Anexarea Basarabiei la

Imperiul Rus (1812)

Realizat de: Popescu Ana
,,În 1812, ca să se ştie, a pus muscalu’
piatră de hotar la Prut şi a rupt
biata noastră Moldovă în două.”
 Cuprins
1. Context Istoric
2. Tratatul de la București 1812
3. Personalități implicate
4. Evenimente importante după anexarea
Basarabiei la Imperiul Rus
4.1. Consecințele anexării
4.2. Viața culturală
4.3. Biserica
5. Concluzii
6. Bibliografie
 1. Context Istoric

Războiul ruso-turc din 1806–1812 a izbucnit pe

18/28 octombrie, țarul Alexandru I ordonând
trupelor sale să traverseze Nistrul și să ocupe Țările
Române.

Un factor important de influențare a războiului din

1806-1812: jocurile de interese dintre Prusia, Franța
și Imperiul Habsburgic.
 1. Context Istoric

 După întâlnirea de la Erfurt dintre Alexandru I și

Napoleon, țarul primește acceptul suveranului francez
pentru ocuparea de către Imperiul Țarist a celor două
principate dunărene – Valahia și Moldova – în cazul
victoriei rușilor în războiul cu otomanii din 1806-1812.
 2. Personalități implicate
Personalități implicate din partea Imperiului Rus:
1. Țarul Rus Alexandru I
2. Alexandre-Louis Andrault de Langeron

Personalități implicate din partea Imperiului Otoman:

1. Sultanul Mahmud al II-lea
2. Dumitru Moruzi

Personalități implicate din partea Franței:

1. Napoleon Bonaparte
 2. Personalități implicate

▸ Țarul Alexandru I ▸ Mahmud al II-lea ▸ Napoleon Bonaparte

 3. Tratatul de la București 1812

Tratatul de pace a fost semnat pe 16/28 mai , la

București.

Imperiul Otoman cedează Imperiului Rus un teritoriu

de 45.630 km², cu 482.630 de locuitori, 5 cetăți, dintre
care: Chilia, Cetatea Albă şi Ismail, 17 orașe și 695 de
sate.

Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune

ocupată „gubernia Bessarabia".
„De două secole, neamul românesc trăieşte o dramă,
drama Basarabiei. Prin silnicie, trădare şi corupţie,
Rusia ţaristă rupe, în 1812, trupul Moldovei lui Ştefan
cel Mare în două. ”
4. Evenimente importante după anexarea Basarabiei la
Imperiul Rus

La 26 octombrie 1812, Divanul Moldovei înaintează un categoric protest împotriva

ruperii Basarabiei din trupul Moldovei, iar mitropolitul Veniamin Costache cere ca
problema să fie tranşată de către Congresul de la Viena (1814-1815). Dar Alexandru I
fiind marele învingător al lui Napoleon şi unul din arbitrii Europei, chestiunea
Basarabiei nici măcar nu a fost ridicată în cadrul întâlnirii diplomatice la Viena.
 4.1. Consecințele anexării

 Rusia, după anexare, a păstrat particularitățile locale basarabene,

dreptul public moldovenesc, a publicat legi, recunoscând autonomia
acestei provincii.

 Permisivitatea din partea rușilor a durat până în 1828 când într-o lege
elaborată se preciza că toate afacerile se lucrează în limba rusă, iar în
caz de necesitate, cu traducere în limba moldovenească.

În Basarabia, recensământul din 1816-1817 arăta că populația se

situează în jurul a 98.638 familii, adică 491 905 locuitori. Din
totalul populației circa 91, 46% erau români.
„Ruşii şi-au propus să realizeze în această provincie două
scopuri bine definite: 1 ) să facă din majoritatea
covârşitoare a populaţiei moldoveneşti a provinciei, în
urma unei colonizări continue şi sistematice, o minoritate
şi
2) să deznaţionalizeze această populaţie”.
(Alexandru V. Boldur)
 4.2. Viața culturală.

Alexandru David afirmase că: deși în acea perioadă era în plin avânt epoca slavonismului
cultural, în sensul că toate actele publice, cărțile se scriau în limba slavonă și slujba
bisericească se ținea tot în slavonă, acest lucru nu înseamna că românii erau slavi.

În anul 1825, Nicolae I (Împăratul Rusiei) printr-o lege a introdus în

Basarabia instituțiile rusești guberniale, sistemul de impozite,
justiția etc. Prin Statutul organizării oblastiei, se interzicea
folosirea limbii române în actele publice, impunându-se
întrebunițarea numai a limbii ruse.

Totul avea să se facă de acum înainte după modelul rusesc.

 4.3. Biserica

Cultura românească în Basarabia a primit o permanentă susţinere

din partea clerului basarabean.
Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, a deschis o tipografie
românească, a cărei menire era să asigure necesarul de cărţi
bisericeşti clerului.

Tipografia va produce o importantă cantitate de cărţi cu conţinut

bisericesc (cărţi de cult sau lecturi religioase), cât şi cărţi didactice.
Acestea erau editate de către ierarhii bisericii basarabene în limba
română, cea pe care o înțelege băștinașii.
 5. Concluzii

În cele din urmă, pot afirma că odată cu anexarea

teritoriului menționat al Moldovei la Imperiul Rus, viața
normală a încetat a fi. Prin intenția de a rusifica Basarabia
obținută prin șiretlicuri, cei de la conducere impuneau legi
și norme pentru a crea din această fâșie de pământ ceva
străin pentru români.

Cu toate acestea, românii nu au cedat și au continuat să

lupte, chiar dacă unii doar în suflet, să lupte pentru limba
română și căpătarea autonomiei, în condițiile de cenzură.
 6. Bibliografie

1. http://www.ziarulnatiunea.ro/2012/05/03/1812-ocuparea-basarabiei-de-
catre-imperiul-rus/;

2. Dinu Poștarencu , Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Ed. Prut

Internațional, 2006, Chișinău;
3. https://adevarul.ro/cultura/istorie/impactul-anexarii-basarabiei-imperiul-
rus-Taranii-basarabeni-fug-dincolo-prut-
1_5389a9630d133766a82a97cf/index.html;

4. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/basarabia-intre-pogrom-
si-revolutii
 ,,Du-ne, Doamne, înapoi Basarabia în Ţară”!

Vă mulțumesc!