire din 1918 în cultură au avut loc schimbări

radicale îndeosebi în domeniul îvățământului.În anul 1924
este promulgată legea învățământului care impunea
practicarea de la 4 la 7 clase.
• În 1926 este înființată Facultatea de tehnologie din Chișinău.
• În 1933 secțiunea agronomică de științe din Iași este trecută
la Facultatea de Agricultură din Chișinău.
• Între anii 1918-1940 au fost construite în jur la 2700 de școli
primare.
• Tot în această perioadă are loc dezvoltarea artei și muzicii
(Eugen Doga, Maria Ciobotari) sculptură-Alexandru
plămădeală etc.
CONCLUZII
În concluzie Marea Unire a
favorizat dezvoltarea culturii
Române în Basarabia prin
deschiderea unui număr mari de
școli și reducerea analfabetismului.
De asemenea, datorită acesteia în
toate ramurile economiei
(agricultură, industrie și comerț) s-
au deschis aproximativ 3000 de
întreprinderi mari și mici, s-au
reparat 800 km de drum național și
cultura cerealelor a ajuns principala
Basarabia.
MULȚUMESC
PENTRU
ATENȚIE