Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Reabilitarea medicală a
pacienților după IMA
Proiect realizat de: Bilan Anastasia, studentă anul VI, grupa M1411
Catedra Reabilitare Medicală, Medicină Fizică și
Terapie Manuală
Modulul: Reabilitare medicală
 Generalități:
• Patologia cardiacă reprezintă cauza principală a morbidității și mortalității la
nivel mondial.
• Infarct miocardic - necroza miocardului urmare a ischemiei acute, cauzată
de ocluzia completă sau parţială a unei artere coronariene.

Scopurile reabilitării medicale post-IMA:

• Restituirea stării fizice, pentru a putea prelua activitățile zilnice
(cardiac rehabilitation, RC)
• Reducerea riscului unui alt IMA
Reabilitarea cardiacă (RC):
Reabilitare cardiacă - intervenții coordonate, menite să optimizeze
funcționarea fizică, psihologică și socială a pacientului cardiac, pe lângă
stabilizarea, încetinirea sau chiar inversarea progresiei proceselor
aterosclerotice subiacente, reducând astfel morbiditatea și mortalitatea.

Scopurile RC:

•Înlăturarea factorilor de risc CV (obezitatea,HTA, fumatul, stresul, DZ, vârsta

înaintată, antecedente cardiace, sedentarismul);
•Creșterea toleranței la efort;
•Reincadrarea pacientului în viața socială, profesională și familială;
Indicații RC:
• Stari post-IMA, SCA.
• Hipertensiunea arteriala.
• Intervenții chirurgicale pe cord: angioplastii coronarieine, by-
pass, corecții valvulare, transplant etc.
• Cardiomopatii ischemice, valvulare, insuficiență cardiacă
cronică.
• Patologii vasculare periferice.
• Cazuri specifice (comorbidităţi: diabet zaharat, sindrom
metabolic, istoric de AVC tranzitor, etc.)
Contraindicații:
• Insuficiențăcardiacăcu semnede exacerbare(sindromcongestiv),
severitate înaltă.
• Angor pectoral instabil.
• Aritmiiventricularesevere.
• Hipertensiunearterialăpulmonară(TAPs 60 mmHg).
• Hipertensiunearterialăseveră.
• Trombozăintracavitarăcardiacăvoluminoasăsaupediculată.
• Revărsatpericardicmoderatsausever.
• CP obstructive, stenoze valvure severe.
Componentele RC:
• Evaluarea clinică (TTE, oboseală, dispnee), funcțională (ECG,
Echo-CG), biochimică, teste specifice (test de efort cu
determinarea consumului de oxigen, chestionare de depresie,
anxietate, scala Borg etc)
• Asistență în desfășurarea activităților fizice
• Management psiho-social de reincadrare în activitățile de rutină
• Managementul factorilor de risc (personalizat)
• Consultarea nutriționistului
Desfășurarea programelor de reabilitare cardiovasculară:

Potrivit prevederilor American College of Sports Medicine (ACSM), un

program de reabilitare cardiovasculară are în componența sa următoarele faze
distincte (18–20):
• Faza I – faza de spital – are ca scop minimizarea efectelor negative ale
repausului la pat și se termină la momentul externării;
• Faza II – faza postspitalizare – începe la momentul externării din spital și
durează până la 12 săptămâni, având ca scop principal stimularea cheltuielilor
metabolice din activitățile obișnuite de fiecare zi;
• Faza III – faza preventivă – are o durată nedeterminată, fiind recomandată
continuarea reabilitării cardiovasculare pe parcursul întregii vieți.
Faza I – faza de spital are ca scop combaterea efectelor negative ale repausului
la pat și recâștigarea capacității de autoîngrijire. Faza I a reabilitării pacientului
începe la 12–48 de ore de la momentul instalării acestuia.

3 etape:
• etapa inițială, realizată în pat sau la marginea patului;
• a doua etapă, cu ridicarea din pat și exerciții fizice realizate în salon;
• a treia etapă, implicând părăsirea salonului, mersul pe coridor, urcatul scărilor.

Testarea de efort - elementul-cheie al evaluării în vederea trecerii la faza a II-a a

RC. Pentru pacienții cu infarct miocardic necomplicat, testarea de efort poate fi
realizată după cinci-șapte zile de la evenimentul coronarian acut, dacă s-a
practicat tratament prin angioplastie coronariană, și la 10–14 zile, dacă s-a
practicat tratament conservator
Faza II – faza postspitalizare începe la momentul externării din spital
și durează până la 12 săptămâni. Faza II are ca obiectiv principal
optimizarea capacității de efort până la nivelul corespunzător
activităților curente, în condițiile deficitului performanței cardiace
individuale.

• Faza II se poate desfășura fie în clinici de recuperare cardiovasculară,

fie în ambulatoriu.
• Faza II are la bază antrenament fizic de tip aerobic, implicând
grupele musculare mari, sub formă de ședințe de 20–30 minute,
minimum trei zile pe săptămână și o durată totală de 8–12
săptămâni.
• Prescrierea programelor de antrenament fizic postinfarct miocardic
acut trebuie să aibă în vedere clasa de risc cardiovascular asociat
exercițiului fizic.
 Faza III – faza preventivă urmărește menținerea efectelor funcționale
dobândite în faza II și prevenția recurenței evenimentelor coronariene
acute.

• Se recomandă prelungirea programului de reabilitare cardiovasculară pe

durata întregii vieți.
• Faza III a reabilitării se desfășoară nesupravegheat, dar cu evaluarea
clinică periodică a pacienților.
• Pentru desfășurarea optimă a reabilitării cardiovasculare pe termen lung,
în faza preventivă, cele două faze anterioare ale reabilitării trebuie să
asigure și educația adecvată a pacientului, din punctul de vedere al
alegerii exercițiilor fizice, stabilirii duratei și nivelului de intensitate și
recunoașterii simptomelor, în scopul maximizării condițiilor de siguranță
Kinetoterapia:
Exercițiile fizice, monitorizate atent de kinetoterapeut, au rolul de a crește
capacitatea funcțională cardiovasculară și de a scădea necesarul de oxigen al
miocardului.

Sesiunea:
• Se desfășoară în 3 faze
• Încălzire de minim 5 minute
• 5-30 minute la cicloergometru standard, cicloergometru pentru brațe, mers
(combinații)
• Revenire și relaxare de minim 5 minute.
• Frecvența recomandată – cel puțin 5 ședinte pesăptămână.
 Managementul:
Lipidic:
• Profilurile lipidice se repetă la 4-6 săptămâni
după spitalizare și la 2 luni după inițierea
sau modificarea tratamentului antilipidic.
• Obiectivul principal: LDL <100 mg/dl; Masei corporale excesive:
reducerea suplimentară a LDL <70 mg/dl • IMC 21-25, talia<89cm la bărbați și <78cm la
este rezonabilă. femei.
• Obiective secundare: HDL> 40 mg/dl,
colesterol total <200 mg/dl, trigliceride
<150 mg/dl. Psihologic:
HTA: • Identificați pacienții cu depresie
semnificativă clinic, anxietate, furie și abuz
• Măsurarea periodică a TA de repaus. de substanțe, cu referirea lor ulterioară la
• Evaluarea tratamentului și respectarea specialiști în domeniu.
curentă.
• TA optimală - <120/80 mmHg
Fizioterapie:
• Galvanizarile simple sau băile galvanice - mecanisme reflexe de vasodilatație,
redistribuirea circulației (Galvanizare - metodă de terapie fizică, ce constă în
aplicarea asupra organismului unui curent continuu de tensiune redus (30-80
V) și mic ca putere (50 mA)).
• Electroterapie pulsatilă cu frecvențe joase, TENS (stimulare electrică
transcutanată a nervului) etc.
• Câmp magnetic - regim sedativ, reglare vegetativă, scăderea TA.

Balneoterapie:
• Apele carbogazoase – scăderea TA; scăderea FC; crestere a debitului bataie, cu
ameliorarea perfuziei coronariene.
• Apele sulfuroase - efect vasodilatator periferic.
• Băi parțiale periferice (Haufe, Schweninger) - termoreglare, relaxare, reglare
vegetativă.
Medicație:
• Inhibitorii de conversie a angiotenzinei (Lizinopril, Enalapril,
Captopril etc) – controlul HTA ca factor de risc.
• Anti-plachetare (Aspirină, Clopidogrel, Prasugrel etc.) – imediat
după IMA, profilaxia formării trombilor.
• Beta-blocatori (Propranolol, Nebivolol, Metoprolol etc.) – relaxarea
miocardului cu reducerea necesarului de oxigen
• Statine (Atorvastatin, Rosuvastatin etc.) – managementul
colesterolului.