REABILITAREA PULMONARĂ

ÎN ASTMUL BRONȘIC

Absolvent:
Popa Claudia Maria

Coordonator științific:
Conferențiar Doctor Paraschiva Postolache
OBIECTIV

 Rolul programului de reabilitare

pulmonară asupra evoluției stării de
sănătate a pacienților cu astm bronșic,
internați în Secția Clinică Recuperare
Medicală Respiratorie a Spitalului Clinic
de Recuperare Iași, în perioada ianuarie –
mai 2014.
 ASTMUL BRONȘIC

 Afecțiune caracterizată de
inflamația cronică a căilor
respiratorii;
 Caracter episodic, cu evoluție în
accese, separate de perioade
asimptomatice și crize ce durează
de la câteva minute pana la câteva
ore;
 Apare prin expunerea directă sau
indirectă la stimuli care inițiază
atacul de astm.

GINA 2014
 REABILITAREA PULMONARĂ –
DEFINIȚIE

Reabilitarea pulmonară este o intervenție

multidisciplinară bazată pe o evaluare detaliată a
pacientului, urmată de adaptarea acestuia la
terapii care includ exercițiul fizic, educația și
schimbarea stilului de viață, concepute pentru a
îmbunătăți atât starea fizică cât și starea psihică a
persoanelor cu afecțiuni respiratorii cronice
obstructive.*
REABILITAREA PULMONARĂ -
OBIECTIVE

Obiectivele reabilitării pulmonare în astmul

bronșic sunt:
 dezobstrucția căilor respiratorii;
 tonifierea musculaturii respiratorii;
reducerea simptomatologiei diurne și nocturne;
diminuarea exacerbărilor și a dispneei până la
dispariția acestora;
creșterea capacității de efort;
creșterea randamentului;
scăderea absenteismului școlar și respectiv a
celui de la locul de muncă;
scăderea costurilor tratamentului medicamentos;
METODE DE REABILITARE
PULMONARĂ

 Hidroterapie;
 Aerosoloterapie;
 Kinetoterapie
 Salinoterapie;
 Reeducarea
respiratorie;  Masajul;

 Reeducarea  Terapia
vorbirii; ocupatională;
 Reeducarea tusei;  Psihoterapia și

 Relaxare;
terapia
educațională.
 Posturare;
Metodele de care dispune reabilitarea
pulmonară a bolnavilor astmatici, presupun o
bună comunicare între membrii echipei
medicale și bolnav, în vederea îmbunătățirii
stării de sănătate a pacientului și a obținerii
controlului total asupra astmului bronșic.
Reabilitarea pulmonară este multidisciplinară
și individualizată.
 CAZ CLINIC:
I.F., 57 de ani, sex feminin, astm bronșic persistent
moderat controlat parțial (GINA 2014)
Motivele internării:
Tuse cu expectorație în cantitate redusă predominant
matinală;
Dispnee gradul 2 mMRC;
Wheezing.
Simptome:
•în timpul zilei- zilnic;
•în timpul nopții- >1 dată/săptămână
Măsurători antropometrice: Talie:1,64 m; Greutate: 70
kg; IMC=26;
 Dispnee:
 Grad 2 scala mMRC(modified Medical Research
Council);
 Grad 3 scala Borg.
PROGRAM DE REABILITARE
PULMONARĂ

 Kinetoterapie respiratorie
 Educarea respirației diafragmatice;
 Educarea tusei;
 Posturi de drenaj bronșic;
 Antrenamentul la efort dozat;
 Aerosoloterapie;
 Hidroterapie.
 PROGRAM DE REABILITARE
PULMONARĂ

 Educare respiratorie- inspir pe nas, urmat de o scurtă

apnee post inspir, după care se efectuează expirul, care
trebuie să dureze mai mult decât inspirul.
 Educarea tusei- din poziția așezat cu trunchiul drept,
capul ridicat și antebrațele la nivelul abdomenului, se
va efectua un inspir lent și profund pe nas, timp în care
pacienta va presa abdomenul de antebrațele sale.
Urmează apoi o scurtă apnee, după care se evacuează
pe gură aerul în 2-3 reprize, timp în care pacienta
tușește și realizează flexia trunchiului cu retropulsia
abdomenului.
 Posturi de drenaj bronșic – pacienta se află în poziția
 Reeducarea respirației diafragmatice se
realizează prin aplicarea unor contrarezistențe la
nivelul diafragmului în timpul respirației,
reprezentate de mâinile kinetoterapeutului sau de
mâinile pacientei, reușind astfel să se antreneze
musculatura respiratorie la o tensiune mai mare. În
inspir se realizează antepulsia abdomenului iar în
expir, retropulsia acestuia.
P.I. : stând lângă scară cu picioarele apropiate,
mâna dreaptă se ține de bara de la nivelul
șoldului iar mâna stângă se ține de bara de
deasupra capului.
T1: îndepărtarea bazinului de scară, realizând o
înclinare laterală a trunchiului spre partea
dreaptă, inspir.
 Aerosoloterapie- realizată cu apă sulfuroasă în care
s-a adăugat o fiolă de ACC- expectorație și un
antiinflamator (o fiolă de dezxometazonă).
 Hidroterapie- în bazinul cu apă sulfuroasă.
 EVALUAREA
PACIENTEI
Evaluarea pacientei la Evaluarea pacientei la 3 luni de
externare la externare

S-a obținut: S-a obținut:

Dispneea Dispneea

Scala mMRC 2 -> 1; Scala mMRC 1->0;

Scala Borg 1->0;
Scala Borg 3->1;
Testul de mers de 6 minute
Testul de mers de 6 minute
Distanța teoretică= 648 m
Distanța teoretică= 648 m
Distanța parcursă= 650 m
Distanța parcursă= 630 m (100% din distanța teoretică);
(97% din distanța teoretică); Menținerea indicelui de
Scăderea indicelui de masă masă corporală la 24,9;
corporală de la 26 la 24,9. Obținerea controlului total
Recomandări la domiciliu:
•Kinetoterapie;

•Aerosoloterapie;
•Tratament farmacologic;
•Regim igieno-dietetic;

•Salinoterapie;

•Hidroterapie.
 CONCLUZII

Așadar, programul de reabilitare pulmonară

are o importanță majoră pentru pacientul
astmatic, deoarece prin urmărirea tehnicilor sale,
bolnavii pot avea o viață normală care să nu le
afecteze evoluția în plan profesional sau să creeze
probleme în viața de zi cu zi.
Recomandările sunt ca fiecare pacient ce
suferă de astm bronșic să fie inclus în programul
de reabilitare pulmonară și să continue acest
program permanent la domiciliu.