 Răspuns corect selectat

 Răspuns greșit selectat

 Răspuns corect neselectat
 Răspuns greșit neselectat
Întrebarea Nr. 1: Indicați tipurile de diagrame:

 Diagramele cu coordonate geografice

 Diagramele bazate pe lungimi
 Diagrama Scatter
 Diagramele de proporții
 Toate variantele descrise
Întrebarea Nr. 2: Indicați diagramele bazate pe lungimi:

 Toate variantele descrise

 Diagrama de proporții
 Pictograma
 Diagrame cu bare
 Diagramele speciale
Întrebarea Nr. 3: Ce elemente include suprafața de reprezentare a graficului:

 Legenda graficului
 Titlul sau denumirea graficului
 Scala hașurilor aplicate
 Valorile intervalelor scalei
 Eticheta rețelei de axe
Întrebarea Nr. 4: Reprezentarea grafică a ratelor se face prin:

 Diagramele cu bare
 Diagramele de proporții
 Diagramele cu coordonate geografice
 Grafice cu coordonate rectangulare
 Diagramele speciale
Întrebarea Nr. 5: Indicați tipurile de grafice:

 Cu coordonate rectangulare
 Cu coordonate polare
 Cartodiagramă
 Speciale
 Diagrame
Întrebarea Nr. 6: Selectați din cele enumerate când se folosește diagrama de proporții:

 Indicatorul de raport
 Structura fenomenului
 Asigurarea populației cu paturi la 10 mii de locuitori
 Răspândirea fenomenului
 Numărul de bolnavi
Întrebarea Nr. 7: Reprezentarea grafică a indicatorului de proporție se face prin:
  Diagramele de proporții cu bare
 Pictograme
 Bare
 Diagrama Scatter
 Diagramele de proporții cu discuri
Întrebarea Nr. 8: Selectați din cele enumerate, când se folosește graficul cu coordonate rectangulare:

 Răspândirea fenomenului
 Asigurarea populației cu medici la 10 mii de locuitori în ultimii 5 ani
 Ponderea de bolnavi
 Mortalitatea infantilă după cauze de deces
 Ponderea grupelor de sănătate
Întrebarea Nr. 9: Selectați din cele enumerate, când se folosește diagrama radială:

 Sporul absolute
 Rata mortalității generale
 Mortalitatea infantilă în 12 luni
 Asigurarea populației cu medici
 Ponderea vizitelor la domiciliu
Întrebarea Nr. 10: Regulile de construire a diagramei cu discuri:

 În sector se indică valoarea în grade

 Transferarea indicatorului în grade
 Raza - valoarea medie
 Raza - valoarea medie ponderată
 Raza - valoarea spontană
Întrebarea Nr. 11: Selectați tezele care confirmă utilitatea practică a reprezentărilor grafice:

 Prezintă dinamica și legitățile fenomenului

 Reprezintă gradul de răspândire și relevanță a fenomenelor
 Reprezintă structura sau ponderea fenomenului studiat
 Reprezintă structura corelativă dintre factorii de risc
 Indică gradul de influență a factorilor asupra fenomenului
Întrebarea Nr. 12: Regulile de construire a diagramei radiale:

 Raza - valoarea medie

 Cercul se imparte spontan
 Raza - valoarea spontană
 Repartizarea valorilor pe coordinate
 Cercul se împarte după numărul de observații studiate
Întrebarea Nr. 13: Selectați componentele de bază a graficului:

 Suprafața graficului
 Argumentarea subiectului reprezentat
 Suprafața de reprezentare
 Aria graficului
 Soft-ul în care se va efectua
Întrebarea Nr. 14: Seriile cronologice pot fi:
  Compuse
 Combinate
 Intrerupte
 Neintrerupte
 Simple
Întrebarea Nr. 15: La metodele de ajustare a seriei cronologice se referă:

 Calcularea mediei ponderate

 Calcularea mediei prin metoda momentelor
 Calcularea mediei glisante
 Majorarea intervalului
 Calcularea mediei de grup
Întrebarea Nr. 16: Seria cronologică se ajustează dacă:

 Nivelurile în dinamică sînt în creștere

 Nivelurile oscilează periodic
 Nivelurile în dinamică variază pronunțat
 Nivelurile în dinamică sînt în descreștere
 Nivelurile în dinamică nu se modifică
Întrebarea Nr. 17: Media de grup în seria cronologică este:

 Valoarea medie, obținută din nivelul dat și două niveluri vecine

 Suma nivelurilor vecine
 Suma a trei niveluri vecine
 Diferența dintre trei niveluri vecine
 Semisuma a două niveluri vecine
Întrebarea Nr. 18: Unul din indicatorii de analiză a seriei cronologice este:

 Valoarea medie a unui procent de spor

 Valoarea medie a sporului
 Valoarea absolută a unui procent de creștere
 Valoarea absolută a unui procent de spor
 Sporul relativ
Întrebarea Nr. 19: Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de:

 Valorile relative
 Structura morbidității
 [  ] Valori omogene
 Valorile medii
 Ponderea vizitelor
Întrebarea Nr. 20: Ritmul de creștere al seriei cronologice este:

 Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent

 Raportul procentual al unui procent de spor la nivelul precedent
 Raportul procentual al procentului absolut la ritmul sporului
 Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
 Raportul procentual al ritmului sporului la nivelul precedent
Întrebarea Nr. 21: Sporul absolut reprezintă:
  Diferența dintre nivelul următor și nivelul precedent
 Raportul nivelului următor la cel precedent
 Suma nivelurilor următor și precedent
 Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
 Semisuma nivelurilor următor și precedent4
Întrebarea Nr. 22: Nivelurile seriei cronologice pot fi reprezentate de:

 Mediana
 Valori relative
 Modul
 Valori absolute
 Valori standardizate
Întrebarea Nr. 23: Valoarea absolută a unui procent de spor este:

 Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent

 Raportul sporului absolut la ritmul sporului
 Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
 Semisuma nivelurilor următor și precedent
 Raportul nivelului următor la cel precedent
Întrebarea Nr. 24: Ritmul de spor reprezintă:

 Raportul nivelului următor la cel precedent

 Raportul procentual al sporului absolut la nivelul precedent
 Raportul procentual al sporului absolut la ritmul sporului
 Suma nivelurilor următor și precedent
 Raportul procentual al nivelului următor la cel precedent
Întrebarea Nr. 25: Valorile ce formează seria cronologică se numesc:

 Modul
 Variantă
 Mediană
 Unitate de observație
 Nivele
Întrebarea Nr. 26: Selectați definiția corectă a Seriei cronologice:

 Seria cronologică este șirul constituit din valorile numerice relative ale unui caracter aranjate în ordine crescândă sau
descrecândă
 Seria cronologică este un șir de valori numerice ale unităților de observație luate împreună în anumite limite de spațiu
și timp
 Seria cronologică este formată din nivelele unui caracter al unităților de observație
 Seria cronologică este șirul numeric a unui eveniment care caracterizează schimbarea lui în timp și spațiu
 Seria cronologică este șirul alcătuit din valori numerice omogene, comparabile ale unui fenomen, care caracterizează
schimbarea lui la anumite intervale de timp
Întrebarea Nr. 27: Seriile cronologice pot fi:

 Simple de interval
 Simple de moment
 Compuse
 Întrerupte de interval
 Compuse de interval
Întrebarea Nr. 28: Selectați metodele de standardizare:

 Proporțională
 Tangențială
 Parametrică
 Directă
 Indirectă
Întrebarea Nr. 29: Metoda directă de standardizare se utilizează pentru:

 Determinarea puterii legăturii dintre două fenomene studiate

 Determinarea caracterului legăturii dintre două fenomene studiate
 Compararea indicatorilor intensivi în scopul eliminării influenței asupra lor a factorilor ce determină neomogenitatea
totalităților comparate
 Determinarea veridicității diferenței dintre două totalități comparate
 Determinarea raportul dintre două fenomene studiate
Întrebarea Nr. 30: In cadrul metodei directe de standardizare drept standard poate fi primit:

 ndicatorii generali de raport

 Indicatorii intensivi speciali
 Indicatorii intensivi generali
 Componența unei totalități
 Media de grupă a unei totalități comparate
Întrebarea Nr. 31: Prima etapă a standardizării directe include:

 Calcularea standardului
 Calcularea valorilor relative
 Calcularea valorilor medii
 Calcularea indicatorilor intensivi generali și speciali
 Calcularea indicatorilor standardizați
Întrebarea Nr. 32: Etapa a doua a metodei directe de standardizare prevede:

 Calcularea „valorilor așteptate" numai pentru o grupă de standard

 Calcularea indicatorilor standardizați
 Calcularea indicatorilor intensivi speciali
 Calcularea „valorilor așteptate" pentru fiecare grupă de standard
 Alegerea și calcularea standardului
Întrebarea Nr. 33: Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obținuți în totalități
neomogene după structură:

 Nu se utilizează
 Se utilizează
 Se utilizează la un număr par de observații6
 Se utilizează la un număr mare de observații
 Se utilizează la un număr mic de observații
Întrebarea Nr. 34: Indicatorii standardizați:

 Sunt indicatori veridici

 Sunt convenționali
 Reflectă nivelul veridic al fenomenului
 Sunt criterii de variabilitate
  Sunt criterii de veridicitate
Întrebarea Nr. 35: Metoda directă de standardizare pentru compararea indicatorilor intensivi obținuți în totalități
omogene după structură:

 Se utilizează
 Se utilizează la un număr mic de observații
 Se utilizează la un număr mare de observații
 Se utilizează la un număr mediu de observații
 Nu se utilizează
Întrebarea Nr. 36: Dacă mărimea indicatorilor standardizați nu se deosebește de mărimea indicilor intensivi (A < B):

 Factorul eliminat nu influențează mărimea indicatorului intensiv

 Factorul eliminat influențează mărimea indicatorului intensiv
 Factorul eliminat influențează mărimea indicatorului intensiv în direcția creșterii
 Factorul eliminat apropie de medie indicatorul intensive
 Factorul eliminat influențează mărimea indicatorului intensiv în direcția descreșterii
Întrebarea Nr. 37: Selectați scopul utilizării metodei de standardizare:

 Aprecierea gradului de influență a factorilor asupra indicilor comparați

 Identificarea factorilor influenței asupra fenomenului studiat
 Determinarea gradului de neomogenitate a totalităților comparate
 Compararea și analiza fenomenelor produse de medii neomogene
 Identificarea cauzelor divergenței indicelor generali intensivi și medii comparați
Întrebarea Nr. 38: Metoda standardizării ne permite să constatăm:

 Gradul de neomogenitate în totalitățile comparate

 Gradul de influență a factorilor asupra fenomenului standart
 Factori care au influențat indicii comparați
 Coraportul indicilor comparați
 Nivelul indicilor intensivi, medii sau standardizării calculați din totalități comparate și standarde
Întrebarea Nr. 39: Metoda standardizării se utilează în cazul:

 Diferenței indicilor de grup în totalități omogene

 Oricăror necesități
 Neomogenității considerabile a totalităților comparate
 Influenței considerabile a factorilor omogeni asupra grupelor comparate
 Deferenței considerabile a indicilor de grup în totalitățile neomogene comparate
Întrebarea Nr. 40: Indicați la care etape a metodei de standardizare se utilizează valori absolute:

 A doua și a treia
 La toate etapele
 A doua și a patra
 Prima și a treia
 Prima și a doua
Întrebarea Nr. 41: Care din variantele enumerate mai jos, indică valoarea numerică reală a fenomenului:

 Indicii generali intensivi sau medii

 Indicii standardizați
  Valoarea absolută a standardului
 Indicii generali și speciali extensivi sau medii
 Valoarea relativă a fenomenului
Întrebarea Nr. 42: La care etapă a metodei de standardizare se poate de confirmat prezența factorilor influenței
asupra fenomenului studiat:

 III etapă
 V etapă
 II etapă
 I etapă
 IV etapă
Întrebarea Nr. 43: Restabiliți semnificația primei etape a metodei de standardizare formulată în continuare:
„Calcularea indicelor .. pentru grupele comparate" înlocuind cuvintele omise cu una din variantele propuse:

 generali și intensivi (sau medii) pentru grupele comparate

 standardizați absoluți
 speciali absoluți
 speciali standardizați
 standardizați medii și intensivi de grup
Întrebarea Nr. 44: Selectați explicațiile enumerate mai jos de ce indicii standardizați sunt considerați condiționali:

 Pentru că au fost obținuți din totalități artificial și condițional formate

 Pentru că identifică prezența decalajului dintre nivelele de grupă a fenomenului studiat
 Pentru că nu reflectă nivelul veridic și real al fenomenului studiat
 Pentru că reflectă nivelul veridic și real al fenomenului studiat
 Pentru că indică, care ar fi fost nivelul fenomenului studiat dacă grupele comparate ar fi fost omogene după structură
Întrebarea Nr. 45: Care din variantele propuse semnifică esența etapei a V-a a metodei de standardizare:

 Completarea tabelului de grup cu indici speciali8

 Completarea tabelului cu indicii standardizați și speciali eXtensivi pentru efectuarea comparării și formularea
concluziilor
 Completarea tabelului cu indicii speciali și medii standardizați
 Completarea tabelului cu standardele generale de grup și indicii standardizați pentru formulare a concluziilor
 Completarea tabelului analitic cu indicii generali intensivi sau medii și standardizați pentru comparare și formulare a
concluziilor
Întrebarea Nr. 46: Alegeți varianta adecvată și corespunzătoare sensului etapei a III a metodei de standardizare:

 Înlăturarea mecanică a factorii influenți asupra fenomenului

 Calcularea valorilor absolute așteptate a fenomenului în grupele standard
 Eliminarea factorilor intuiți sau presupuși care influențează fenomenului studiat
 Înlăturarea factorilor influenți prin omogenizarea mediului care produce fenomenul studiat
 Determinarea grupelor de standard prin metoda majorării intervalului
Întrebarea Nr. 47: Variază oare valoarea indicilor standardizați în dependență de standardele alese și calculate?

 nu
 cu 100%
 neînsemnat
 da
 considerabil
Întrebarea Nr. 48: Indicați care din expresiile propuse mai jos corespund etapei a IV a metodei de standardizare:
  Determinarea valorilor absolute în grupele de standard
 Determinarea valorilor așteptate în grupele de standard
 Sumarea totalităților comparate
 Determinarea gradului de influență a factorilor asupra fenomenului
 Determinarea indicatorilor standardizați
Întrebarea Nr. 49: Caracterizați factorii de risc:

 Factorii ce influențează pozitiv starea de sănătate.

 Factorii ce influențează apariția unei anumite stări morbide.
 Factorii ce caracterizează starea de sănătate
 Factorii ce nu au nici o acțiune asupra stării de sănătate.
 Factorii indiferenți.
Întrebarea Nr. 50: Selectati caracteristicele "Factorilor de protectie":

 Factorii indiferenți.
 Factorii ce măresc speranța de supraviețuire.
 Factorii ce influențează pozitiv starea de sănătate.
 Factorii ce influențează negativ starea de sănătate.
 Factorii ce scad frecvența îmbolnăvirilor.
Întrebarea Nr. 51: Selectați caracteristicele „Factorilor indiferenți":

 Factorii ce influențează negativ starea de sănătate.

 Factorii ce scad frecvența îmbolnăvirilor.
 Factorii ce influențează pozitiv starea de sănătate.
 Factorii ce nu au nici o acțiune asupra stării de sănătate .
 Factorii ce măresc speranța de supraviețuire.
Întrebarea Nr. 52: Selectați obiectele preocupărilor epidemiologice:

 Un grup particular de bolnavi

 Un copil
 Un bolnav
 Populație țintă
 Individul
Întrebarea Nr. 53: Selectați termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în sănătatea publică:

 Descrierea istoriei naturale a bolilor

 Determinarea factorilor de risc
 Clasificarea bolilor
 Depistarea și supravegherea bolii unui individ
 Depistarea și supravegherea în masă a bolilor
Întrebarea Nr. 54: Selectați termenii caracteristici aplicării epidemiologiei în medicina clinică:

 Studiul etiologiei bolilor

 Depistarea și supravegherea în masă a bolilor
 Studiul pronosticului bolilor
 Descrierea istoriei naturale a bolilor
 Clasificarea bolilor
Întrebarea Nr. 55: Selectați etapele cercetării fundamentale ale epidemiologiei:
  Depistarea clinică a bolii
 Profilaxia terțiară
 Inițierea procesului epidemiologic
 Inițierea procesului patologic
 Supravegherea bolii
Întrebarea Nr. 56: Selectați etapele cercetării aplicative ale epidemiologiei:

 Profilaxia primordială
 Profilaxia primară
 Profilaxia secundară
 Inițierea procesului epidemiologic
 Profilaxia terțiară
Întrebarea Nr. 57: Indicați principalele tipuri de studii epidemiologice:

 Studiile secționale
 Studiile analitice
 Studiile narative
 Studiile descriptive
 studiile transversale
Întrebarea Nr. 58: Selectați caracteristicile anchetelor descriptive:

 Cercetătorul controlează distribuția bolii

 Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu și unul martor
 Permit elaborarea ipotezelor, dar nu permit cunoașterea factorului de risc și a efectului
 Estimează existența într-o populație a unor maladii și a unor factori de risc
 Dovedesc relația cauzală sau eficacitatea unor decizii diagnostice și organizaționale
Întrebarea Nr. 59: Selectați enunțul caracteristic "Asociației epidemiologice":

 Toate cele enumerate

 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
 Factor despre care până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populații
 Relația ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc și boală
 Probabilitatea apariției bolilor sau decesului în prezența sau absența factorilor de risc
Întrebarea Nr. 60: Selectați afirmația caracteristică "Riscului":

 Toate cele enumerate

 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
 Factor despre care până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populații
 Probabilitatea apariției bolilor sau decesului în prezența sau absența factorilor de risc
 Relația ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc și boală
Întrebarea Nr. 61: Selectați enunțul caracteristic "Factorului indiferent":

 Relația ce se poate dovedi că există între două categorii distincte, factori de risc și boală
 Toate cele enumerate
 Probabilitatea apariției bolilor sau decesului în prezența sau absența factorilor de risc
  Factor despre care până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populații
 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
Întrebarea Nr. 62: Selectați termenul caracteristic "Populației la risc":

 Factor despre care până în prezent nu se cunoaște că s-ar asocia cu starea de sănătate sau starea de boală a unei
populații
 Populația purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
 Condiția care prin eXistența ei menține starea de sănătate a unei populații
 Toate cele enumerate
 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
Întrebarea Nr. 63: Selectați termenul caracteristic "Frecvenței bolii":

 Toate cele enumerate

 Populația purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
 Intensitatea cu care apare o boală într-o populație
 Condiția care prin existența ei menține starea de sănătate a unei populații
 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
Întrebarea Nr. 64: Selectați termenul caracteristic "Cauzalității":

 Toate cele enumerate

 Relația dintre toți factorii de risc și efectele pe care le-ar putea produce
 Populația purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală
 Condiția care prin existența ei menține starea de sănătate a unei populații
 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
Întrebarea Nr. 65: Selectați termenul caracteristic "Epidemiei":

 Populația purtătoare a factorilor de risc, susceptibilă de a dezvolta o anumită boală

 Toate cele enumerate
 Condiția care prin existența ei menține starea de sănătate a unei populații
 Orice condiție care poate fi descrisă și dovedită că se asociază apariției unei anumite stări morbide cu o frecvență
superioară celei așteptate
 Apariția unei boli sau a unei grupe de boli cu caracteristici similare într-o colectivitate umană, cu o frecvență în exces
față de frecvența normal așteptată
Întrebarea Nr. 66: Indicați, care este formula de calcul a "Prevalenței":

 Numărul de cazuri de boală în perioada de observație / numărul populației X 1000

 Numărul de cazuri de boală primare / numărul populației X 1000
 Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observație X 1000
 Toate cele enumerate
 Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observație X 1000
Întrebarea Nr. 67: Indicați, care este formula de calcul a "Incidenței":

 Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observație X 1000

 Numărul de cazuri de boală primare / numărul populației X 1000
 Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observație X 1000
  Toate cele enumerate
 Numărul de cazuri noi în perioada de observație / numărul populației X 1000
Întrebarea Nr. 68: Indicați, care este formula de calcul a "Incidenței densitate":

 Numărul de cazuri de boală primare / numărul populației X 1000

 Toate cele enumerate
 Numărul de cazuri noi în perioada de observație / numărul populației X 1000
 Numărul de cazuri noi în perioada specificată / ani - persoană de observație X 1000
 Numărul de cazuri de boală primare / ani - persoană de observație X 1000
Întrebarea Nr. 69: Selectați studiile descriptive, efectuate „La nivel de populație":

 Studii de cohortă
 Toate cele enumerate
 Studii transversale
 Studii de corelație (ecologice)
 Serii de cazuri
Întrebarea Nr. 70: Selectați studiile descriptive, efectuate „La nivel de indivizi":

 Cazuri
 Serii de cazuri
 Studii transversal
 Studii de corelație (ecologice)
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 71: Selectați avantajele studiilor transversale:

 Toate cele enumerate

 Au un cost scăzut
 Pot să constituie o primă etapă al unui studiu de cohorta
 Se desfășoară într-un timp relativ scurt
 Sunt cele ce permit o evaluare completă a prevalenței
Întrebarea Nr. 72: Selectați indicatorii utilizați în analiza studiilor descriptive:

 Indicatori extensivi
 Toate cele enumerate
 Indicatori de raport
 Indicatori intensivi
 Indicatori demonstrativi
Întrebarea Nr. 73: Selectați caracteristicile personale ale colectivității în studiile descriptive:

 Distribuția temporală a bolilor și a factorilor de risc

 Toate cele enumerate
 Categoria sociala
 Sexul
 Vîrsta
Întrebarea Nr. 74: Selectați caracteristicile temporale ale colectivității în studiile descriptive:

 Vîrsta
 Categoria sociala
  Sexul
 Distribuția temporală a bolilor
 Distribuția temporală a factorilor de risc
Întrebarea Nr. 75: Selectați caracteristicile spațiale ale colectivității în studiile descriptive:

 Distribuția spațială a factorilor de risc

 Vîrsta
 Distribuția spațială a bolilor
 Sexul
 Categoria socială
Întrebarea Nr. 76: Variabilele studiate într-o anchetă analitică sunt:

 Factorul de protecție
 Rezultatul
 Epidemia
 Expunerea
 Factorul indiferent
Întrebarea Nr. 77: Expunerea într-o anchetă analitică poate fi:

 Naturală
 Toate cele enumerate
 Pasivă
 Activă
 Cu variabilă intrinsecă
Întrebarea Nr. 78: Rezultatul obținut într-un studiu analitic poate fi măsurat prin:

 Dimensiunile unei tumori

 Toate cele enumerate
 Deces
 Calitatea vieții
 Intensitatea durerii
Întrebarea Nr. 79: Selectați caracteristica investigației epidemiologice într-un studiu caz - control:

 Se observă și se măsoară concomitent și expunerea și rezultatul

 Investigația se face de la expunere spre rezultat
 Toate cele enumerate
 Investigația pornește de la rezultat spre expunere
 Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal
Întrebarea Nr. 80: Selecția subiecților într-un studiu caz - control se efectuează:

 Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat

 Pe un grafic Lexis
 Mixtă
 În funcție de rezultat
 În funcție de expunere
Întrebarea Nr. 81: Selectați alte denumiri ale studiilor caz – control:

 Studii de incidență
  Studii retrospective
 Studii mixte
 Studii anamnestice
 Studii de așteptare
Întrebarea Nr. 82: Lotul test într-un studiu caz - control poate fi constituit din:

 Forme de boli întîlnite în populația generală

 Populația țintă
 Boli profesionale
 Toate cele enumerate
 Bolnavi spitalizați
Întrebarea Nr. 83: Lotul martor într-un studiu caz - control poate fi constituit din:

 Bolnavi spitalizați cu același diagnostic studiat

 Bolnavi spitalizați cu alt diagnostic decât cel studiat
 Eșantion din populația generala
 Toate cele enumerate
 Grup heterogen
Întrebarea Nr. 84: Culegerea informațiilor într-un studiu caz - control se face:

 Interviu
 Examinare direct
 Din documente medicale
 Toate cele enumerate
 De către examinator
Întrebarea Nr. 85: Selecționarea lotului control într-un studiu caz - control se face:

 Lotul control trebuie să fie similar lotului test, cu excepția bolii respective
 Lotul control trebuie să fie similar lotului test, inclusiv boala respectivă
 Lotul control trebuie să fie cît mai puțin heterogen
 Lotul control trebuie să fie cît mai heterogen
 Este necesar de eliminat factorii de risc comuni cazurilor și martorilor
Întrebarea Nr. 86: Selectați avantajele studiilor caz - control:

 Necesită mai puțin timp pentru desfășurarea studiului, decât cele de cohorta
 Necesită mai mult timp pentru desfășurarea studiului, decât cele de cohortă
 Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latență mare
 Sunt mai puțin costisitoare decât cele de cohorta
 Sunt mai costisitoare decât cele de cohorta
Întrebarea Nr. 87: Selectați dezavantajele studiilor caz - control:

 Nu permit măsurarea directa a RR

 Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil
 În studiile caz-control se studiază doar un singur efect
 Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
 De ordin administrativ, foarte costisitoare în termeni de timp, personal și urmărire a pacienților
Întrebarea Nr. 88: În cazul cînd Odds ratio este mai mic decît 1, atunci:
  Există o asociație între expunere și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
 Toate cele enumerate
 Nu există nici o asociație între expunere și rezultat
 Expunerea este factor de risc
 Expunerea este factor de protecție
Întrebarea Nr. 89: Selectați afirmația corectă, care este caracteristica unui studiu hibrid:

 Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu clinic randomizat în desfășurare
 Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu transversal în desfășurare
 Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu descriptiv în desfășurare
 Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de cohortă în desfășurare
 Atunci cînd un studiu caz - control este efectuat pe baza unui studiu de caz în desfășurare
Întrebarea Nr. 90: Forța asocierii epidemiologice în studiile caz - martor se măsoară cu:

 Toate cele enumerate

 Incidența factorului de risc
 Riscul atribuit
 Prevalența factorului de risc
 Odds ratio
Întrebarea Nr. 91: Impactul acțiunii factorului de risc în populație în studiile caz - martor se măsoară cu:

 Prevalența factorului de risc

 Incidența factorului de risc
 Riscul atribuit
 Toate cele enumerate
 Riscul relativ
Întrebarea Nr. 92: Odds ratio în studiile caz - martor ne demonstrează:

 Impactul acțiunii factorului de risc în populație

 Forța asocierii epidemiologice
 Cu cît este mai mare riscul la cei expuși față de nonexpuși
 Raportul dintre probabilitatea realizării unui eveniment la probabilitatea nerealizării lui
 De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuși față de nonexpuși
Întrebarea Nr. 93: Riscul atribuit în studiile caz - martor, ne demonstrează:

 Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuși față de nonexpuși
 Forța asocierii epidemiologice
 Impactul acțiunii factorului de risc în populație
 De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la eXpuși față de noneXpuși
 Frecvența deceselor
Întrebarea Nr. 94: Pentru ca asociația epidemiologică dintre factorul de risc și boală să fie dovedită într-un studiu
caz-control, Odds ratio trebuie să ia valori:

 Mai mare decît 1

 Egal cu 1
 Toate cele enumerate
 Egal cu 0
 Mai mic decît 1
Întrebarea Nr. 95: În cazul cînd Odds ratio este mai mare decît 1, atunci:
  EXistă o asociație între expunere și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
 Toate cele enumerate
 Nu există nici o asociație între expunere și rezultat
 Expunerea este factor de protecție
 Expunerea este factor de risc
Întrebarea Nr. 96: Selectați afirmațiile caracteristice studiilor caz-martor:

 sunt mai puțin costisitoare decît studiile de cohort

 sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar
 există o asociație între expunere și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
 dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control și cazuri
 sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidență
Întrebarea Nr. 97: Selectați afirmațiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor:

 sunt adecvate pentru problemele de sănătate ce apar rar

 este dificil de a asigura comparabilitatea între persoanele de control și cazuri
 sunt adecvate pentru determinarea ratelor de incidență
 sunt mai puțin costisitoare decît studiile de cohortă
 există o asociație între expunere și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
Întrebarea Nr. 98: Selectați afirmațiile caracteristice studiilor caz-martor:

 Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1.0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu
expunerea
 necesită de obicei volume ale eșantionului mai mici decît studiile de cohortă
 Datele colectate permit calcularea riscului relativ
 Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidență ale problemei de sănătate studiate sunt
mari
 O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele
Întrebarea Nr. 99: În cazul cînd Odds ratio este egal cu 1, atunci:

 Toate cele enumerate

 Expunerea este factor de protecție
 Nu există nici o asociație între expunere și rezultat
 Expunerea este factor de risc
 Există o asociație între expunere și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
Întrebarea Nr. 100: Selectați afirmațiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor:

 necesită de obicei volume ale eșantionului mai mici decît studiile de cohortă
 O variabilă poate fi modificator al efectului sau factor de confuzie, dar niciodată ambele
 Datele colectate permit calcularea riscului relativ
 Odds ratio este o estimare adecvată a riscului relativ cînd ratele de incidență ale problemei de sănătate studiate sunt
mari
 Un odds ratio mai mare sau mai mic de 1.0, exprimă faptul că riscul problemei de sănătate este asociat cu
expunerea
Întrebarea Nr. 101: Din ce cauză măsurile asocierii utilizate pentru studiile de cohortă nu pot fi aplicate pentru
studiile caz martor:

 Deoarece nu se pot determina ratele fără cunoașterea expunerii

 Din cauza erorii de selecție
 Deoarece persoanele de control sunt selectate dintr-o populație diferită de cea a cazurilor
  Deoarece în studiul caz control se studiază indivizi expuși și nonexpuși
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 102: Selectați caracteristica fazei II de experimentare a medicamentelor:

 Are ca scop de a evalua toleranța și siguranța tratamentului

 Stabilește eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
 Se efectuează la 100-200 subiecți
 Se efectuează pe un număr mic de subiecți (30-100)
 Precizează eficacitatea optimală a tratamentului
Întrebarea Nr. 103: Selectați afirmațiile ce sunt caracteristice studiilor caz-martor:

 Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată

 Subiecții de studiu din populația țintă sunt alocați grupului de tratament sau celui de comparare
 Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
 Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiția de sănătate a cazurilor
 Pentru a fi inclus în studiu cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
Întrebarea Nr. 104: Selectați caracteristica fazei I de experimentare a medicamentelor:

 Precizează eficacitatea optimală a tratamentului

 Are ca scop de a evalua toleranța și siguranța tratamentului
 Se efectuează la 100-200 subiecți
 Se efectuează pe un număr mic de subiecți (30-100)
 Stabilește eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
Întrebarea Nr. 105: Selectați afirmațiile ce nu sunt caracteristice studiilor caz-martor:

 Subiecții de studiu din populația țintă sunt alocați grupului de tratament sau celui de comparare
 Scopul studiului este de a decide dacă expunerea studiată poate fi responsabilă de condiția de sănătate a cazurilor
 [] Cazurile sunt persoanele care au problema de sănătate studiată
 Rudele cazurilor nu pot fi folosite pentru formarea de perechi
 [] Pentru a fi inclus în studiu , cazul trebuie să aibă sigur problema de sănătate studiată
Întrebarea Nr. 106: Selectați caracteristica studiilor clinice:

 Cercetătorul administrează factorul studiat

 Dovedesc eficacitatea tratamentelor, intervențiilor
 Verifică ipotezele elaborate în anchetele descriptive și verificate analitic
 Toate cele enumerate
 Sunt studii controlate
Întrebarea Nr. 107: Selectați caracteristica termenului „Rata evenimentului experimental (REE)":

 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat substanța activă, și care au răspuns pozitiv
 Numărul de pacienți ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
 Diferența absolută dintre rata evenimentului de control și rata evenimentului eXperimental
 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat placebo, și care au răspuns pozitiv
 În ce proporție a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului18
Întrebarea Nr. 108: Selectați domeniile de aplicare a studiilor clinice:

 Toate cele enumerate

 Evaluarea unor programe de educație
  Experimentarea medicamentelor noi
 Evaluarea de noi conduite terapeutice
 Evaluarea eficacității vaccinurilor noi
Întrebarea Nr. 109: Selectați caracteristica fazei III de experimentare a medicamentelor:

 Precizează eficacitatea optimală a tratamentului

 Stabilește eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
 Are ca scop de a evalua toleranța și siguranța tratamentului
 Se efectuează la 500-1500 subiecți
 Se efectuează pe un număr mic de subiecți (30-100)
Întrebarea Nr. 110: Selectați caracteristica modelului de tratament „încrucișat (crossover)":

 Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferență semnificativă de eficacitate a tratamentului
 Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de
spălare între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament
 Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât
variabilitatea de răspuns a doi subiecți diferiți
 Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
 Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
Întrebarea Nr. 111: În studiile clinice eșantionarea probabilistică, unde fiece unitate are o probabilitate de selecție,
include:

 Selecție sistematică
 Toate cele enumerate
 Tragere la sorți a grupelor
 Tragere la sorți stratificată
 Tragere la sorți simplă
Întrebarea Nr. 112: Selectați caracteristicele eșantionării neprobabilistice în studiile clinice:

 Se aleg grupe în care populația a fost divizată în funcție de unele caracteristici (vîrstă, gen)
 Nu specifică o probabilitate de selecție
 [  ] Se aleg la întîmplare grupe naturale de indivizi
 Fiece unitate are o probabilitate de selecție
 Selecție sistematică
Întrebarea Nr. 113: Selectați caracteristicele studiului clinic controlat:

 Controlul poate fi efectuat prin atribuirea a cît mai puține variabile

 Controlul poate fi efectuat prin atribuirea cît mai multor variabile
 Unitățile de studiu se alocă la grupe de tratament diferite prin randomizare
 Subiecții luați în studiu trebuie să fie asemănători în ceea ce privește boala, mediul, maladiile asociate
 Subiecții trebuie să se deosebească numai prin administrarea tratamentului luat în studiu
Întrebarea Nr. 114: Selectați caracteristicele termenului „Randomizare":

 Ca metodă de randomizare este utilizarea tabelului cu numere aleatoare

 Este o modalitate fezabilă de a crea grupuri comparabile
 Toate cele enumerate
 Probabilitatea unui individ de a primi o anumită repartizare în grupele de studiu este independentă de probabilitatea
altui individ de a primi aceeași alocare
 Randomizarea oferă aceeași șansă oricărui individ de a primi oricare din tratamentele propuse
Întrebarea Nr. 115: Selectați caracteristica modelului de tratament „în paralel":
  În acest model subiecților ambelor grupe li se administrează o singură schemă terapeutică de-a lungul întregii
cercetări
 În acest model subiectul este alocat aleatoriu într-un grup ce urmează o succesiune predefinită de tratamente unde
fiece persoană primește mai mult de un tratament
 Perioada de urmărire trebuie să fie egală la toate tratamentele administrate
 Între tratamentele succesive poate fi o perioadă fără tratament, pentru a scădea efectele de lungă durată a
tratamentului administrat
 Limita acestui model este variabilitatea rezultatelor obținute și necesită un număr mare de subiecți luați în grupele de
studiu
Întrebarea Nr. 116: Selectați caracteristica modelului de tratament „de substituire":

 Fiecărui subiect luat în studiu i se administrează ambele scheme de tratament, pentru comparare
 Limitele acestui model este că necesită administrarea tratamentului de scurtă durată cu o perioadă (wash out), de
spălare între tratamentele administrate pentru a diminua efectul rezidual al primului tratament
 Un avantaj este că variabilitatea de răspuns al unui subiect la două tratamente diferite este mai mică decât
variabilitatea de răspuns a doi subiecți diferiți
 Studiul poate fi întrerupt când se poate de stabilit o diferență semnificativă de eficacitate a tratamentului
 Se utilizează când formarea grupurilor de studiu este dificilă
Întrebarea Nr. 117: Selectați caracteristica fazei IV, postmarketing, de experimentare a medicamentelor:

 Are ca scop precizarea efectelor nedorite pe termen lung ale tratamentului

 Se efectuează pe un număr mic de subiecți (30-100)
 Are ca scop precizarea eventualelor indicații noi
 Stabilește eficacitatea tratamentului, prin teste terapeutice comparative
 Sunt efectuate după ce tratamentul este aprobat pentru utilizare generala
Întrebarea Nr. 118: Selectați modalitățile de administrare a intervenției medicale:

 Triplu orb
 Dublu orb
 În mod deschis
 Toate cele enumerate
 Simplu orb
Întrebarea Nr. 119: Selectați caracteristica modalității de administrare a intervenției medicale „În mod deschis":

 Subiecții nu cunosc în care lot au fost alocați

 Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenție decât lotul martor
 Cercetătorul și subiecții din cele două loturi sunt informați referitor la administrare
 Cercetătorul cunoaște care este lotul test și care este lotul martor
 Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
Întrebarea Nr. 120: Selectați caracteristica modalității de administrare a intervenției medicale „Simplu orb":

 Cercetătorul cunoaște care este lotul test și care este lotul martor
 Cercetătorul și subiecții din cele două loturi sunt informați referitor la administrare
 Riscul acestui procedeu este că cercetătorul poate urmări lotul test cu o mai mare atenție decât lotul martor
 Subiecții nu cunosc în care lot au fost alocați
 Cercetătorul poate să nu observe unele aspecte apărute în lotul martor
Întrebarea Nr. 121: În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenția este factor de risc, atunci cînd:

 Toate cele enumerate

 RR < 2
  RR < 1
 RR > 1
 RR = 1
Întrebarea Nr. 122: Selectați caracteristica modalității de administrare a intervenției medicale „Dublu orb":

 Subiecții nu cunosc în care lot au fost repartizați

 Cercetătorul nu cunoaște în care lot au fost repartizați subiecții
 Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul și persoana ce măsoară
criteriul de raționament
 Cercetătorul primește produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica
conducătorului studiului, odată cu rezultatele
 Cercetătorul și subiecții din cele două loturi sunt informați referitor la administrare
Întrebarea Nr. 123: Riscul relativ în studiile clinice, ne demonstrează:

 Impactul acțiunii factorului de risc în populație

 Forța asocierii epidemiologice
 Cu cît este mai mare riscul la cei expuși față de nonexpuși
 De cîte ori este mai mare riscul bolii la martori față de eXperiment
 Frecvența deceselor
Întrebarea Nr. 124: În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenția este factor de protecție, atunci cînd:

 RR < 1
 RR = 1
 RR < 2
 RR > 1
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 125: Selectați caracteristica modalității de administrare a intervenției medicale „Triplu orb":

 Cercetătorul primește produsele în ambalaje identice, cu numere de serie diferite, pe care le va comunica
conducătorului studiului, odată cu rezultatele
 Tratamentul administrat este necunoscut pentru trei persoane, cercetătorul, subiectul și persoana ce măsoară
criteriul de raționament
 Subiecții nu cunosc în care lot au fost repartizați
 Cercetătorul și subiecții din cele două loturi sunt informați referitor la administrare
 Cercetătorul nu cunoaște în care lot au fost repartizați subiecții
Întrebarea Nr. 126: Selectați caracteristica termenului „Rata evenimentului de control (REC) ":

 În ce proporție a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului

 Proporția pacienților din grupul celor tratați cu placebo, și care au răspuns pozitiv
 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat substanța activă, și care au răspuns pozitiv
 Numărul de pacienți ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
 Diferența absolută dintre rata evenimentului de control și rata evenimentului eXperimental
Întrebarea Nr. 127: Selectați caracteristica termenului „Reducerea absolută a riscului (ARR)":

 Diferența absolută dintre rata evenimentului de control și rata evenimentului experimental

 Proporția pacienților din grupul celor tratați cu placebo, și care au răspuns pozitiv
 În ce proporție a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului
 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat substanța activă, și care au răspuns pozitiv
 Numărul de pacienți ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
Întrebarea Nr. 128: Selectați caracteristica termenului „Reducerea relativă a riscului (RRR)":
  Numărul de pacienți ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
 În ce proporție a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului
 Proporția pacienților din grupul celor tratați cu placebo, și care au răspuns pozitiv
 Diferența absolută dintre rata evenimentului de control și rata evenimentului eXperimental
 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat substanța activă, și care au răspuns pozitiv
Întrebarea Nr. 129: În urma analizei rezultatelor studiilor clinice, intervenția este factor indiferent, atunci cînd:

 RR = 1
 Toate cele enumerate22
 RR < 1
 RR > 1
 RR < 2
Întrebarea Nr. 130: Selectați caracteristica termenului „Numărul necesar a fi tratat (NNT)":

 În ce proporție a fost redus riscul martor ca urmare a tratamentului

 Proporția pacienților din grupul celor la care li s-a administrat substanța activă, și care au răspuns pozitiv
 Diferența absolută dintre rata evenimentului de control și rata evenimentului experimental
 Proporția pacienților din grupul celor tratați cu placebo, și care au răspuns pozitiv
 Numărul de pacienți ce trebuie să beneficieze de tratament, pentru a salva 1 de la efectul nedorit
Întrebarea Nr. 131: Pentru calcularea beneficiului tratamentului se vor calcula următorii indicatori:

 Riscul relativ(RR)
 Reducerea relativă a riscului (RRR)
 Reducerea absolută a riscului (ARR)
 Toate cele enumerate
 Numărul necesar a fi tratat (NNT)
Întrebarea Nr. 132: Selectați caracteristica investigației epidemiologice într-un studiu de cohortă:

 Investigația pornește de la rezultat spre expunere

 Investigația se face de la expunere spre rezultat
 Pe un grafic Lexis corespund culoarului oblic longitudinal
 Se observă și se măsoară concomitent și expunerea și rezultatul
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 133: În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor indiferent poate fi:

 RR > 1, RA > 0
 Toate cele enumerate
 RR < 1, RA < 0
 RR < 1, RA > 0
 RR = 1, RA = 0
Întrebarea Nr. 134: Selecția subiecților într-un studiu de cohortă se efectuează:

 Nu este legată nici de expunere, nici de rezultat

 Pe un grafic Lexis
 În funcție de rezultat
 Mixtă
 În funcție de expunere
Întrebarea Nr. 135: Selectați alte denumiri ale studiilor de cohortă:
  Studii anamnestice
 Studii mixte
 Studii de așteptare
 Studii de incidența
 Studii retrospective
Întrebarea Nr. 136: În cazul cînd riscul relativ este mai mare decît 1, atunci:

 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la expuși
 Toate cele enumerate
 Nu există nici o asociație între factorul de risc și boală, pentru că riscul este la fel și la expuși și la nonexpuși
 Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecție, pentru că riscul bolii la expuși este mai mic față de
nonexpuși
 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
Întrebarea Nr. 137: Selectați avantajele studiilor de cohortă:

 Se calculează incidența bolii pentru ambele grupuri, ce permite calculul direct al RR pentru fiece grup
 Necesită mai puțin timp pentru desfășurarea studiului, decât studiile caz - control
 Sunt utile pentru studierea maladiilor cu o perioadă de latență mare
 Rezultatele apar după acțiunea FR, ce conferă studiului un caracter calitativ crescut
 Dacă studiul a fost realizat pe un eșantion, rezultatele pot fi generalizate la întreaga populație
Întrebarea Nr. 138: Selectați, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip I:

 Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul și le selectează

 Cercetarea începe fie înainte de a acționa factorul de risc, fie după acțiunea factorului de risc
 Se ia în observație un lot de subiecți, aleși aleator din populație și se așteaptă să acționeze factorul de risc
 Se ia la început de studiu un lot de subiecți asupra cărora a acționat factorul de risc și un lot martor
 Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu și unul martor
Întrebarea Nr. 139: Pentru a alege tipul anchetei epidemiologice, este importantă:

 Avantajele și dezavatajele anchetelor

 Densitatea populației
 Frecvența probabilă a expunerii la risc
 Frecvența bolii în populație
 Situația socio-economică a populației
Întrebarea Nr. 140: Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalența factorului de risc este mic:

 Prospectiv tip II
 Experimental
 Retrospectiv
 Descriptiv
 Prospectiv istoric
Întrebarea Nr. 141: În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de risc poate fi:

 RR < 1, RA > 0
 RR > 1, RA > 0
 RR < 1, RA < 0
 [  ] RR = 1, RA = 0
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 142: În baza datelor obținute din ancheta de cohortă, putem măsura:
  Impactul acțiunii factorului de risc în populație
 Toate cele enumerate
 Forța asocierii epidemiologice
 Frecvența bolii
 Frecvența deceselor
Întrebarea Nr. 143: Riscul relativ în studiile de cohortă ne demonstrează:

 Impactul acțiunii factorului de risc în populație

 Frecvența deceselor
 Cu cît este mai mare riscul la cei eXpuși față de noneXpuși
 Forța asocierii epidemiologice
 De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuși față de nonexpuși
Întrebarea Nr. 144: Pentru ca asociația epidemiologică dintre factorul de risc și boală să fie dovedită, riscul relativ
trebuie să ia valori:

 Mai mic decît 1

 Mai mare decît 1
 Egal cu 1
 Toate cele enumerate
 Egal cu 0
Întrebarea Nr. 145: În cazul cînd riscul relativ este egal cu 1, atunci:

 Toate cele enumerate

 Nu există nici o asociație între factorul de risc și boală, pentru că riscul este la fel și la expuși și la nonexpuși
 Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecție, pentru că riscul bolii la expuși este mai mic față de
nonexpuși
 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la expuși
 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
Întrebarea Nr. 146: Selectați, caracteristicele anchetelor analitice prospective de tip II:

 Lotul se autoîmparte într-un lot de studiu și unul martor

 Se ia la început de studiu un lot de subiecți asupra căror a acționat factorul de risc și un lot martor
 Loturile nu sunt autoconstituite, intervine cercetătorul și le selectează
 Se ia în observație un lot de subiecți, aleși aleator din populație și se așteaptă să acționeze factorul de risc
 Cercetarea începe fie înainte de a acționa factorul de risc, fie după acțiunea factorului de risc
Întrebarea Nr. 147: Selectați dezavantajele studiilor de cohortă:

 Sunt studii de durată, unele persoane pot deceda, migra sau refuza participarea
 De ordin administrativ, sunt foarte costisitoare în termeni de timp, personal și urmărire a pacienților
 Dificultatea de a constitui un grup martor acceptabil
 În studiile de cohortă se studiază doar un singur efect
 Nu permit măsurarea directa a RR
Întrebarea Nr. 148: În cazul cînd riscul relativ este mai mic decît 1, atunci:

 Toate cele enumerate

 Nu există nici o asociație între factorul de risc și boală, pentru că riscul este la fel și la expuși și la nonexpuși
 Factorul studiat nu este un factor de risc, ci de protecție, pentru că riscul bolii la expuși este mai mic față de
nonexpuși
 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la nonexpuși
 Există o asociație între factorul de risc și boală pentru că riscul este mai mare la expuși
Întrebarea Nr. 149: În urma analizei rezultatelor studiilor de cohortă, factor de protecție poate fi:

 RR = 1, RA = 0
 RR < 1, RA > 0
 RR > 1, RA > 0
 RR < 1, RA < 0
 Toate cele enumerate
Întrebarea Nr. 150: Riscul atribuit în studiile de cohortă ne demonstrează:

 De cîte ori este mai mare riscul bolii (decesului) la expuși față de nonexpuși
 Frecvența deceselor
 Cu cît este mai mare riscul bolii la cei expuși față de nonexpuși
 Forța asocierii epidemiologice
 Impactul acțiunii factorului de risc în populație
Întrebarea Nr. 151: Ce tip de studiu de cohortă este indicat, dacă prevalența factorului de risc este mare:

 Prospectiv tip I
 Descriptiv
 Prospectiv istoric
 Retrospectiv
 EXperimental
Întrebarea Nr. 152: Forța asocierii epidemiologice se măsoară cu:

 Riscul relativ
 Incidența factorului de risc
 Riscul atribuit
 Toate cele enumerate
 Prevalența factorului de risc
Întrebarea Nr. 153: Valorile relative se măsoară:

 numai în procente
 în unitatea de măsură a caracteristicii statistice respective
 numai în promile
 în coeficienți, procente, promile, prodecimile, prosantimile
 sunt mărimi adimensionale
Întrebarea Nr. 154: Rata:

 caracterizează raportul dintre două totalități independente

 se poate calcula atât la nivelul populației generale, cât și la nivelul grupelor acesteia
 nu permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului
 nu permite evidențierea schimbărilor dinamice a fenomenului
 exprimă cota unui element al populației față de volumul întregii populații
Întrebarea Nr. 155: Selectați rata specifică:

 mortalitatea infantilă
 morbiditatea
 fertilitatea generala
 mortalitatea generală
 natalitatea
Întrebarea Nr. 156: Nu este rată specifică:
  natalitatea după mediu
 mortalitatea pe grupe de vârstă
 mortalitatea infantilă
 mortalitatea prin boli cardiovasculare
 natalitatea
Întrebarea Nr. 157: Indicatorul extensiv:

 exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg

 permite evidențierea modificărilor dinamice în structura fenomenului
 determină nivelul fenomenului în mediul care l-a produs
 caracterizează raportul cotelor a două totalități independente
 exprimă ponderea fenomenului față de mediu
Întrebarea Nr. 158: Rata caracterizează:

 Poziția fenomenul în mediu

 Structura fenomenului
 Limita fenomenului
 Tendința centrală a fenomenului
 Frecvența fenomenului
Întrebarea Nr. 159: Indicatorul statistic de proporție caracterizează:

 Nivelul fenomenului
 Tendința centrală a fenomenului
 Limita fenomenului
 Frecvența fenomenului
 Structura fenomenului
Întrebarea Nr. 160: Selectați indicatorul statistic de raport:

 Asigurarea populației cu medici

 Natalitatea
 Dinamica morbidității pentru o perioadă de timp
 Ponderea avorturilor după indicații medicale
 Structura vizitelor în CMF
Întrebarea Nr. 161: Ponderea caracterizează:

 Tendința centrală a fenomenului

 Poziția fenomenul în mediu
 Limita fenomenului
 Structura fenomenului
 Frecvența fenomenului
Întrebarea Nr. 162: Rata se utilizează pentru determinarea:

 Compararea diferitor totalități după frecvența unui fenomen

 Frecvenței fenomenului într-un mediu
 Structurii fenomenului în medii și perioade de timp diferite
 Evidențierii schimbărilor dinamice în frecvența fenomenului
 Frecvenței fenomenului în alt fenomen
Întrebarea Nr. 163: Indicatorul statistic intensiv caracterizează:
  Durata fenomenului
 Frecvența fenomenului
 Structura fenomenului
 Limita fenomenului
 Tendința centrală a fenomenului
Întrebarea Nr. 164: Indicatorul de raport:

 EXprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul intreg

 Reprezintă relația dintre doua totalități independente
 Face asociere dintre mediu și fenomen
 Este ce raport compară nivelul unui fenomen
 Determină nivelul fenomenului în mediu care l-a produs
Întrebarea Nr. 165: Selectați tipurile de valori relative:

 de variație
 de structură
 de raport
 de intensitate
 de dinamică
Întrebarea Nr. 166: La calcularea unei valori relative este obligatoriu ca:

 termenii raportului să fie comparabili

 să lipsească legătură de condiționare între termenii comparați
 colectivitatea statistică să fie omogenă
 să fie respectată tehnica de calcul
 baza de comparație să fie semnificativă pentru fenomenul analizat
Întrebarea Nr. 167: Rata caracterizează:

 răspândirea fenomenului
 nivelul fenomenului
 omogenitatea fenomenului
 variabilitatea fenomenului
 intensitatea fenomenului
Întrebarea Nr. 168: Rata:

 permite compararea diferitor medii după nivelul fenomenului

 caracterizează raportul dintre două totalități independente
 exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de întregul fenomen
 permite evidențierea schimbărilor dinamice a fenomenului
 se poate calcula numai la nivelul populației în ansamblu
Întrebarea Nr. 169: Ratele pot fi:

 standardizate
 globale
 armonizate
 brute
 specific
Întrebarea Nr. 170: Rata standardizată:
  înlătură raportul diferențelor structurale
 înlătură raportul asemănărilor esențiale
 se utilizează numai în comparații
 este o rată fictivă
 este o rată veridică
Întrebarea Nr. 171: Rata specifică:

 pierde din vedere „întregul"

 se aplică pe subpopulații omogene
 nu pierde din vedere „întregul"
 se aplică pe populații omogene
 se utilizează mult în studiile epidemiologice
Întrebarea Nr. 172: Indicatorul extensiv:

 nu face asociere între mediu și fenomen

 permite evaluarea modificărilor dinamice ale fenomenului
 exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
 se utilizează numai pentru comparații
 este un indicator cu caracter dinamic
Întrebarea Nr. 173: Indicatorul de raport:

 nu este o rată, ci un raport simplu

 mai frecvent se utilizează pentru a demonstra nivelul asigurării populației cu resurse
 este similar cu indicatorul intensiv numai după tehnica de calcul
 mai frecvent se utilizează pentru a demonstra structura asigurării populației cu resurse
 este similar cu indicatorul intensiv după tehnica de calcul și după esență
Întrebarea Nr. 174: Selectați tipurile de mărimi utilizate în cercetarea științifică:

 Aproximale
 Absolute
 Relative
 Medii
 Discrete
Întrebarea Nr. 175: Indicatorul statistic se reprezintă prin:

 Mărimi absolute
 Mărimi medii
 Mărimi relative de tip dinamic
 Mărimi relative intensive
 Mărimi relative extensive
Întrebarea Nr. 176: Selectați tipurile de mărimi relative:

 Variația
 Rata
 Proporția
 Cronologice
 Raportul
Întrebarea Nr. 177: Selectați indicatorul statistic de proporție:
  Ponderea avorturilor după indicații medicale
 Dinamica morbidității pentru o perioadă de timp
 Natalitatea
 Structura vizitelor în CMF
 Asigurarea populației cu medici
Întrebarea Nr. 178: Selectați rata generală:

 Ponderea avorturilor după indicații medicale

 Natalitatea
 Mortalitatea infantilă
 Structura vizitelor în CMF
 Mortalitatea generala
Întrebarea Nr. 179: Indicatorul intensiv:

 se utilizează numai pentru comparații

 exprimă ponderea unei părți a fenomenului față de fenomenul întreg
 este un indicator cu caracter dinamic
 permite evaluarea structurii fenomenului
 face asociere între mediu și fenomen
Întrebarea Nr. 180: Care afirmație, din cele enumerate, este adevărată pentru statistică?

 studiază aspectele cantitative și calitative ale cazurilor individuale

 studiază aspectele cantitative și calitative ale fenomenelor sociale de masă
 studiază aspectele cantitative ale cazurilor individuale
 studiază numai aspectele cantitative ale fenomenelor sociale de masă
 studiază aspectele calitative ale cazurilor individuale
Întrebarea Nr. 181: Variabila "culoarea ochilor" poate fi reprezentată prin scala:

 de raport
 factorială
 nominala
 ordinală
 de interval
Întrebarea Nr. 182: Selectați afirmația incorectă referitor la colectivitatea statistică:

 este delimitată în spațiu și timp

 poate fi atât statică, cât și dinamică
 este delimitată din punct de vedere al conținutului
 este formată din elemente neomogene
 este formată din elemente, care au trăsături esențiale commune
Întrebarea Nr. 183: Toate din următoarele sunt obiective ale biostatisticii, cu excepția:

 acumularea și analiza datelor referitor la activitatea instituțiilor medicale

 evidențierea particularităților în starea sănătății populației
 studierea stării sănătății individuale
 evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie
 studierea stării sănătății populației
Întrebarea Nr. 184: Totalitatea elementelor de aceeași natură, supuse studiului, reprezintă:
  unitatea statistic
 indicatorul statistic
 colectivitatea statistic
 parametrul statistic
 caracteristica statistic
Întrebarea Nr. 185: Etapa de prelucrare statistică include:

 obținerea datelor și informațiilor statistice

 calcularea indicatorilor statistici
 formularea concluziilor
 analiza primară a rezultatelor
 interpretarea rezultatelor
Întrebarea Nr. 186: Elementul component al unei colectivități statistice se numește:

 variabilă statistică
 model statistic
 indicator statistic
 unitate statistică
 populație statistic
Întrebarea Nr. 187: Colectivitățile statistice pot fi:

 statice sau dinamice

 factoriale sau rezultative
 primare sau derivate
 alternative sau nealternative
 calitative sau cantitative
Întrebarea Nr. 188: Criteriul, pe baza căruia se caracterizează unitatea statistică, se numește:

 model statistic
 coeficient statistic31
 parametru statistic
 caracteristică statistică
 informație statistică
Întrebarea Nr. 189: Variabilele statistice pot fi:

 primare sau derivate

 calitative sau nominative
 alternative sau binare
 primare sau absolute
 cantitative sau numerice
Întrebarea Nr. 190: În etapa de observare statistică are loc:

 calcularea indicatorilor statistici

 interpretarea rezultatelor
 sistematizarea datelor statistice
 prelucrarea datelor statistice
 obținerea datelor și informațiilor statistice
Întrebarea Nr. 191: "Vârsta" este o caracteristică statistică:
  atributivă de timp
 calitativă nealternativă
 derivată
 atributivă numerică
 rezultativă
Întrebarea Nr. 192: Care afirmație, referitor la recensământ, este corectă:

 este o metodă de observare totală, periodic

 este o metodă de observare parțială, permanent
 este o metodă de observare parțială, periodică
 este o metodă de observare parțială, special organizată
 este o metodă de observare totală, permanentă
Întrebarea Nr. 193: Caracteristica statistică "reușita" este:

 atributivă calitativă
 nominativă nealternativă
 cantitativă discretă
 numerică discontinuă
 cantitativă continuă
Întrebarea Nr. 194: Selectați semnificațiile corecte ale termenului de statistică:

 activitate practică
 date statistice
 metodă statistica
 metodologie statistică
 metodă sociologică
Întrebarea Nr. 195: "Profesia" este o caracteristică statistică:

 continuă
 calitativă
 cantitativă
 alternativă
 discretă
Întrebarea Nr. 196: Printre funcțiile indicatorului statistic nu se includ:

 funcția de testare a semnificației

 funcțiile de estimare și verificare a ipotezelor
 funcțiile de planificare și control
 funcțiile de măsurare și comparare
 funcțiile de analiză și sinteză
Întrebarea Nr. 197: Selectați afirmația incorectă despre scala de interval:

 diferența dintre două numere ale scalei are semnificație precisă

 în cazul valorilor, măsurate pe scala de interval, poate fi utilizată numai mediana
 pentru valorile, măsurate pe această scală, pot fi utilizați majoritatea indicatorilor statistici
 se folosește pentru reprezentarea numerelor cardinale, la care valoarea zero nu semnifică absența completă a
caracteristicii urmărite
 multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
Întrebarea Nr. 198: Scala greutății este o scală:
  de raport
 ordinală
 factorială
 de interval
 nominală
Întrebarea Nr. 199: Care este obiectivul fundamental al statisticii?

 a colecta datele statistice

 a rezuma și a analiza datele statistice
 a prelucra cantitativ datele statistice
 a analiza cazurile individuale
 a descrie variabilitatea cazurilor individuale
Întrebarea Nr. 200: Selectați afirmația corectă despre a doua aplicație a Legii cifrelor mari:

 pentru un volum anumit al colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate de cele
obținute în colectivitatea generala
 pentru un volum anumit al colectivității selective, rezultatele din această colectivitate nu se modifică comparativ cu
cele obținute în colectivitatea generală
 pentru un volum anumit al colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate de
cele obținute în colectivitatea generala
 pentru un volum anumit al colectivității selective, rezultatele din această colectivitate se modifică puțin față de
rezultatele obținute în colectivitatea generală
 pentru un volum anumit al colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu cele obținute în
colectivitatea generală
Întrebarea Nr. 201: Variabila "grupa sanguină" poate fi reprezentată prin scala:

 factorială
 de interval
 nominal
 ordinală
 de raport
Întrebarea Nr. 202: Selectați afirmațiile corecte despre statistica descriptivă:

 include totalitatea metodelor de culegere, prelucrare, caracterizare și prezentare sintetică a datelor statistice
 descrie starea și variabilitatea colectivității statistice cercetate
 estimează parametrii și testează ipotezele
 măsoară incertitudinea rezultatelor
 estimează caracteristicile unei colectivități
Întrebarea Nr. 203: Ordonarea studenților în lista de admitere este o scală:

 ordinala
 nominală
 factorială
 de raport
 de interval
Întrebarea Nr. 204: Selectați afirmația validă despre cercetarea statistică curentă:

 nu este permanent
 se mai numește cercetare special organizată
 se utilizează în cazul variației mici în timp a fenomenului cercetat
  se efectuează la anumite intervale de timp
 se utilizează în cazul variației intense în timp a fenomenului investigat
Întrebarea Nr. 205: Variabilele statistice pot fi:

 discrete sau discontinue

 alternative sau binare
 factoriale sau rezultative
 binare sau dihotomice
 continue sau neîntrerupte
Întrebarea Nr. 206: Se numește probabilitate a evenimentului și se notează „p":

 raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului și numărul total de rezultate ale
experimentului
 raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului și numărul total de rezultate ale
experimentului
 raportul dintre numărul total de rezultate ale experimentului și numărul de rezultate favorabile producerii
evenimentului
 raportul dintre numărul de rezultate favorabile producerii evenimentului și numărul de rezultate nefavorabile
producerii evenimentului
 raportul dintre numărul de rezultate nefavorabile producerii evenimentului și numărul de rezultate favorabile
producerii evenimentului
Întrebarea Nr. 207: "Diagnosticul" este o caracteristică statistică:

 rezultativă
 calitativă discretă
 factorială
 calitativă continuă
 calitativă alternativă
Întrebarea Nr. 208: Selectați afirmația corectă despre prima aplicație a Legii cifrelor mari:

 [  ] odată cu majorarea volumului colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal apropiate
de cele obținute în colectivitatea generală
 odată cu majorarea volumului colectivității selective, rezultatele din această colectivitate tind să reproducă rezultatele
obținute în colectivitatea generala
 odată cu majorarea volumului colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi identice cu rezultatele
obținute în colectivitatea generală
 odată cu majorarea volumului colectivității selective, rezultatele din această colectivitate se vor îndepărta de cele
obținute în colectivitatea generală
 odată cu majorarea volumului colectivității selective, rezultatele din această colectivitate vor fi maximal îndepărtate
de cele obținute în colectivitatea general
Întrebarea Nr. 209: Selectați afirmația falsă cu privire la criteriile cercetării științifice:

 rezultatele cercetării științifice pot fi confirmate sau infirmate

 rezultatele cercetării științifice nu sunt „dogmatice"
 documentarea minuțioasă a rezultatelor nu asigură comparabilitatea acestora
 rezultatele cercetării științifice sunt documentate minuțios
 atitudinea critică față de rezultatele proprii și ale altora
Întrebarea Nr. 210: În etapa de pregătire a studiului nu se include:

 stabilirea planului de cercetare

  formularea ipotezei cercetării
 documentarea bibliografică
 alegerea tipului de studiu
 prelucrarea datelor
Întrebarea Nr. 211: Caracteristica statistică "specializarea" este:

 nominativă nealternativă
 numerică discretă
 de spațiu
 calitativă alternativă
 cantitativă continuă
Întrebarea Nr. 212: În funcție de timpul obținerii datelor, observarea statistică poate fi:

 totală
 selectivă
 special organizată
 curentă
 periodica
Întrebarea Nr. 213: Selectați caracteristicile fenomenelor sociale de masă:

 sunt fenomene tipice

 au caracter determinist
 sunt fenomene complexe
 se produc în condiții de incertitudine
 sunt fenomene simple
Întrebarea Nr. 214: Care din următoarele afirmații despre fenomenele sociale de masă nu sunt corecte?

 legitatea de apariție și manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul cazurilor individuale

 se caracterizează prin variabilitate mică
 au caracter determinist
 forma individuală de manifestare a fenomenelor de masă este diferită
 se produc în condiții de incertitudine
Întrebarea Nr. 215: Metodele de măsurare și clasificare din cadrul studiului științific trebuie să fie:

 adaptate problemei cercetate

 comparabile
 nestandardizabile
 clare
 reproductibile
Întrebarea Nr. 216: Care din următoarele afirmații despre fenomenele sociale de masă sunt corecte?

 se produc în condiții de certitudine

 au caracter nedeterminist
 rezultă din acțiunea combinată a multor factori
 se caracterizează prin variabilitate mică, atât în timp, cât și în spațiu
 legitatea de apariție și manifestare poate fi cunoscută numai la nivelul întregii colectivități
Întrebarea Nr. 217: Care din funcțiile enumerate nu aparține indicatorului statistic:
  de măsurare
 de comparare
 de estimare
 de coordonare
 de sinteză
Întrebarea Nr. 218: Selectați afirmațiile corecte despre statistica inferențială:

 descrie starea și variabilitatea colectivității statistice după una sau mai multe caracteristici
 vizează estimarea caracteristicilor unei colectivități, pe baza rezultatelor obținute pe un eșantion
 culege și prelucrează datele statistice
 nu măsoară incertitudinea rezultatelor
 estimează parametrii și testează ipotezele
Întrebarea Nr. 219: Analiza primelor rezultate oferă răspuns la întrebările:

 a fost suficientă analiza numerică?

 care este semnificația rezultatelor?
 ipoteza se confirmă sau se respinge?
 datele cu care se lucrează sunt corecte
 procedeele statistice aplicate sunt adecvate
Întrebarea Nr. 220: Care din următoarele sunt obiective ale biostatisticii?

 aplicarea metodelor statistice în cercetările clinice și experimentale

 evaluarea eficacității metodelor de tratament și profilaxie
 studierea stării sănătății individuale
 studierea stării sănătății populației
 evidențierea particularităților stării sănătății individuale
Întrebarea Nr. 221: Selectați afirmațiile corecte privitor la colectivitatea statistică:

 are caracter obiectiv și finit

 trebuie delimitată în spațiu și timp
 poate fi atât statică, cât și dinamică
 nu se delimitează din punct de vedere al conținutului
 este formată din elemente omogene după anumite criterii
Întrebarea Nr. 222: Probabilitatea lipsei evenimentului „q" se determină în modul următor:

 q = (n-m)/m
 q = (m-n)/m
 q = (m-q)/n
 q = (n-m)/n
 q = (m-n)/n
Întrebarea Nr. 223: Selectați caracteristicile colectivității statistice:

 poate fi numai statică

 este delimitată în spațiu și timp
 este formată din elemente neomogene
 este delimitată din punct de vedere al volumului
 are caracter obiectiv și finit
Întrebarea Nr. 224: Controlul cantitativ al datelor presupune:
  verificarea primirii tuturor formularelor
 verificarea volumului de date
 verificarea completitudinii datelor
 verificarea logică a datelor
 verificarea naturii calitative a datelor
Întrebarea Nr. 225: Selectați afirmațiile corecte referitor la colectivitatea statistică generală:

 volumul acesteia poate fi limitat de anumite caracteristici

 este destinată pentru caracterizarea totalității parțiale
 cuprinde numai o parte din elementele, care pot fi supuse studiului statistic
 are întotdeauna un volum nelimitat
 cuprinde totalitatea elementelor, care pot fi supuse studiului statistic
Întrebarea Nr. 226: Selectați caracteristicile scalei de raport:

 în cazul datelor obținute pe scala de raport, se pot utiliza toate metodele statistice
 două valori, măsurate pe această scală, se află în același raport, indiferent de unitatea de măsură folosită
 pe această scală valoarea zero indică absența completă a variabilei studiate
 în cazul datelor obținute pe scala de raport, nu se pot utiliza toate metodele statistice
 două valori, măsurate pe această scală, se află în același raport, dacă unitatea de măsură folosită este aceeași
Întrebarea Nr. 227: Tipuri de cercetare științifică sunt următoarele:

 cercetarea exhaustivă
 cercetarea fundamentala
 cercetarea pentru dezvoltare
 cercetarea imperativă
 cercetarea aplicativă
Întrebarea Nr. 228: Selectați afirmațiile valabile pentru unitatea statistică:

 poate fi simplă și complexă

 nu este reținută în studiul statistic
 este elementul component al colectivității statistice
 este posesoare de caracteristici statistice
 este elementul component al caracteristicii statistice
Întrebarea Nr. 229: Selectați particularitățile variabilei statistice:

 este reținută în studiul statistic

 este proprietatea comună pentru câteva unități statistice
 nu variază ca valoare de la o unitate la alta
 este însușirea comună tuturor unităților unei colectivități
 valorile individuale ale caracteristicii sunt variabile
Întrebarea Nr. 230: Selectați tipurile variabilelor statistice în funcție de modul de exprimare:

 de spațiu
 nominative
 factoriale
 numerice
 rezultative
Întrebarea Nr. 231: Selectați compartimentele biostatisticii:
  statistica sănătății populației
 statistica cercetărilor medico-biologice
 statistica sistemului de sănătate
 evaluarea eficacității metodelor de tratament38
 studierea stării sănătății populației
Întrebarea Nr. 232: Selectați caracteristicile variabilelor cantitative:

 sunt măsurabile
 se exprimă prin unități de măsură
 se exprimă prin atribute
 sunt variabile numerice
 se exprimă numeric
Întrebarea Nr. 233: Pentru etapa de analiză statistică sunt specifice următoarele:

 sistematizarea datelor
 prezentarea finală a rezultatelor
 culegerea datelor
 fundamentarea deciziilor
 verificarea ipotezelor
Întrebarea Nr. 234: Caracteristici factoriale sunt:

 rezultatul tratamentului
 sexul
 profesia
 consecințele bolii
 vârsta
Întrebarea Nr. 235: Care din caracteristicile enumerate mai jos se referă la datele statistice?

 sunt mărimi concrete

 sunt mărimi abstracte
 pot fi primare sau derivate
 sunt purtătoare de informații
 pot fi absolute și relative
Întrebarea Nr. 236: Pentru indicatorul statistic sunt adevărate următoarele afirmații:

 are un conținut real

 are o formă nespecifică de exprimare
 este obținut urmare cercetării statistice
 are o formulă proprie de calcul
 este obiectiv determinat
Întrebarea Nr. 237: Selectați afirmațiile corecte despre scala nominală:

 precizează în ce categorie se încadrează un element al totalității

 indicatorul statistic, care poate fi determinat, este mediana
 se utilizează pentru reprezentarea variabilelor calitative, ale căror variante nu diferă ierarhic una de alta
 indicatorul statistic, care poate fi determinat, este dominanta
 se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante diferă ierarhic una de alta
Întrebarea Nr. 238: Selectați caracteristicile colectivității statistice:
  poate fi statică și dinamică
 nu are caracter obiectiv și finit
 poate fi numai dinamică
 este delimitată din punct de vedere al formei organizatorice
 este delimitată din punct de vedere al conținutului
Întrebarea Nr. 239: Selectați lacunele frecvente în prezentarea unei lucrări:

 prezentarea excesivă a datelor brute

 neidentificarea populației țintă
 descrierea riguroasă a tehnicilor de măsurare
 analiza insuficientă a datelor aberante
 definirea clară a criteriilor de includere și excludere din studio
Întrebarea Nr. 240: În funcție de volumul cercetării, observarea statistică poate fi:

 special organizată
 selectivă (partiala)
 periodică
 totală
 curentă
Întrebarea Nr. 241: Care sunt particularitățile cercetării periodice:

 se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate mai mică în timp

 în cazul acestei cercetări, se fixează data și chiar ora de înregistrare a datelor
 se efectuează la anumite intervale de timp
 se utilizează când fenomenul cercetat are o variabilitate pronunțată în timp
 se utilizează când fenomenul cercetat are o evoluție periodică
Întrebarea Nr. 242: Selectați metodele de culegere a datelor:

 monografia totală
 sondajele statistice
 metoda variațională
 observarea părții principale
 recensământul
Întrebarea Nr. 243: Care afirmații despre metoda de anchetă statistică sunt corecte?

 este o metodă de observare parțială, periodică

 nu presupune reprezentativitatea eșantioanelor
 este o metodă de observare parțială, permanentă
 presupune reprezentativitatea eșantioanelor
 este o metodă de observare parțială, special organizată
Întrebarea Nr. 244: Pentru erorile sistematice de înregistrare este caracteristic:

 survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea

 au o incidență redusă
 provin din neînțelegerea scopului observării
 pot fi prevenite prin instruirea personalului
 apar relativ frecvent
Întrebarea Nr. 245: Particularități ale erorilor întâmplătoare de înregistrare sunt:
  survin datorită lipsei de concentrare a persoanei care efectuează înregistrarea
 provin din necunoașterea unor noțiuni
 nu influențează vădit acuratețea rezultatelor
 apar relativ frecvent
 influențează, într-o măsură însemnată, acuratețea rezultatelor
Întrebarea Nr. 246: Pentru indicatorul statistic sunt false următoarele afirmații:

 are o formă specifică de exprimare

 are funcție de control
 nu poate fi determinat în mod obiectiv
 este expresia numerică a evenimentului social
 poate fi obținut înaintea datelor statistice
Întrebarea Nr. 247: Care afirmații despre scala de interval sunt corecte?

 pe această scală valoarea zero nu indică absența completă a caracteristicii urmărite

 pe această scală valoarea zero indică absența completă a caracteristicii urmărite
 diferența dintre două numere ale scalei are semnificație precisă
 multiplicarea sau divizarea valorilor, pe această scală, nu are sens
 diferența dintre două numere ale scalei nu are semnificație precisă
Întrebarea Nr. 248: Care afirmații despre criteriile cercetării științifice sunt corecte:

 rezultatele cercetării științifice pot fi confirmate sau infirmate

 rezultatele cercetării științifice sunt „dogmatice"
 validitatea rezultatelor cercetării științifice poate fi verificată
 rezultatele cercetării științifice nu pot fi testate
 rezultatele cercetării științifice sunt documentate minuțios
Întrebarea Nr. 249: Caracteristici ale unui experiment științific sunt:

 fidelitatea
 incomparabilitatea
 validitatea
 subiectivitatea
 obiectivitatea
Întrebarea Nr. 250: Selectați afirmațiile corecte referitor la colectivitatea statistică parțială:

 supune studiului numai o parte din elementele totalității parțiale

 este destinată pentru caracterizarea totalității selective
 este destinată pentru caracterizarea totalității generale
 supune studiului numai o parte din elementele totalității generale
 este selectată prin metode speciale
Întrebarea Nr. 251: Selectați caracteristicile cercetării științifice:

 nu are un plan specific

 își are originea într-o întrebare sau problema
 necesită precizarea clară a scopului
 nu acceptă presupuneri critice
 necesită colectarea și interpretarea unor date experimentale
Întrebarea Nr. 252: Selectați particularitățile variabilelor nominative:
  sunt variabile cantitative
 se exprimă atât prin unități de măsură, cât și prin atribute
 sunt variabile calitative
 se exprimă prin atribute
 se exprimă prin unități de măsură
Întrebarea Nr. 253: Un studiu clinic trebuie să fie:

 etic
 fezabil
 nerelevant
 nou
 interesant
Întrebarea Nr. 254: Etapa de pregătire a studiului include:

 formularea obiectivelor
 formularea temei studiului
 sistematizarea datelor statistice
 definirea scopului studiului
 colectarea datelor statistice
Întrebarea Nr. 255: Caracteristici ale monografiei (metodă de culegere a datelor) sunt:

 este o metodă descriptivă

 este o metodă de observare parțială, aprofundată
 este o metodă analitică
 este o metodă de observare totală, permanentă
 nu permite generalizarea rezultatelor
Întrebarea Nr. 256: Selectați caracteristicile scalei ordinale:

 diferența dintre pozițiile succesive ale scalei are semnificație precisă

 indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este dominanta
 indicatorul cel mai util, în cazul tendinței centrale, este mediana
 se utilizează pentru reprezentarea variabilelor, ale căror variante sunt ierarhizate logic
 diferența dintre pozițiile succesive ale scalei nu are importanță
Întrebarea Nr. 257: Stabilirea planului studiului științific presupune:

 alegerea tipului studiului

 stabilirea populației țintă
 culegerea datelor
 alegerea eșantionului studiului
 gruparea variabilelor, reținute în studiu
Întrebarea Nr. 258: La etapele de definire a eșantionului se referă:

 alegerea tipului de eșantion

 definirea tipului de culegere a indicatorilor
 alegerea modului de eșantionare
 stabilirea scalelor de măsură pentru unitățile cercetate
 definirea variabilelor
Întrebarea Nr. 259: Analiza rezultatelor finale trebuie să răspundă la întrebările:
  procedeele statistice aplicate sunt adecvate?
 a fost suficientă analiza numerică?
 ipoteza se confirmă sau se respinge?
 datele cu care se lucrează sunt corecte?
 care este semnificația rezultatelor?
Întrebarea Nr. 260: Selectați dezavantajul întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:

 sunt neuniforme
 sunt dificil de administrat
 sugestibilitatea răspunsurilor
 îngreuiază analiza statistică a răspunsurilor
 necesită mult timp pentru analiză
Întrebarea Nr. 261: Care este rolul întrebărilor de trecere din chestionar:

 asigură controlul fidelității opiniei exprimate

 marchează apariția unei noi grupe de întrebări
 provoacă eXplicații în raport cu diferite opinii exprimate
 oferă anchetatului sentimentul de încredere
 separă sensurile "pro" și "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
Întrebarea Nr. 262: Selectați avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:

 sunt preferate în cercetările medicale

 permit culegerea datelor cu riscul sugestibilității
 permit cunoașterea particularităților populației țintă
 permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
 permit cuantificarea răspunsurilor cu ajutorul unei scale
Întrebarea Nr. 263: Care este rolul întrebărilor introductive din chestionar:

 asigură controlul calității răspunsului

 oferă anchetatului sentimentul de încredere
 separă sensurile "pro" și "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate
 provoacă explicații în raport cu diferite opinii exprimate
 marchează apariția unei noi grupe de întrebări
Întrebarea Nr. 264: Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarea regulă:

 să corespundă cu nivelul de cunoștințe ale respondentului

 să conțină întrebări, care sugereze răspunsurile
 să conțină preponderent întrebări, care fac apel la memoria celor chestionați
 să pună accentul pe limbajul professional
 să evite întrebările concise și la subiect
Întrebarea Nr. 265: Selectați avantajul întrebărilor deschise, în cadrul chestionarului:

 libertatea exprimării individualizate

 nu permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
 ușurarea prelucrării statistice a răspunsurilor
 sugestibilitatea răspunsurilor
 preferate în cercetările medicale
Întrebarea Nr. 266: Care din cele enumerate mai jos nu se referă la regulile de întocmire a chestionarului:
  să nu afecteze prestigiul sau orgoliul respondentului
 să evite jargonul profesional sau prescurtările
 să evite întrebările tendențioase
 să evite succesiunea logică a întrebărilor
 să utilizeze un vocabular înțeles de respondenți
Întrebarea Nr. 267: Din punct de vedere al calității informațiilor există chestionare:

 autoadministrate
 "omnibus"
 speciale
 de date factuale
 de opinie
Întrebarea Nr. 268: Chestionarul statistic trebuie să respecte următoarele reguli:

 să permită obținerea răspunsurilor exacte

 să asigure siguranța și veridicitatea datelor înregistrate
 se vor prefera întrebările deschise
 nu e obligator să asigure reprezentativitatea datelor înregistrate
 să fie interesant pentru cel chestionat
Întrebarea Nr. 269: În funcție de conținutul lor, există chestionare:

 administrate de către operatori de anchetă

 autoadministrate
 cu referire la date cantitative
 cu referire la date calitative
 administrate prin telefon
Întrebarea Nr. 270: În funcție de modul de aplicare, chestionarele pot fi:

 autoadministrate
 administrate prin telefon
 administrate de către operatori de anchetă
 cu întrebări închise
 cu întrebări deschise
Întrebarea Nr. 271: Selectați particularitățile chestionarelor cu întrebări închise:

 nu influențează gradul de libertate al respondentului

 permit cuantificarea răspunsului cu ajutorul unei scale
 gradul de libertate al respondentului este redus
 nu impun cercetătorului buna cunoaștere a temei
 permit alegerea răspunsurilor dinainte fixate
Întrebarea Nr. 272: Selectați avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:

 oferă libertatea exprimării

 sugestibilitatea răspunsurilor
 sunt uniforme
 sunt ușor de administrat
 ușurează analiza statistică a răspunsurilor
Întrebarea Nr. 273: Selectați funcțiile întrebărilor filtru din chestionar:
  nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
 verifică fidelitatea opiniei exprimate
 opresc trecerea unor categorii de subiecți la întrebările succesive
 servesc la analiza răspunsurilor din chestionar
 asigură controlul calității răspunsului
Întrebarea Nr. 274: Selectați caracteristicile întrebărilor de control din chestionar:

 funcția principală este aducerea informațiilor noi

 verifică consistența opiniei exprimate
 nu verifică fidelitatea răspunsurilor oferite
 nu aduc informații noi
 asigură faptul dacă anchetații au înțeles exact sensul întrebărilor
Întrebarea Nr. 275: Selectați particularitățile întrebărilor bifurcate din chestionar:

 separă sensurile "pro" și "contra" din răspunsurile persoanelor anchetate

 opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
 asigură controlul calității răspunsului
 nu califică răspunsurile oferite
 nu opresc persoana de a urma succesiunea întrebărilor
Întrebarea Nr. 276: Selectați particularitățile întrebărilor "de ce?" din chestionar:

 sunt un exemplu de întrebări imprecise

 valoarea informativă a acestor întrebări nu este importantă
 provoacă explicații în raport cu diferite opinii exprimate
 valoarea chestionarului este direct proporțională cu numărul acestor întrebări
 sunt un exemplu de întrebări precise
Întrebarea Nr. 277: Din punct de vedere al cantității informațiilor există chestionare:

 autoadministrate
 de opinie
 de date factuale
 speciale
 "omnibus"
Întrebarea Nr. 278: În formularea întrebărilor din chestionar trebuie respectate următoarele condiții:

 gradul de abstractizare al întrebărilor nu va depinde de nivelul de studii al respondenților

 se vor prefera întrebările indirecte
 se vor evita negațiile
 nu se va întreba la modul general
 întrebările vor fi complicate, cu înflorituri stilistice
Întrebarea Nr. 279: Selectați avantajele întrebărilor închise, în cadrul chestionarului:

 sunt preferate în cercetările medicale

 sprijină memoria celui anchetat
 scad securitatea celui anchetat
 permit respondentului să devieze de la subiectul în cauză
 sporesc anonimatul celui anchetat
Întrebarea Nr. 280: Un eșantion este considerat reprezentativ atunci când:
  s-a utilizat selecția aleatoare
 reproduce în structura sa structura colectivității generale
 s-a utilizat selecția aleatoare dirijată
 volumul său este mic
 eroarea de reprezentativitate este mare
Întrebarea Nr. 281: Dacă s-a exclus orice intervenție subiectivă în alegerea eșantionului, selecția este:

 parțială
 mixtă
 mecanică
 aleatoare
 dirijată
Întrebarea Nr. 282: Selectați strategia de selecție pentru sondajul stratificat:

 este selectat un eșantion de clastere, apoi membrii eșantionului sunt selectați aleator din aceste clastere
 fiecare membru al populației este menționat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator și apoi indivizii
populației sunt selectați la intervale egale
 fiecare membru al populației este alocat unui grup, apoi toți membrii grupului selectat sunt incluși în eșantion
 fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi selectat
 fiecare membru al populației este alocat unui strat, apoi un eșantion aleator este selectat din fiecare strat
Întrebarea Nr. 283: Precizia eșantionului este determinată de:

 extragerea aleatoare a unităților statistice

 cantitatea unităților statistice
 extragerea variațională a unităților statistice
 calitatea unităților statistice
 extragerea dirijată a unităților statistice
Întrebarea Nr. 284: În etapa a doua a cercetării prin sondaj are loc:

 obținerea indicatorilor derivați

 extinderea indicatorilor de eșantion asupra întregii totalități
 estimarea parametrilor colectivității generale
 prelucrarea datelor statistice
 colectarea datelor statistice
Întrebarea Nr. 285: Dacă selecția se face de către persoanele care culeg datele, selecția este:

 dirijată
 mixtă
 inferențială
 aleatoare
 variațională
Întrebarea Nr. 286: Selectați particularitatea eșantionului format aleator cu revenire:

 aceeași unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
 volumul colectivității generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
 volumul colectivității generale scade consecutiv pe măsura creșterii numărului extragerilor
 la fiecare extragere, orice unitate a colectivității generale are probabilitate diferită de a fi selecționată
 la sfârșitul extragerilor volumul colectivității generale este micșorat exact cu volumul eșantionului
Întrebarea Nr. 287: Particularitate a procedeului mecanic de selecție este:
  asigură în totalitate caracterul aleator al selecției
 extragerea unităților statistice se face aleator
 extragerea unităților se face conform pasului de numărare prestabilit
 prima unitate, de la care se începe numărarea, nu se include în pasul de numărare
 extragerea unităților statistice nu este dirijată
Întrebarea Nr. 288: Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:

 selectarea obiectivă a unităților statistice

 selectarea deliberată a unităților statistice
 selectarea preferențială a unităților statistice
 cuprinderea incompletă în sondaj a unităților, din motive de comoditate
 selectarea aleatoare a unităților statistice
Întrebarea Nr. 289: Eroarea întâmplătoare de reprezentativitate poate avea valori mici, dacă:

 eșantionul include un număr relativ mic de cazuri

 eșantionul include un număr insuficient de cazuri
 eșantionul include un număr relativ mare de cazuri
 eșantionul include un număr mic de cazuri
 eșantionul include un număr suficient de cazuri
Întrebarea Nr. 290: Selectați strategia de selecție pentru sondajul aleator simplu:

 fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi selectat

 fiecare membru al populației este alocat unui grup, apoi toți membrii grupului selectat sunt incluși în eșantion
 fiecare membru al populației este alocat unui strat, apoi un eșantion aleator este selectat din fiecare strat
 este selectat un eșantion de clastere, apoi membrii eșantionului sunt selectați aleator din aceste clastere
 fiecare membru al populației este menționat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator și apoi indivizii
populației sunt selectați la intervale egale
Întrebarea Nr. 291: Reprezentativitatea eșantionului este determinată de:

 numărul unităților statistice

 extragerea aleatoare a unităților statistice
 volumul eșantionului
 extragerea dirijată a unităților statistice
 extragerea simetrică a unităților statistice
Întrebarea Nr. 292: Selectați strategia de selecție pentru sondajul multistadial:

 este selectat un eșantion de clastere, apoi membrii eșantionului sunt selectați aleator din aceste clastere
 fiecare membru al populației este menționat pe o listă; se eXtrage un număr de pornire aleator și apoi indivizii
populației sunt selectați la intervale egale
 fiecare membru al populației este alocat unui strat, apoi un eșantion aleator este selectat din fiecare strat
 fiecare membru al populației este alocat unui grup, apoi toți membrii grupului selectat sunt incluși în eșantion
 fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi selectat
Întrebarea Nr. 293: Sondajul statistic este justificat prin:

 condiții specifice de realizare

 economicitate
 operativitate
 numărul mai mic de variabile studiate
 numărul mai mare al erorilor de înregistrare
Întrebarea Nr. 294: La caracteristicile de bază ale eșantionului se referă:
  neomogenitatea
 simetricitatea
 variabilitatea
 precizia
 reprezentativitatea
Întrebarea Nr. 295: Scopurile sondajului statistic sunt:

 estimarea parametrilor colectivității generale în baza rezultatelor cercetării generale

 extinderea indicatorilor de eșantion asupra întregii totalități
 extinderea indicatorilor totalității întregi asupra eșantionului
 estimarea parametrilor colectivității parțiale în baza rezultatelor cercetării generale
 estimarea parametrilor colectivității generale în baza rezultatelor cercetării parțiale
Întrebarea Nr. 296: Prima etapă a cercetării prin sondaj include:

 obținerea indicatorilor derivați

 extinderea indicatorilor de eșantion asupra întregii totalități
 estimarea parametrilor generali
 prelucrarea datelor statistice
 colectarea datelor statistice
Întrebarea Nr. 297: Selectați particularitatea eșantionului format aleator fără revenire:

 la fiecare extragere, orice unitate a colectivității generale are aceeași probabilitate de a fi selecționată
 probabilitatea erorilor de selecție este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
 volumul colectivității generale rămâne constant pe toată perioada extragerii
 volumul colectivității generale scade consecutiv pe măsura creșterii numărului extragerilor
 la sfârșitul extragerilor volumul colectivității generale nu se modifică
Întrebarea Nr. 298: Selectați avantajele observării prin sondaj:

 erorile de înregistrare sunt mai puțin numeroase și mai ușor de înlăturat

 este mai operativ, dar mai scump decât observarea generală
 permite caracterizarea mai aprofundată a fenomenului investigat
 erorile de înregistrare sunt mai puțin numeroase, dar mai greu de înlăturat
 este mai operativ și mai ieftin comparativ cu observarea generala
Întrebarea Nr. 299: Pentru asigurarea reprezentativității eșantionului trebuie respectate următoarele condiții:

 extragerea neprobabilistică a unităților statistice

 omogenitatea colectivității generale
 extragerea preferențială a unităților statistice
 extragerea obiectivă a unităților statistice
 independența includerii unității statistice în eșantion
Întrebarea Nr. 300: Reprezentativitatea eșantionului nu va fi asigurată în următoarele cazuri:

 asigurarea omogenității colectivității generale

 extragerea preferențială a unităților statistice
 extragerea neprobabilistică a unităților statistice
 extragerea subiectivă a unităților statistice
 independența includerii unității statistice în eșantion
Întrebarea Nr. 301: Planul cercetării prin sondaj trebuie să includă:
  delimitarea în timp și spațiu a totalității generale
 verificarea gradului de omogenitate al colectivității selective
 asigurarea selecției nealeatoare a unităților statistice
 verificarea gradului de omogenitate al colectivității generale
 determinarea mărimii eșantionului
Întrebarea Nr. 302: Stabilirea volumului eșantionului pentru variabile cantitative, în cazul selecției repetate,
presupune cunoașterea mărimii:

 probabilității apariției evenimentului

 coeficientului de exactitate
 probabilității lipsei evenimentului
 erorii limită
 abaterii medii pătratice
Întrebarea Nr. 303: Selectarea unităților statistice poate fi efectuată prin:

 selecția secvențională
 selecția intervențională
 selecția mixtă
 selecția dirijată
 selecția aleatoare
Întrebarea Nr. 304: Selectați strategia de selecție pentru sondajul mecanic:

 fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi selectat

 fiecare membru al populației este menționat pe o listă; se extrage un număr de pornire aleator și apoi indivizii
populației sunt selectați la intervale egale
 fiecare membru al populației este alocat unui grup, apoi toți membrii grupului selectat sunt incluși în eșantion
 este selectat un eșantion de clastere, apoi membrii eșantionului sunt selectați aleator din aceste clastere
 fiecare membru al populației este alocat unui strat, apoi un eșantion aleator este selectat din fiecare strat
Întrebarea Nr. 305: Selectați procedeele de selecție:

 procedeul tragerii la sorți

 procedeul mechanic
 tabelul cu numere aleatoare
 procedeul tragerii mecanice la sorți
 tabelul cu numere selectate
Întrebarea Nr. 306: Selectați particularitățile eșantionului format aleator cu revenire:

 aceeași unitate statistică poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
 volumul colectivității generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
 probabilitatea erorilor de selecție este mai mare decât în cazul procedeului fără revenire
 la fiecare extragere, orice unitate a colectivității generale are aceeași probabilitate de a fi selecționată
 volumul colectivității generale scade consecutiv pe măsura creșterii numărului eXtragerilor
Întrebarea Nr. 307: Selectați particularitățile eșantionului format aleator fără revenire:

 aceeași unitate statistică nu poate fi inclusă de mai multe ori în colectivitatea selectivă
 probabilitatea erorilor de selecție este mai mică decât în cazul procedeului fără revenire
 la fiecare extragere, unitățile colectivității generale au probabilitate mai mare de a fi selecționate
 volumul colectivității generale rămâne neschimbat pe toată perioada extragerii
 volumul colectivității generale scade consecutiv pe măsura creșterii numărului extragerilor
Întrebarea Nr. 308: Selectați particularitățile procedeului mecanic de selecție:
  nu încalcă principiile selecției aleatoare
 presupune extragerea unităților statistice după un interval predeterminat
 nu asigură în totalitate caracterul aleator al selecției
 pasul de numărare se stabilește ca raport între volumul colectivității selective și celei generale
 pasul de numărare se stabilește ca raport între volumul colectivității generale și celei selective
Întrebarea Nr. 309: Care sunt principalele tipuri de erori ale cercetării prin sondaj:

 erori întâmplătoare de reprezentativitate

 erori intenționate de neînregistrare
 erori sistematice de reprezentativitate
 erori de înregistrare
 erori sistematice de înregistrare
Întrebarea Nr. 310: Planul cercetării prin sondaj include:

 stabilirea periodicității efectuării sondajului

 alegerea tipului și procedeului de selecție
 stabilirea bazei de sondaj
 stabilirea preferințelor de selecție a unităților statistice
 elaborarea criteriilor de selecție neprobabilistică
Întrebarea Nr. 311: Cauze ale erorilor sistematice de reprezentativitate sunt:

 alegerea la "nimereală" a unităților statistice

 selectarea obiectivă a unităților statistice
 substituirea unei unități statistice cu alta asemănătoare
 nonrăspunsul
 selectarea întâmplătoare a unităților statistice
Întrebarea Nr. 312: Precizia cu care se estimează parametrii colectivității generale depinde de:

 volumul eșantionului
 intervalul valoric în care se află eroarea maXimă admisă
 dispersie
 intervalul valoric în care se află eroarea minimă admisă
 eroarea reprezentativității
Întrebarea Nr. 313: Stabilirea volumului eșantionului pentru variabile calitative, în cazul selecției repetate, presupune
cunoașterea mărimii:

 erorii limită
 abaterii medii pătratice
 probabilității apariției evenimentului
 coeficientului de eXactitate
 probabilității lipsei evenimentului
Întrebarea Nr. 314: Selectați strategia de selecție pentru sondajul în serii:

 fiecare membru al populației este menționat pe o listă; se eXtrage un număr de pornire aleator și apoi indivizii
populației sunt selectați la intervale egale
 fiecare membru al populației are o probabilitate egală de a fi selectat51
 fiecare membru al populației este alocat unui strat, apoi un eșantion aleator este selectat din fiecare strat
 fiecare membru al populației este alocat unui grup, apoi toți membrii grupului selectat sunt incluși în eșantion
 este selectat un eșantion de clastere, apoi membrii eșantionului sunt selectați aleator din aceste clastere
Întrebarea Nr. 315: Omogenitatea termenilor seriei de variație este determinată de:
  acțiunea factorilor întâmplători
 valoarea înregistrată la celelalte unități
 acțiunea factorilor esențiali comuni
 tipul variabilei studiate
 numărul cazurilor înregistrate
Întrebarea Nr. 316: Seria statistică de variație reprezintă:

 șirul de valori numerice ale fenomenului studiat, diferite ca valoare agregată și dispuse într-o ordine anumită
 șirul de valori numerice ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare individuală și dispuse într-o ordine anumită
 șirul de valori numerice ale unității studiate, diferite ca valoare individuală și dispuse într-o ordine anumită
 șirul de valori nominative ale caracteristicii studiate, diferite ca valoare individuală și dispuse într-o ordine anumită
 șirul de valori numerice ale indicatorului studiat, diferite ca valoare individuală și dispuse într-o ordine anumită
Întrebarea Nr. 317: Care este consecința stabilirii unui număr prea mic de grupe în seria de variație?

 calcule statistice ulterioare anevoioase

 evidențierea ușoară a trăsăturilor esențiale ale colectivității
 ștergerea trăsăturilor esențiale ale colectivității
 calcule statistice ulterioare imposibile
 fărâmițarea colectivității
Întrebarea Nr. 318: Care afirmație despre mediană nu este corectă:

 poate fi utilizată în cazul variabilelor calitative

 nu se numește „dominantă"
 poate înlocui media aritmetică când apar valori aberante
 se mai numește „medie de poziție"
 este influențată de valorile eXtreme ale seriei de variație
Întrebarea Nr. 319: Identificați operațiunile de grupare a seriilor de variație:

 repartizarea valorilor individuale ale caracteristicii în grupe

 calcularea mărimii intervalului de grupare
 calcularea mărimii intervalului de amplitudine
 stabilirea numărului de unități de observație
 stabilirea numărului de grupe
Întrebarea Nr. 320: Într-o grupă de studenți vârsta medie este de 23 de ani, dar cei mai mulți studenți au 21 de ani.
Distribuția este:

 bimodală
 simetrică
 asimetrică pozitivă
 asimetrică negativă
 alternativă52
Întrebarea Nr. 321: Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; 1), asimetria
este:

 pozitivă
 moderată
 medie
 pronunțată
 negativă
Întrebarea Nr. 322: Forma distribuției valorilor individuale în seria de variație este determinată de:
  acțiunea factorilor întâmplători
 acțiunea combinată a factorilor esențiali și întâmplători
 acțiunea factorilor esențiali
 tipul variabilei studiate
 valoarea înregistrată la celelalte unități
Întrebarea Nr. 323: Selectați formula corectă de calcul a coeficientului de asimetrie Pearson:

 Cas = Xar - Mo/ Xar

 Cas = Me – Xar /
 Cas = Mo – Xar /
 Cas = Xar - Mo/
 Cas = Xar - Me/
Întrebarea Nr. 324: Nu este indicator mediu de poziție:

 modulul
 mediana
 amplitudinea
 media aritmetică
 dominant
Întrebarea Nr. 325: Indicatorul care redă ceea ce este esențial și tipic într-o colectivitate se numește:(multiplu) ?

 modul
 dispersie
 medie aritmetică
 median
 coeficient de variație
Întrebarea Nr. 326: Selectați afirmațiile corecte pentru gruparea pe intervale a seriei de variație:

 scoate în evidență proprietățile esențiale ale colectivității

 permite restrângerea volumului mare de date inițiale
 evidențiază structura colectivității cercetate
 permite păstrarea informațiilor inițiale
 nu evidențiază structura colectivității cercetate
Întrebarea Nr. 327: Variabilitatea valorilor individuale în seria de variație este determinată de:

 valoarea înregistrată la celelalte unități

 acțiunea factorilor întâmplători
 tipul variabilei studiate
 acțiunea factorilor esențiali comuni
 numărul cazurilor înregistrate
Întrebarea Nr. 328: Seriile statistice cu distribuție asimetrică pozitivă verifică următoarele relații:

 media este mai mare decât mediana

 dominanta este mai mică decât media
 media este mai mare decât modulul
 media este egală cu modulul
 media este mai mare decât cuartila a doua
Întrebarea Nr. 329: Care sunt consecințele stabilirii unui număr prea mare de grupe în seria de variație?
  fărâmițarea colectivității
 calcule statistice ulterioare anevoioase
 ștergerea trăsăturilor esențiale ale colectivității
 calcule statistice ulterioare ușoare
 evidențierea dificilă a trăsăturilor esențiale ale colectivității
Întrebarea Nr. 330: Seria de variație poate fi reprezentată grafic prin:

 poligonul de proporții
 poligonul de frecvențe
 historiogramă
 histogramă
 cronogramă
Întrebarea Nr. 331: Care afirmații, din cele enumerate, sunt valabile pentru mărimea medie?

 definește cel mai bine variația unei distribuții

 definește cel mai bine tendința centrală a unei distribuții
 nivelează variațiile valorilor individuale
 eXprimă, în mod sintetic, ceea ce este esențial pentru un fenomen variabil
 evidențiază variațiile valorilor individuale
Întrebarea Nr. 332: Dacă valoarea coeficientului de asimetrie Pearson este cuprinsă în intervalul (0; -1), asimetria
este:

 medie
 moderată
 negativă
 pozitivă
 pronunțată
Întrebarea Nr. 333: O medie trebuie să corespundă următoarelor cerințe:?

 să fie independentă de dorința utilizatorului

 [  ] să fie sinteza majorității observațiilor înregistrate
 să nu fie sensibilă la fluctuațiile de selecție
 să posede proprietăți clare numai pentru specialiști
 să fie definită în mod précis
Întrebarea Nr. 334: Care, din cele enumerate, se referă la proprietățile mediei aritmetice?

 mărimea mediei aritmetice poate sau nu să coincidă cu vreo valoare individuală înregistrată
 media aritmetică nu este influențată de valorile aberante
 între formula mediei aritmetice simple și ponderate nu eXistă deosebiri esențiale
 într-o serie de variație nu pot fi mai multe medii aritmetice
 suma abaterilor individuale de la medie, indiferent de tipul distribuției, este egală cu zero
Întrebarea Nr. 335: Pentru distribuția perfect simetrică este caracteristic:

 media este egală cu mediana și modulul

 frecvențele se distribuie simetric la dreapta și la stânga valorii central
 repartiția corespunde curbei Gauss-Laplace
 acțiunea factorilor întâmplători are caracter neregulat
 graficul are formă „de clopot"
Întrebarea Nr. 336: Formula mediei aritmetice ponderate include: ?
  numărul de cazuri
 numărul de cazuri minus unu
 numărul de grade de libertate
 valoarea individual a
 frecvențele de apariție a valorilor individuale
Întrebarea Nr. 337: Care afirmații despre mediană sunt corecte:

 întotdeauna se plasează la mijlocul seriei de variație

 se mai numește „medie de poziție"
 este influențată de valorile eXtreme ale seriei de variație
 poate înlocui media aritmetică când apar valori aberante
 nu poate fi utilizată în cazul variabilelor calitative
Întrebarea Nr. 338: Nu sunt corecte următoarele afirmații despre modul:

 este preferat mediei în industria confecțiilor

 nu poate fi calculat pentru variabile calitative
 eXprimă mărimea cu pondere mijlocie
 pe graficul repartiției corespunde punctului maXim al acestuia
 este inutil pentru caracterizarea distribuției asimetrice
Întrebarea Nr. 339: Selectați particularitățile dominantei:

 este preferată modulului în industria confecțiilor

 șansele ca rezultatul să fie o valoare reală sunt mult mai mari decât la medii
 este utilă pentru caracterizarea distribuției asimetrice
 poate fi calculată pentru variabilele calitative
 este valoarea individuală cu cea mai mare frecvență
Întrebarea Nr. 340: Distribuția perfect simetrică verifică relațiile:

 modulul este mai mic decât mediana

 media este egală cu dominant
 modulul este egal cu media
 mediana este egală cu media
 media este egală cu cuartila a doua
Întrebarea Nr. 341: Mediana poate fi utilizată pentru:

 caracterizarea obligatorie a tendinței centrale în cazul distribuțiilor perfect simetrice

 stabilirea dozelor letale
 caracterizarea tendinței centrale în cazul distribuțiilor vădit asimetrice
 determinarea valorii medii în serii cu intervale neegale de grupare
 determinarea valorii medii în serii formate din valori calitative
Întrebarea Nr. 342: O medie trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

 să fie simplu și rapid de calculate

 să posede proprietăți clare chiar și pentru nespecialiști
 să fie puțin sensibilă la fluctuațiile de selecție
 să fie dependentă de dorința utilizatorului
 să fie eXpresia tuturor observațiilor înregistrate
Întrebarea Nr. 343: Pentru analiza formei de distribuție sunt valabile următoarele afirmații:
  în cazul asimetriei negative predomină valorile mici ale caracteristicii
 în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mari ale caracteristicii
 distribuția perfect simetrică este caracterizată prin egalitatea dintre medie, mediană și modul
 în cazul asimetriei pozitive predomină valorile mici ale caracteristicii
 pentru distribuția asimetrică negativă este specifică predominarea valorilor mari ale caracteristicii
Întrebarea Nr. 344: Selectați proprietățile mediei aritmetice:

 este sensibilă la valorile aberante

 poate fi calculată și pentru variabile calitative
 mărimea mediei aritmetice obligator coincide cu o valoare individuală înregistrată
 pentru o distribuție simetrică suma abaterilor individuale de la medie este egală cu zero
 se eXprimă în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
Întrebarea Nr. 345: Distribuția asimetrică negativă verifică următoarele relații:(simplu)

 media este mai mică decât cuartila a doua

 dominanta este mai mare decât media
 media este mai mare decât modulul
 media este mai mică decât mediana
 media este mai mare decât mediana
Întrebarea Nr. 346: Selectați afirmațiile corecte despre decile și centile:

 se calculează doar pentru serii statistice cu număr mare de grupe

 se calculează doar pentru serii cu amplitudine mare a variației
 se calculează doar pentru serii statistice cu număr mic de grupe
 sunt utilizați îndeosebi pentru serii pronunțat asimetrice
 sunt utilizați îndeosebi pentru serii simetrice
Întrebarea Nr. 347: Selectați afirmația corectă referitor la amplitudinea absolută a variației (A) :

 se calculează ca raport între abaterea pătratică și nivelul mediu al seriei

 se eXprimă în unitatea de măsură în care se eXprimă și caracteristica
 este raportul dintre amplitudinea absolută și media aritmetică a valorilor analizate
 nu are formă concretă de eXprimare
 ține seama de toate valorile și se consideră un indicator relevant al variației
Întrebarea Nr. 348: Care afirmație despre dispersie nu este corectă?

 este o mărime abstract

 nu are formă concretă de eXprimare
 este indicator util pentru testarea ipotezelor statistice
 este indicator cu valoare teoretică
 se mai numește abatere standard sau abatere tip
Întrebarea Nr. 349: Care afirmație despre abaterea medie pătratică este corectă?

 nu are formă concretă de eXprimare

 permite compararea variației a două populații care se eXprimă în unități de măsură diferite
 este direct proporțională cu omogenitatea colectivității studiate
 eXprimă cu cât se abate, în mediu, fiecare valoare individuală de la media valorilor
 ține seama numai de valorile eXtreme, fiind astfel sensibilă la valorile aberante
Întrebarea Nr. 350: Identificați dezavantajul abaterii medii pătratice?
  nu se utilizează în calcule de corelație
 reprezintă un parametru al legii distribuției normale
 se măsoară în unitatea de măsură a caracteristicii studiate
 nu pune în evidență influența abaterilor mari
 nu poate fi folosită pentru stabilirea volumului eșantionului
Întrebarea Nr. 351: Valoarea coeficientului de corelație este invers proporțională cu mărimea:

 abaterii medii pătratice

 abaterii medii liniare
 mediei aritmetice
 dispersiei
 amplitudinii variației
Întrebarea Nr. 352: Pentru a măsura gradul de omogenitate a unei colectivități statistice, poate fi utilizat:

 coeficientul de variație
 coeficientul de corelație
 media aritmetică
 abaterea individuală
 mediana
Întrebarea Nr. 353: Pentru cercetările eXperimentale sunt considerate normale valorile situate în intervalul
determinat de:

 medie ± 2,5
 medie ± 3
 medie ± 1,5
 medie ± 2
 medie ± 1
Întrebarea Nr. 354: Selectați afirmațiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variației (A) :

 este un indicator cu semnificație redusă

 se mai numește câmp de variație
 se bazează pe toate valorile seriei
 se bazează numai pe valorile eXtreme ale seriei
 este sensibilă la valorile aberante
Întrebarea Nr. 355: Care din afirmațiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?

 se utilizează pentru delimitarea stărilor normale de cele patologice

 nu reprezintă un parametru al legii distribuției normale
 se folosește la estimarea erorilor de selecție
 apreciază omogenitatea valorilor individuale dintr-o serie
 este un indicator important în analiza variației
Întrebarea Nr. 356: Selectați particularitățile abaterii individuale de la medie:

 oferă informații numai la nivel populațional

 în cazul distribuției simetrice abaterile absolute maXimă pozitivă și maXimă negativă sunt egale
 permite observarea variației totale a caracteristicii
 nu permite observarea variației totale a caracteristicii
 oferă informații numai la nivel individual
Întrebarea Nr. 357: Selectați afirmațiile corecte despre dispersie?
  se folosește ca bază de calcul pentru media pătratică
 se eXprimă în unitatea de măsură a caracteristicii cercetate
 este sensibilă la prezența valorilor eXtreme
 măsoară variația totală a unei caracteristici
 se mai numește varianță sau moment centrat de gradul doi
Întrebarea Nr. 358: Selectați afirmațiile corecte referitor la abaterea medie pătratică?

 verifică reprezentativitatea mediei aritmetice

 este invers proporțională cu omogenitatea eșantionului
 permite compararea variației a două populații care se eXprimă în unități de măsură diferite
 permite compararea variației a două populații care se eXprimă în aceeași unitate de măsură
 este indicator simplu al variației
Întrebarea Nr. 359: Care din afirmațiile următoare despre abaterea medie pătratică sunt corecte?

 este cel mai util și important indicator de variație

 se mai numește abatere standard, deviație standard
 are o valoare semnificativă în cazul distribuției normale a valorilor individuale
 valoarea abaterii medii pătratice este direct proporțională cu împrăștierea valorilor individuale
 nu are formă concretă de eXprimare
Întrebarea Nr. 360: Pentru cercetările clinice sunt considerate normale valorile situate în intervalul determinat de:

 medie ± 2,5
 medie ± 2
 medie ± 1,5
 medie ± 1
 medie ± 3
Întrebarea Nr. 361: Care din afirmațiile referitor la coeficientul de variație nu sunt corecte?

 este un indicator simplu al variației

 este eXpresia relativă a abaterii standard
 arată cu cât este mai mare abaterea standard față de media aritmetică
 valorile mici ale coeficientului reflectă neomogenitatea colectivității
 permite compararea variației a două populații care se eXprimă în unități de măsură diferite
Întrebarea Nr. 362: Selectați particularitățile variabilei standardizate:

 eXprimă poziția unității statistice într-o distribuție dată numai față de împrăștiere
 este dependentă de valoarea abaterii standard
 cu ajutorul acestei variabile se pot compara mărimi provenite din distribuții diferite
 se mai numește abatere normată
 eXprimă poziția unității statistice într-o distribuție, atât față de medie, cât și față de împrăștiere
Întrebarea Nr. 363: Valorile coeficientului de variație peste ± 35% indică:

 împrăștiere pronunțată a datelor

 heterogenitatea eșantionului
 dispersie mare a datelor
 împrăștiere mică a datelor
 omogenitatea eșantionului
Întrebarea Nr. 364: Selectați afirmațiile corecte referitor la amplitudinea absolută a variației (A) :
  este un indicator semnificativ numai în cazul repartizării omogene a valorilor individuale din seria statistica
 este un indicator adimensional
 măsoară distanță dintre capetele seriei statistice
 se utilizează pentru stabilirea mărimii intervalului de grupare în seria de variație
 nu este influențată de valorile eXtreme
Întrebarea Nr. 365: Care afirmații referitor la coeficientul de variație sunt corecte?

 este direct proporțional cu abaterea standard

 poate fi eXprimat în procente și coeficienți
 este direct proporțional cu media aritmetică
 este invers proporțional cu media aritmetică
 se eXprimă numai în procente
Întrebarea Nr. 366: Formula de calcul a abaterii standard, pentru date de eșantion, include:

 frecvențele de apariție a valorilor individuale

 volumul colectivității selective
 abaterile valorilor individuale de la medie
 abaterile individuale ale valorilor medii de la medie
 volumul colectivității generale
Întrebarea Nr. 367: Care din afirmațiile următoare este corectă pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice:

 respingerea ipotezei nule false

 acceptarea ipotezei nule false
 respingerea ipotezei alternative false
 acceptarea ipotezei alternative adevărate
 acceptarea ipotezei nule adevărate
Întrebarea Nr. 368: Datele statistice sunt de tip „pereche" în cazurile următoare:

 selecția cazurilor a fost efectuată prin metoda perechilor

 este măsurată o variabilă, a aceluiași subiect, înainte și după intervenție
 sunt măsurați anumiți parametri în cazul gemenilor
 sunt măsurați anumiți parametri în cazul vecinilor
 este măsurată o variabilă, la diferiți subiecți, înainte și după intervenție
Întrebarea Nr. 369: Pragul de semnificație al studiului este:

 probabilitatea de a nu comite eroarea de tip I

 probabilitatea de a nu comite nici o eroare
 probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I și II
 probabilitatea de a comite eroarea de tip I
 probabilitatea de a comite eroarea de tip II
Întrebarea Nr. 370: Care teste, din cele enumerate, sunt neparametrice:

 ANOVA pentru variabile cantitaive

 Fischer-Snedecor
 Student
 WilcoXon
 Mann-Whitney
Întrebarea Nr. 371: Puterea studiului este:
  probabilitatea de a nu găsi o diferență, care într-adevăr eXistă
 probabilitatea de a măsura diferența, care într-adevăr eXistă
 probabilitatea de a detecta o diferență, care într-adevăr nu eXistă
 probabilitatea de a nu găsi nici o diferență, care într-adevăr nu eXistă
 probabilitatea de a detecta o diferență, care într-adevăr eXistă
Întrebarea Nr. 372: Multiplul erorii standard, care determină mărimea intervalului de confidență, se numește:

 nivel de semnificație
 prag de semnificație
 interval de semnificație
 nivel de încredere
 test de semnificație
Întrebarea Nr. 373: Selectați afirmațiile corecte referitor la testul χ

 poate fi utilizat pentru datele măsurate pe scala nominal

 nu poate fi utilizat pentru datele măsurate pe scala de interval
 este un test neparametric
 nu poate fi utilizat pentru date normal distribuite
 poate fi utilizat și pentru un eșantion
Întrebarea Nr. 374: Dacă valoarea erorii standard procentuală este mai mică de 1%, eroarea se consideră:

 acceptabilă
 accentuată
 dubioasă
 moderată
 inacceptabilă
Întrebarea Nr. 375: Pentru a aplica testul Student, trebuie cunoscute valorile:

 pragului de semnificație
 erorilor standarde procentuale
 testului de semnificație
 mediilor sau probabilităților comparate
 erorilor maXime admise
Întrebarea Nr. 376: Pentru a reduce eroarea standard de două ori:

 volumul eșantionul trebuie să crească de trei ori

 volumul eșantionul nu se va modifica
 [  ] volumul eșantionului trebuie să crească de două ori
 volumul eșantionului trebuie micșorat
 volumul eșantionul trebuie să crească de patru ori
Întrebarea Nr. 377: Care afirmații sunt corecte pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:

 respingerea ipotezei alternative adevărate

 acceptarea ipotezei alternative false
 respingerea ipotezei nule false
 respingerea ipotezei nule adevărate
 acceptarea ipotezei nule false
Întrebarea Nr. 378: Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele calitative, trebuie să cunoaștem valorile:
  probabilității producerii evenimentului în eșantion
 abaterii medii pătratice
 probabilității lipsei evenimentului în eșantion
 pragului de semnificație
 volumului eșantionului
Întrebarea Nr. 379: Pentru a calcula eroarea standard pentru variabilele cantitative, trebuie să cunoaștem valorile:

 pragului de semnificație
 probabilității lipsei evenimentului în eșantion
 volumului eșantionului
 probabilității producerii evenimentului în eșantion
 abaterii medii pătratice
Întrebarea Nr. 380: Selectați afirmațiile incorecte referitor la intervalul de confidență:

 este probabilitatea ca mărimea medie sau relativă să nu se includă în intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii
standard
 este intervalul valoric, determinat cu ajutorul abaterii standard, în care se estimează a se afla mărimile colectivității
generale
 este valoarea, care pune în evidență intervalul valoric în care se va situa mărimea relativă sau medie a colectivității
generale
 este intervalul valoric, determinat cu ajutorul erorii standard, în care se estimează a se afla mărimile colectivității
generale
 este multiplul erorii standard
Întrebarea Nr. 381: Nivelul beta al studiului este:

 probabilitatea de a nu comite nici o eroare

 probabilitatea de a comite eroarea de tip I
 probabilitatea de a comite concomitent eroarea de tip I și II
 probabilitatea de a nu comite eroarea de tip II
 probabilitatea de a comite eroarea de tip II
Întrebarea Nr. 382: Care afirmații despre intervalul de confidență sunt corecte:

 este direct proporțional cu mărimea pragului de semnificație

 este direct proporțional cu mărimea testului de semnificație
 are limite fiXe
 nu este dependent de mărimea erorii standard
 este direct proporțional cu mărimea nivelului de încredere
Întrebarea Nr. 383: Testul Student poate fi utilizat pentru:

 compararea a două și mai multe mărimi absolute

 aprecierea semnificației diferenței dintre două medii sau probabilități comparate
 determinarea corelației dintre două valori comparate
 calculul erorii testului de semnificație
 aprecierea variației fenomenului studiat
Întrebarea Nr. 384: Care din afirmațiile următoare este corectă pentru eroarea de tip I în testarea ipotezei statistice:

 acceptarea ipotezei alternative false

 acceptarea ipotezei alternative adevărate
 acceptarea ipotezei nule adevărate
 acceptarea ipotezei nule false
  respingerea ipotezei nule false
Întrebarea Nr. 385: Probabilitatea ca parametrii de eșantion să se situeze în afara intervalului de confidență se
numește:

 interval de semnificație
 prag de semnificație
 nivel de semnificație
 nivel de încredere
 test de semnificație
Întrebarea Nr. 386: În cercetările medicale rezultatele se garantează cu pragurile de semnificație de:

 0,05
 0,27
 0,01
 0,72
 0,001
Întrebarea Nr. 387: Care teste, din cele enumerate, sunt parametrice:

 Student
 WilcoXon
 ANOVA pentru variabile cantitaive
 Fischer-Snedecor
 Mann-Whitney
Întrebarea Nr. 388: Selectați condițiile de utilizare a testelor neparametrice:

 rezultatele nu respectă distribuția normală

 necesită cunoașterea valorilor parametrilor statistici
 nu necesită cunoașterea valorilor parametrilor statistici
 rezultatele nu se încadrează în distribuția normal
 normalitatea distribuției datelor obținute nu poate fi testată
Întrebarea Nr. 389: Selectați afirmațiile corecte referitor la testul χ

 poate fi utilizat numai pentru două eșantioane

 poate fi utilizat pentru variabile calitative
 poate fi utilizat numai pentru variabile cantitative
 poate fi utilizat pentru mai mult de doua eșantioane
 poate fi utilizat pentru date care nu sunt normal distribuite
Întrebarea Nr. 390: Care afirmații sunt corecte pentru eroarea de tip II în testarea ipotezei statistice:(simplu)

 respingerea ipotezei alternative adevărate

 respingerea ipotezei nule adevărate
 acceptarea ipotezei nule false
 acceptarea ipotezei alternative false
 respingerea ipotezei nule false
Întrebarea Nr. 391: Selectați formula corectă de calcul a testului χ

 ∑(FO - FT) 2/FT

 ∑(FT + FO)2/FT
  ∑(FO - FT)2/FO
 ∑(FT - FO)/FT
 ∑(FT - FO)2/FO
Întrebarea Nr. 392: Care afirmații referitor la testul Mann-Witney sunt corecte:

 este unul din cele mai puternice teste parametrice

 este unul din cele mai puternice teste neparametrice
 nu este interesat de normalitatea distribuției datelor
 necesită numai măsurători de tip rang
 poate fi utilizat numai în eșantioane mari
Întrebarea Nr. 393: Selectați conceptele, utilizate în testarea semnificației mărimilor relative și medii:

 testul de semnificație și pragul de semnificație

 eroarea standard și amplitudinea relativă
 nivelul de semnificație și nivelul de încredere
 eroarea standard și intervalul de încredere
 eroarea standard și eroarea limită
Întrebarea Nr. 394: Pentru a crește eXactitatea estimărilor, trebuie:

 de crescut valoarea abaterii standard

 de micșorat valoarea erorii standard
 de crescut omogenitatea totalității statistice
 de crescut valoarea pragului de semnificație
 de crescut volumul colectivității supuse studiului
Întrebarea Nr. 395: Selectați condițiile de utilizare a testelor parametrice:

 nu necesită cunoașterea valorilor parametrilor statistici

 normalitatea distribuției datelor obținute poate fi testată
 rezultatele nu respectă distribuția normală
 rezultatele se încadrează în distribuția normală
 necesită cunoașterea valorilor parametrilor statistici
Întrebarea Nr. 396: Alegeți afirmația incorectă referitor la coeficientul de corelație lineară:

 se poate calcula numai pentru variabile numerice

 este semnificativ în cazul legăturilor neliniare
 ia valori în intervalul [-1,1]
 este semnificativ în cazul legăturilor liniare
 este un indicator sintetic al intensității legăturii dintre două fenomene
Întrebarea Nr. 397: Selectați afirmația incorectă referitor la graficul de corelație:

 indică eXistența sau lipsa legăturii

 se mai numește și corelogramă
 arată forma și intensitatea precisă a legăturii
 are aspectul unui nor de puncte
 arată sensul și intensitatea aproXimativă a legăturii
Întrebarea Nr. 398: Dacă la testarea semnificației coeficientului de corelație tcalculat>ttabelar

 semnificația coeficientului de corelație nu poate fi determinată

  coeficientul de corelație este semnificativ
 coeficientul de corelație a fost obținut întâmplător
 coeficientul de corelație este dubios
 coeficientul de corelație este nesemnificativ
Întrebarea Nr. 399: Pentru aprecierea legăturilor de corelație lineare se utilizează

 raportul de corelație
 coeficientul de corelație
 coeficientul de convergență
 coeficientul de variație
 coeficientul de regresie
Întrebarea Nr. 400: Valoarea coeficientului de corelație ±1 denotă:

 o corelație relativă între fenomene

 o corelație perfectă între fenomene
 o corelație medie între fenomene
 o corelație slabă între fenomene
 o corelație puternică între fenomene
Întrebarea Nr. 401: După natura relației de cauzalitate, legăturile dintre fenomene pot fi:

 statistice
 liniare
 inverse
 directe
 funcționale
Întrebarea Nr. 402: Valabile pentru corelațiile statistice sunt următoarele afirmații:

 pot fi numai într-un singur sens

 sunt permanente
 unei valori numerice a variabilei X îi corespunde strict o valoare a variabilei dependente Y
 sunt vremelnice
 unei valori numerice a variabilei X corespund nu una ci mai multe valori a variabilei Y
Întrebarea Nr. 403: Selectați afirmațiile corecte despre corelațiile statistice:

 sunt mai dificil de pus în evidență

 eXprimă legătura de dependență dintre fenomene
 sunt rigide, perfecte
 eXprimă legătura de la cauză la efect dintre fenomene
 nu sunt perfecte
Întrebarea Nr. 404: În cazul legăturii de corelație directe, corelograma va oferi următoarea imagine:

 norul de puncte se dispune fuziform, oblic de sus în jos

 norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la stânga la dreapta
 punctele se dispun pe toată rețeaua grafică
 norul de puncte se dispune fuziform, oblic de la dreapta la stânga
 norul de puncte se dispune fuziform, oblic de jos în sus
Întrebarea Nr. 405: Care afirmații, din cele ce urmează, corespund legăturii directe de corelație?
  presupun evoluția în același sens a fenomenelor corelate, cu aceeași unitate de măsură
 se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus
 se stabilesc între fenomene, care evoluează în același sens
 presupun evoluția în același sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeași unitate de măsură
 dacă un fenomen crește, crește și cel cu care se corelează
Întrebarea Nr. 406: Care afirmații, din cele ce urmează, corespund legăturii inverse de corelație?

 se stabilesc între fenomene, care evoluează în sens opus

 presupun evoluția în sens opus a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeași unitate de măsură
 dacă un fenomen crește, cel cu care se corelează scade
 se stabilesc între fenomene, care evoluează în același sens
 presupun evoluția în același sens a fenomenelor corelate, dar nu cu aceeași unitate de măsură
Întrebarea Nr. 407: Analiza corelației vizează următoarele:

 determinarea valorii coeficientului de aproXimație

 determinarea direcției și formei legăturii de corelație
 testarea semnificației legăturii de corelație
 aprecierea intensității legăturii
 analiza variației legăturii de corelație
Întrebarea Nr. 408: Care din următorii coeficienți de corelație sunt neparametrici?

 coeficientul de corelație Yulle

 coeficientul de corelație Kendall
 coeficientul de corelație Spearman
 coeficientul de corelație Pearson
 coeficientul de corelație eta
Întrebarea Nr. 409: După formă legătura de corelație poate fi:

 linear
 directă
 curbilinie
 pozitivă
 negativă
Întrebarea Nr. 410: Selectați afirmațiile corecte privitor la coeficientul de determinare:

 se aplică în cazul unei valori semnificative a coeficientului de corelație liniară

 nu este dependent de volumul eșantionului
 indică cât din dispersia totală a variabilei dependente este eXplicată de variația celei independente
 nu este interesat de semnificația coeficientului de corelație liniară
 trebuie analizat minuțios în cazurile eșantioanelor mici