Colegiul de medicina Orhei

Aplicatia practica la Geografie pe tema :

,, Degradarea si masurile de protectie in raionul Rezina , Satul
Ciniseuti,,

A realizat: Lupașco Cristina

Profesor: Gurceac Ion
2020
Satul Cinişeuţi este o localitate in Raionul Rezina situata la latitudinea 47.6955
longitudinea 28.8549 si altitudinea de 203 metri fata de nivelul marii. Aceasta
localitate este in administrarea or. Rezina. Conform recensamintului din anul
2004 populatia este de 2 734 locuitori. Distanța directă pîna în or. Rezina este

de 13 km. Distanța pîna în or. Chişinău este de 90 km .

 Istoria satului
       Satul Cinişeuţi este o unitate administrativ-teritorială, în componenţa căreia este însăși satul. Prima atestare a
satului Cinişeuţi a fost făcută la 5 februarie 1495. Localitatea Cinişeuţi, cel mai mare sat din raionul Rezina, are o
istorie lungă şi glorioasă.
         În articolul „Cinişeuţi”, semnat de istoricul Vladimir Nicu şi publicat în săptămînalul „Viaţa Satului” din 07
ianuarie 1995, citim: „Nepoţii lui Sima Rigină vând acest sat drept 80 zloţi tătăreşti lui pan Toader, pisar domnesc,
doar el avea privilegii pentru sat şi de la străbunul lor, Negrea, încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun. La
recesământul din 1803, în satul Cinişeuţi, ce aparţinea  căminarului Andoni Zileţi, s-au înregistrat 151 de gospodării
ţărăneşti, iar la recesămîntul din 1814 erau de acum 193  de gospodării cu 480 de bărbaţi şi 436 de femei.Pe atunci
300  de familii erau ţărani, preocupaţi de fabricarea obiectelor din ceramică – vaze, căni, străchini, ulcioare, burluie,
marcoteţe, gavanoase. Abia în anul 1875 ţăranilor liberi li se repartizează 1198 de desetine de pământ din moşia
boerului Vasile Dileţi.
     Din iniţiativa şi cu contribuţia moşierului Matei Zileţi a fost construită, în 1825,  biserica de piatră, tot el 
înzestrând-o cu cărţi şi obiecte de cult. La mijlocul secolului XX, comuniștii au distrus în mod barbar biserica din
centrul satului.
     Şcoala parohială, ţine să ne informeze cercetătorul Vladimir Nicu, a fost recunoscută de autorităţi în anul 1861 şi
încoace au fost trimişi învăţători, care nu ştiau limba băştinaşilor. În anul 1872, când învăţau 35 de băieţi şi 35 de fete,
învăţătoare erau Ana Goncearuc şi Ana Socolovscaia, în anul 1881 învăţători erau Alexandru Kuşci şi Alexandru
Gherstin. În anul 1901 şcoala avea bibliotecă cu 486 de cărţi. Din 1880 pe lângă şcoala  din sat era o  şcoală specială,
în care tinerii învăţau arta confecţionării obiectelor din ceramică de  o frumuseţe rară. Lucrul era îndeplinit în condiţii
necorespunzătoare, ceramica era arsă în cuptoare primitive. 240 de familii îşi câştigau  astfel  mijloace pentru
existenţă. Experienţa acestor meşteri populari a fost folosită şi la fabrica de cărămizi, deschisă în sat la 15.03.1905.
Lutul se aducea cu carele din satul podgorean Gordineşti, producţia era scumpă şi greu de produs. Treptat  meşterii
părăseau cuptoarele şi treceau la muncă în câmp. Ultima persoană, care mai practica meşteşugul, a fost Constantin
Zingaliuc, doar că s-a axat pe confecţionarea jucăriilor de lut.
   
 Istoria Satului Ciniseuti

   În ianuarie 1891 poposeşte în localitate primul medic cu studii superioare – Condrat Lisnevici, care peste 5 ani
deschide aici un spital cu trei paturi. Tot el amenajează o farmacie. Creşte repede numărul populaţiei: în anul
1875 Cinişeuţi avea 2129 de locuitori în 1904 – de acum 4595 de locuitori.

      În 1940 fosta argată Marfa Colesnic este aleasă deputat în Sovietul Suprem al URSS. În perioada postbelică
intră în funcţiune o moară modernă cu două etaje, la Cinişeuţi se organizează săptămânal mari iarmaroace de
vite, piață agricolă. În urma războiului şi a foametei cumplite, la 01 august 1949, populaţia satului Cinişeuţi
scăzuse la 3421 de locuitori. Aici trăiau 1200 de moldoveni, ucraineni, 156 de evrei, 30 de ruşi.

     Sovhozul din localitate, situat la 14 km de Rezina, era specializat în domeniul culturilor tehnice, pomiculturii
şi creşterii animalelor. Cu timpul aici au fost plasate  asociaţiile raionale „Goscomselihoztehnica”,
„Moldtabacprom”, „Moldselihozhimia” şi o fabrică de nutreţuri combinate, două puncte de  prelucrare a
poamei şi a fructelor, o secţie de construcţie şi întreţinere a drumurilor, a fost construit un complex pentru 54 de
mii de porci. La ora actuală nu-şi pot găsi locul lor în economia de piaţă aproape toate întreprinderile industriale
din localitate. Oamenii se frământă, caută, speră la un viitor mai bun.

        La 11 octombrie 1977 în paginile ziarului raional „Farul Nistrean” din Rezina apare o adresare a tineretului
din s. Cinişeuţi: „Noi, comsomoliştii, şi tineretul anilor 70, ne  închinăm adânc în faţa părinţilor şi  buneilor
pentru bărbăţia  şi eroismul lor. Numai în satul Cinişeuţi nu s-au întors de pe câmpul de luptă 152 de oameni.
Pentru a înveşnici isprava lor am hotărât să participăm activ la  subotnice şi voscresnice şi cu mijloacele
câştigate să inaugurăm un complex memorioal. Propunem că în centrul complexului să fie înălţat un tanc -
monument în cinstea coloanei „От трудящихся Молдавии”. Memorialul a fost construit pe o coloană
pitorească la întrarea în sat. În ziua însorită de 9 mai 1983 a avut loc ceremonia de inaugurare, la  care a rostit o
emoţionantă cuvântare general-locontenentul Vladimir Bocicovschi, fost comandant al coloanei moldoveneşti
de tancuri.
Degradarea aerului si masuri de protectie
 
  Aerul atmosferic este un factor de mediu greu de controlat,deoarece
poluantii,odata ajunsi in atmosfera se disperseaza rapid si nu mai pot fi captati
pentru a fiepurati. Principalele activitati care polueaza aerul sunt: industria,
productia deenergie, agricultura, transportul, la care se adauga dezastrele:
incendiile depadure pe mari suprafete.
 Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenţa prea
multorautomobile, avioane cu reacţie şi nave de mare
tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi, poluante,
mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt
determinante, în ultima instanţă, denecesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în
stare de explozie demografică şiîndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane.
 Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului este necesară implementarea măsurilor
de reducere apoluării cauzate de vehicule, creştere a suprafeţelor de spaţii
verzi şi controlul respectării standardelor în construcţii şi traficul rutier
 Pînă atunci, de urgenţă se cer a fi întreprinse cîteva măsuri utilitare, cum ar fi:
 aplicarea reglementărilor de circulaţie pentru autovehiculele de mare tonaj
(peste cinci
tone );
 MASURI DE PROTECTIE

 Pentru îmbunătăţirea calităţii aerului este necesară implementarea măsurilor de reducere apoluării
cauzate de vehicule, creştere a suprafeţelor de spaţii verzi şi controlul respectării standardelor în
construcţii şi traficul rutier
 Pînă atunci, de urgenţă se cer a fi întreprinse cîteva măsuri utilitare, cum ar fi:
 aplicarea reglementărilor de circulaţie pentru autovehiculele de mare tonaj (peste cincI tone );
 adoptarea unor standarde mai severe cu privire la emisiile vehiculelor. eforturile întreprins
 e au avut un efect superficial. Practic, în domeniul diminuării poluării aeruluiatmosferic de la
transportul auto, schimbări spre bine nu se observă, din contra unele poziţii de salvare practicate
anterior, sunt neutilizate.
 E timpul să acţionăm mai constructiv şi să găsim cele mai optime soluţii în vederea
diminuăriipoluării aerului atmosferic, să utilizăm practica statelor comunităţii europene.
 Toţi trebuie să avem acelaşi scop: să contribuim la crearea condiţiilor necesare pentru
implementarea adecvată a politicii de mediu, să asigurăm implementarea bunelor practici a
ţărilordezvoltate care au obţinut rezultate pozitive în acest domeniu de activitate.
 Ţinînd-se cont de situaţia creată în domeniul protecţiei aerului atmosferic şi de necesitatea
îmbunătăţirii sănătăţii populaţiei, se cere:
a) elaborarea şi implementarea în termeni utili a unor regulamente care să includă practica
şiexperienţa avansată privitor la standardele calităţii aerului atmosferic şi nivelurilor dedegajări a
emisiilor de noxe;
b) aplicarea constantă a plăţii pentru poluarea aerului
 
Degradarea apelor si masuri de protectie
 In satul Ciniseuti factorii de degradare a apelor sunt :
 Pesticide si erbicide
Chimicalele, folosite de fermieri din belșug pentru îndepărtarea
daunatorilor, sunt preluate de precipitații şi astfel apa infectata se
scurge în apa pariurilor şi a râurilor. Unele din aceste chimicate
sunt biodegradabile şi se descompun repede în substanțe
inofensive sau mai puțin nocive, dar cele mai des întâlnite sunt
cele nedegradabile care persista pentru o lunga perioada de timp
 3.Pentru ca populatia satului Ciniseuti sa nu arunce gunoistea de
la gospodarii peste tot, nu numai in preajma apelor trebuie ca
satul sa fie dotat cu mai multe urne de colectare a gunoaielor de
diferita provinienta si reciclarea acestora,si desigur remunerari
financiare pentru persoanele care lupta pentru un mediu mai
curat si sanatos.
 4.Amendarea cu strictete a oamenilor ce nu pretuiesc mediul si
arunca gunoaiele in preajma apelor
 1.Micsorarea volumului de producere sau stationare completa a
interprinderilor mari care polueaza apele
 2. Formarea mai multor activitati benevole cum ar fi
voluntariatul in care in fiecare luna sa fie intreprinse masuri de
colectare a gunoaielor in apropierea
Degradarea solului si măsuri de protectie

Degradarea solului – pierderea prin eroziune a stratului

de humus, care afectează negativ fertilitatea sa.
Humus – substanţă chimică care se formează în
rezultatul procesului de descompunere a resturilor
organice în sol.
Fertilitate – proprietatea solului de a acumula, păstra şi
furniza toate elementele nutritive (apă, aer, hrană)
necesare dezvoltării plantelor.
Eroziune – degradarea resurselor funciare provocată de
factorii naturali (apa, vînt) şi antropici, ca rezultat al
căreia se distruge stratul fertil al solului, creîndu-se
ravene.
 Degradarea solurilor și măsuri de protecție

 Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Solul este stratul afânat, moale şi
friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei terestre, şi care împreună cu atmosfera constituie mediul de
viaţă al plantelor. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţa
şi imposibilitatea refacerii lui.
 Acţiunea antropică asupra solului prin defrişare, aratul pajiştilor a avut ca consecinţă apariţia 'pământurilor
rele' pe care nu se mai formează vegetaţia. Solul este un corp natural format în timp îndelungat în urma
unor procese pedogenetice şi are alcătuire complexă.
 Metode si mijloace de protectie a solului
 4.Deseurile menajere solide sunt depozitate la suprafata solului si reprezenta o sursa de poluare continua a
mediului: a solului, a apelor de suprafata si subterane. Populatia rurala nu este constienta de dauna adusa
mediului în caz de gestionare inadecvata a deseurilor.
 Ø utilizarea unor procedee agricole cu impact redus asupra mediului;
 Ø practicarea unei agriculturi organice;
 Ø elaborarea unui proiect de lege privind conservarea solului, dupa modelul tarilor europene;
 Ø aplicarea mecanismelor economice de prevenire a degradarii solului;
 Ø elaborarea unei harti nationale a terenurilor degradate;
 Ø stimularea restabilirii fâsiilor forestiere de protectie si aplicarii de masuri antieroziune;
 Ø reglementarea exploatarii pasunilor;
 Ø reglementarea exploatarii padurilor;
 Ø intensificarea eforturilor de reîmpadurire;
 Ø optimizarea modului de ocupare a terenurilor;
 Ø revenirea la practica de rotatie a culturilor.
 3.Eroziunea. Prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si
îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor
curgatoare,
 Consecințele degradării solurilor
 Cauzele degradării solului
 Ca cauza a alunecarilor de teren poate servi extragerea de catre om a materialului nisipos sau
argilos.
 5.Salinizarea.Sarurile sunt aduse de ape, în stare de solutie, sau odata cu materialul magnos, în
stare de suspensie. Prin evaporarea apei în perioadele calde, sarurile se concentreaza în sol
facându-l impropriu agriculturii. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se
include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor, ca
urmare a ridicarii nivelului freatic.
 2.Alunecarea. Deplasarea materialului ssub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca
unrol foarte însemnat, sar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea
solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.
 Protejarea mediului în localitatea natală
 1.Aratul de toamna, care în general este recomandat, pe povârnisuri este daunator daca dupa acest
arat, urmeaza ploi abundente. În acest caz întregul strat arat este luat de pe unele parti ale
povârnisurilor si depus sub forma de proluvii sau coluvii, acoperind solul normal de pe
suprafetele cu înclinare mica de la poala versantului sau este dus mai departe si depus sub forma
de aluviuni pe luncile râurilor mari sau chiar în delta. În acest fel se degradeaza atat solul de pe
povârnis, cat si cel de pe sesul de la baza acestuia
 Degradarea capacitatii productive a solurilor în urma supraexploatarilor agricole,
 Rezerva mica si foarte mica de humus în soluri,
 Nedezvoltarea plantelor,
 Scăderea cantității de O2,
 Moartea plantelor și animalelor din sol,
 Degradarea lumii animale și măsuri de protecție
 In preajma localitatii natale se intilnesc cel mai
mult:iepurile de cimp,veverita, mistretul,lupul etc.
 Cauzele degradarii:
 Lumea animala in preajma localitatii:
 protejarea habitatului
 interzicerea de constructii in zona raspindirii animale
 protejarea unor specii concrete
 diminuarea procesului de poluare si de contaminare a
biosferei
 Degradarea lumii animale si masurile de protectie:
 actiune asupra lumii animale directa,prin exterminarea
fizica
 acestora (vinatu),cit si indirecta,prin
modificarea conditiilor de mediu,a habitatelor
etc
 Masuri de protectie
 vinatul excesiv
 modificarea habitatelor
 extinderea suprafetelor cultivate
 constructii de obiecte
 poluarea apei,aerului,solului (factorul antropic)
 Efectele degradarii:
 diparitia unor pasari,animale rar intilnite in zona
noastra.
 lipsa hranei si a arialului de raspindire.
 parasirea totala a acestui teritoriu sau chiar
pierirea acestei specii in lipsa de conditiile
dorite
 bariere in calea lor de raspindire
 Degradarea lumii vegetale si masuri de protectie


Pădurea este izvor de sănătate şi linişte. Toate acţiunile pozitive
exercitate de pădure asupra mediului înconjurător, stînd la straja
sănătăţii acestuia, se reflectă în mod direct asupra sănătăţii
oamenilor. Ansamblul condiţiilor favorabile vieţii create în
pădure determină ca frecvenţa pulsului să se reducă cu 4-8
pulsaţii/ minut, să se tindă spre optimizarea tensiunii arteriale şi
să favorizeze starea de bună dispoziţie. Pentru bolnavii cu unele
afecţiuni respiratorii, pădurile de răşinoase sau amestec de
răşinoase şi fag din zonele montane sunt benefice.
 Apa şi pădurea sunt indispensabile. Arborii din păduri, cu
rădăcinile lor, reţin 40% din precipitaţiile atmosferice şi
umezeala provenită din topirea zăpezilor, facilitînd infiltrarea
treptată a apei în sol şi diminuînd forţa puhoaielor ce se scurg
spre albiile rîurilor. Părticelele solide de sol, bolovanii şi pietrele
aduse de torenţii de apă sunt reţinute de păduri şi nu ajung în
bazinele de apă. În felul acesta pădurile le apără de colmatare
Caprioara  Caprioara este unul din animale pe cale de disparitie in R.M. dar si in satul Ciniseuti. Caprioara este cea mai mica
specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai robusti, in comparatie cu
femelele.

Aspectul exterior si dimensiunile

Caprioara este cea mai mica specie de capre salbatice originare din Europa. Masculii au tendinta de a fi mai mari si mai
robusti, in comparatie cu femelele. Masculul poarta denumirea de caprior, iar femela de caprioara sau ciuta.

Blana este diferita functie de sezon. Iarna, blana este mai deasa, mai lunga, dand animalului un aspect ciufulit, neingrijit,
avand culoare cenusie sau maro-cenusiu. In timpul lunilor de vara, blana este mai scurta si mai rara, avand culoare maro
sau castaniu aprins.Blana de iarna incepe sa creasca la inceputul lunii septembrie si este schimbata in aprilie-mai.

In timpul lunilor de iarna, blana de la nivelul fetei posterioare a crupei este de culoare alba, usor sesizabila. In timpul
lunilor de vara acest semn este mai putin sesizabil. Coada este foarte scurta, de cativa centimetri lungime.

Capul este mic, mai mult lung decat lat. Botul, in general, este de aceeasi culoare ca restul corpului, dar nasul este
intotdeauna de culoare neagra. Adesea prezinta diferite pete de culoare alba pe obraji si in partea superioara a gatului.
Urechile sunt mari, ovale, fiind conturate cu par de culoare neagra, iar interiorul este captusit cu par moale, de culoare
alba.

Numai masculii prezinta coarne, care le cad in octombrie-noiembrie, dar le cresc din nou, pana vara, in perioada de rut.
Coarnele au, in medie, o lungime de 30 cm. In general, coarnele prezinta pana la 6 varfuri la capriorii adulti, in timp ce la
cei tineri, numarul este mai redus.

Rozetele bazale sunt bine-definite. Coarnele sunt utilizate de masculi in disputele pentru femele din timpul perioadei de
imperechere. Picioarele sunt suple si prevazute cu copite inguste si scurte ale caror degete laterale sunt bine dezvoltate.
Lungimea corpului este de 95-135 cm. Inaltimea la greaban este de 63-67 cm. Greutatea corporala este de 18-29 kg.
Comportamentul

In comparatie cu alte subspecii de capre salbatice, caprioara este, de obicei, un animal solitar. Caprioarele, in general,
traiesc singure sau in grupuri mici alcatuite dintr-o femela si puii acesteia. Teritoriul lor este destul de mic, de circa 1
km2. caprioarele se hranesc cu predilectie dimineata sau seara tarziu, odihnindu-se in restul zilei. Caprioarele se
organireaza in turme alcatuite din 20-40 de membri, numai iarna.
 Habitatul si aria de raspandire

 Caprioara prezinta o arie de raspandire destul de extinsa, fiind regasita in zonele temperate ale Europei si Asiei. Caprioara este un animal
care se adapteaza foarte usor, motiv pentru care este intalnit intr-o multitudine de habitate. Prefera zonele impadurite, cu multa vegetatie.
In Romania, o veti intalni de la ses, pana in padurile subcarpatice.

Hranirea
Caprioara nu este foarte pretentioasa, dar prefera vegetalele bogate in apa. Consuma cu placere ramuri tinere, muguri, frunzele diferitilor
arbori si arbusti, scoarta de copac, lucerna, etc. Se va hrani, de asemenea, cu recolta terenurilor agricole si daca va avea posibilitatea va
intra in livezile de pomi fructiferi, delectandu-se cu frunzele si fructele acestora. Toamna, caprioarele prefera alimentele concentrate
(seminte, fructe).

Aspecte particulare
Caprioara naparleste de doua ori pe an, primavara si toamna. Frecvent, intre masculi apar dispute pentru teritoriu si pentru femele, in
perioada de rut.

Viata reproducatoare:

-maturitatea sexuala a masculilor se produce pana la sfarsitul primului an de viata, dar nu sunt apti pentru imperechere pana la varsta de 3
ani;

-femela este apta pentru imperechere la varsta de 14 luni si este monoestrica;

-estrul (perioada de calduri) dureaza circa 36 ore;

-perioada de imperechere (de rut) are loc in fiecare vara, in iunie-august; desi se imperecheaza la inceputul verii, beneficiaza de un
procedeu special, care le permite sa nasca, primavara, intr-o perioada optima. Acest procedeu poarta denumirea de implantare intarziata;

-gestatia dureaza circa 300 de zile, dand nastere, in general, unui singur pui, si mai rar, la 2 pui/fatare, care prezinta ochii deschisi si sunt
complet acoperiti cu par;

-fatarea are loc in mai-iunie; iezii prezinta de-a lungul laturilor corpului un sir de pete albe, care le asigura camuflarea in iarba inalta. Acest
desen se estompeaza la varsta de aproximativ 2 luni;

-puii cresc rapid si pot fi intarcati la varsta de 2-3 luni si raman alaturi de mama pana aceasta da nastere altei generatii, anul urmator.  

Speranta medie de viata a caprioarei este de circa 8 ani, cu o maxima de 14-16 ani.
 Ce-as putea face daca as fi primar sau consilier local...

  în calitate de primar… aş informa populaţia cu privire la problemele

existente şi aş încerca să înţeleg şi problemele pe care le au aceştia şi
împreună cu ei am găsi soluţii pentru rezolvarea acestora. Dacă aş fi
primar eu însami  aş intreprinde o mică excursie pe străzile satului, aş
depista străzile care necesită reparaţii şi aş face ca acest lucru să fie
cît mai curînd posibil. Un alt lucru la care aş atrage atenţia ar fi
problema ecologică, cu care ne confruntăm zi de zi. Aş amplasa urne
pentru depozitarea gunoaielor pe străzi şi totodată ar fi o ideie bună
ca acestea să fie colectate de la fiecare gospodărie o data la două –
trei zile, in pungi speciale şi preluate de o echipă, care se va ocupa de
acest lucru, iar gunoaiele care vor fi colectate să fie sortate, resturile
alimentare de celelalte.
 Dacă aş fi primar aş lua în consideraţie şi problema de alimentare a
populaţiei cu apă potabilă, făcînd tot  posibilul ca sătenii să fie
conectaţi la apeduct. Un alt lucru inportant – aş face unele cercetări
privind apa din rîul Prut şi aş forma o grupă de voluntari în frunte cu
mine (primarul) pentru a colecta deşeurile aruncate inconştient de
săteni şi aş interprinde unele măsuri cum ar fi: sancţionarea
persoanelor care aruncă pur şi simplu gunoaiele in locuri interzise.
 Să fii primar nu este un lucru uşor, aşa cum s-ar părea în primă
instanţă, însă odată ce „ai intrat în horă,, trebuie să joci pîna la urmă
sub lozinca: ,, Mai puţină vorbă, mai multe fapte”.