Sunteți pe pagina 1din 15

Recuperarea post infarct

miocardic

A realizat: Lupasco Cristina gr.39


Profesor : Tihon Viorica
Infarctul miocardic – Definiție

• Infarctul miocardic (IM), numit frecvent și atac de cord, reprezintă


întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce
determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se
produce prin obstrucția unei artere coronare în urma rupturii unei
plăci de aterom la nivelul peretelui arterial.Reducerea fluxului
sangvin și hipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la necrozarea
muschiului inimii.

Anatomie patologică VoI 1


Autor: Carmen Ardeleanu, Florin Halalau
Semne și simptome:

Ariile de apariție a durerii în IM


-roșu închis=zone tipice
-roșu deschis=alte zone
IM – Măsuri de profilaxie
• Adoptarea unei diete variate și echilibrate din punct de vedere caloric;
• Evitarea sedentarismului și integrarea unui program de exercitii fizice
zilnice;
• Evitarea fumatului ( noi studii au demonstrat că și fumatul pasiv crește riscul
de boală coronariană)
• Managementul greutății corporale;
• Managementul stresului;
• Controlul optim al tensiunii arteriale prin medicație;
• Evitarea episoadelor de hiperglicemie dar și cele de hipoglicemie;

*De menționat faptul că dieta,activitatea fizică si oprirea fumatului își


mențin efectul cardioprotector atâta timp cât sunt continuate zilnic.
Recuperare

OMS definește recuperarea bolnavilor


cardiovasculari ca:” ansamblul activitățiilor
necesare pentru influențarea procesului
evolutiv al bolii și pentru a asigura bolnavilor
cea mai bună condiție posibilă, fizică,
mentală și socială, încât ei să poată, prin
propriile eforturi să-și mențină sau să-și reia
un loc cât mai normal în societate.”
Recuperarea cardiovasculară este împărțită
clasic în trei faze:
 Faza I (spitalizarea)- de convalescență precoce și are ca
obiectiv principal prevenirea complicațiilor provocate de
repausul prelungit.
 Faza II (imediat după spitalizare) –durează de obicei 8-
12 săptămâni în funcție de locul unde se desfășoară( în
clinici specializate sau ambulator) Este precedată de un
test de efort submaximal ce permite evaluarea capacității
fizice și a stării cardiace a pacientului
 Faza III( menținerea sau întreținerea) – debutează cu
reluarea activității socio-profesionale și durează toată
viața.

Recuperarea cardiovasculară –Dan Gaiță,Claudiu Avram


Faza I -Obiectivele de recuperare

 Prevenirea complicațiilor pulmonare


 Prevenirea tulburărilor de coagulare( tromboze,embolii)
 Prevenirea și corectarea hipotoniei
 Asigurarea bolnavului cu niște capacități de autoingrijire
și independență în mișcare
 Combaterea repercursiunilor psihologice ale imobilizării
 Pregătirea funcțională a aparatului cardiovascular pentru
trecerea la următorul nivel
Recuperarea post-IM - Faza I
• Faza I
• Începe din spital; se tratează mai întâi complicațiile.
• - mobilizare precoce, pentru diminuarea efectelor generale ale decubitului
• -posturi antideclive
• - antrenare cardio-vasculară, pentru etapele următoare.
• Zilele 1-2 – după dispariția durerii, stabilizarea FC și a TA:
• - mișcări pasive apoi active ale extremităților;
• - șezând cu picioarele la marginea patului.
• - mișcări de pedalare din art.tibio-tarsiană
• Zilele 3-4:
• - mișcări active ale extremităților,repetate de 10-15 ori,de 2 ori pe zi;
• - poate sta în fotoliu, lângă pat;
• - poate sta în ortostatism și face câțiva pași;
• - își poate face toaleta singur.
• Zilele 5-7: începe mersul pe hol.+streching;
• Zilele 7-8: se poate deplasa pe hol de 2x/zi.
• Ziua 9:
• - execută mobilizările active de 3x/zi;
• - poate urca câteva trepte;
• - poate face singur duș.
• Ziua 10:
• - crește dinstanța de mers până la 400m de 2x/zi;
• - coboară un etaj.
• Ziua 11:
• - urcă și coboară 1-2 etaje;
• - poate începe exerciții la cicloergometru sau covor rulant;
• - se externează (de regulă) și: continuă exercițiile fizice; desfășoară
• activități casnice moderate.
Testarea la efort
• La externarea din secția de terapie intensivă bolnavul va fi supus unui
• test de efort, care îl va încadra în categoria de bolnavi cu risc scăzut sau
înalt, executat la cicloergometru sau covor rulant,
• urmărind ca frecvența cardiacă să nu depășească 70% din frecvența
• maximă relativă.
• - Testul va fi oprit daca apare una dintre complicații sau dacă frecvența
• cardiacă depășește 140 bătăi/minut.
• - Testul este satisfăcător dacă, respectând condițiile date, nivelul
• efortului se ridică la 70-100 W (5 meti).
•  1 MET
• = cosumul de energie care utilizează 3,5-4 ml oxigen/kgc/min.
• = energia necesară pentru a rămâne în repaos, aşezat în fotoliu.
Faza II – Obiectivele de recuperare

 Conservarea rezultatelor și nivelului de efort atins în


timpul fazei intraspitalicești a recuperări;
 Instruirea bolnavului în vederea monitorizării efortului
prin FC;
 Creșterea capacității de efort
 Reinserția în viața cotidiana si socio-profesională
Recuperarea post IM – Faza II
- după 3-6 săptămâni de la infarct; durează 8-10 săptămâni.
!!! se desfășoară numai dacă nu apare intoleranţă la efort.
• Etape:
• - încălzirea;
• - antrenament cu efort de anduranţă;
• - revenirea după efort.
• Frecvență: 3-4 sedinţe/săptămână.
• Tip de efort: exerciții fizice( inclusiv izometrie) cicloergometru, gimnastică
acvatică, înot, mers rapid,plimbari,
-prestați casnice,gospodărești precum :aspirat,călcat.
-practicarea unor sporturi fără urmărirea realizării performanțelor: ciclism,vaslit,
Recuperarea post-IM – Faza III
• - profilaxia secundară a complicaţiilor;
• - reluarea activităţilor sociale.
• După externare, timp de o saptamână, se va continua la domiciliu
• programul de exerciții instituit în unitatea spitalicească, în paralel cu
• efectuarea de mici munci in gospodarie
• - Pe parcursul acestor activități, pacientul își va asigura autocontrolul
• frecvenței cardiace, având grijă să nu depășească cu peste 20 de
• bătăi/minut valorile de repaus.
• - Dacă bolnavul locuiește singur, pe parcursul acestei săptămâni va
• scădea cantitatea de efort depusă în timpul ședințelor de antrenament,
• corespunzător cu creșterea solicitărilor casnice.
• IV. Concluzii
Antrenamentul fizic alături de tratamentul medicamentos
standardizat, a adus un plus de eficienţă în controlul valorilor
colesterolului plasmatic. Rezultatele obţinute scot în evidenţă
ameliorarea activităţii cordului, îmbunătăţirea circulaţiei venoase
capilare şi coronariene, îmbunătăţirea metabolismului general,
perfecţionarea mecanismului de reglare cu efect adaptiv la solicitări,
îmbunătăţirea ventilaţiei, scăderea colesterolului sanguin şi prevenirea
trombozelor. S-au obţinut efecte psihice şi educative care favorizează
adaptarea la mediul social şi la solicitările vieţii cotidiene. Efectuarea
programului de antrenament fizic prin înot a condus la creşterea
capacităţii de efort exemplificată prin scăderea valorilor frecvenţei
cardiace în timpul testării la efort cu o încărcare superioară a bicicletei
ergometrice şi în plus o creşterea semnificativă a valorilor VO2 maxim.
Antrenamentul fizic prin programe de înot sunt sigure şi eficiente in
recuperarea post infarct miocardic revascularizat.
Bibliografie
Anatomie patologică VoI 1
Autor: Carmen Ardeleanu, Florin Halalau

Recuperarea cardiovasculară
Autor: Dan Gaiță,Claudiu Avram

Suport de curs -Kinetoterapia în infarctul de miocard.-Conf.Postolache Paraschiva

https://www.scribd.com/doc/52248954/Referat-Infarctul-miocardic-acut

http://www.sport.uvt.ro/analeleuvt/revista/2006/2006N_25.pdf