REABILITAREA PACIENȚILOR

CU HIPERTENSIUNE
ARTERIALĂ
Autor: Guțanu Victor
Grupa M1619
Profesor: Vizdoagă Anatolie
Noțiuni
◦ Termenul de „reabilitare sau recuperare
cardiacă” se referă la modalitatile de
preventie secundară care se adresează
pacienților care au suferit un eveniment
cardiovascular, într-o abordare
multidisciplinară
Factori de risc HTA
◦ Nivelul TAs şi TAd
◦ Nivelul tensiunii pulsatile (la vîrstnici)
◦ Vîrsta (B > 55 ani; F >65 ani)  Fumatul
◦ Dislipidemia:
1. Colesterol total >5 mmol/l (190 mg/dl) sau
2. LDL-colesterol >3 mmol/l (115 mg/dl) sau
3. HDL-colesterol: B 1,7 mmol/l (150 mg/dl)
◦ Glicemia à jeun 5,6-6,9 mmol/l (102-125 mg/dl)
◦ Testul de toleranţă la glucoză alterat (la necesitate)
◦ Obezitatea de tip abdominal (circumferinţa abdominală >102 cm (B), >88 cm (F))
◦ Istoric familial de afecţiune cardiovasculară prematură (B
Scopuri
◦ Reducă efectele fizice și psihologice ale bolii
◦ Ajute la gestionarea simptomatologiei  și creșterea toleranței la efort
◦ Scadă riscul unor noi evenimente cardiovasculare (moartea subită sau reinfarctarea)
◦ Combaterea factorilor de risc cardiovasculari modificabili: Obezitatea și dislipidemia,  Hipertensiunea
arterială,  Fumatul, Stresul, Diabetul Zaharat, Sedentarismul
◦ Reîncadrarea pacientului în viața socio-profesională și familială prin îmbunătățirea stării psihologice a
pacientului
Metaanalize care au comparat rezultatele pacientilor cu boala cardiovasculara, integrati in programe de
reabilitare, cu asistenta medicala, au aratat o reducere de 20% a mortalitatii totale si o scadere de 26% a
ratei mortalitatii de cauza cardiaca.
Fazele recuperării
FAZA I
◦ În condiții de spitalizare, după stabilizarea epizodului acut (IMA, chirurgie)
◦ Monitorizare pe toată durata, evitarea complicațiilor
◦ Scop: asigurarea capacităţii de autoîngrijire şi independenţei de deplasare.
◦ Intervenții simple de scurtă durată: KT respirator, TO de salon, trecere la șezut, orostatism, deplasare, ADL
◦ Fizioterapia este evitată
FAZA II
◦ Se urmărește obţinerea capacității maxime de efort
◦ Spitalizare temporară , în ambulatoriu de profil
◦ Pot fi asociate metode fizice (cu efect de relaxare, amelioare a circulație periferice, stimulare musculară)
◦ Control periodic în fiecare lună la serviciile de recuperare și a medicului de familie
FAZA III
◦ Menţinerea/ameliorarea capacității de efort din faza II
◦ Modificarea stilului de viață, eliminarea factorilor de risc
◦ Se desfăşoară periodic sub diverse forme (ex. grupe de coronarieni, spitale de recuperare)
◦ Sunt indicate cure balneare în stațiuni de profil
Componentele recuperării in HTA
1.Evaluarea cardiologică sau management-ul factorilor de risc cardiovascular, precum:
◦ Evaluarea clinică: toleranța la efort, oboseala, dispneea
◦ Evaluarea cardiologică a capacității de efort  implica testări  la scale specifice, precum evaluarea
Borg, testul de mers 6 min (6MWT) și testul de efort. Evaluarea Borg ajută la măsurarea efortului
perceput de pacient în timpul exercițiilor fizice practicate. Testul de efort constă în evaluarea cardiacă în
timp ce pacientul face efort fizic, pentru a crește treptat rezistența la efort.
◦ Evaluare cardiologică imagistică: EKG, ecografie cardiacă transtoracică
◦ Evaluarea biochimică: analize de sânge, precum – profil lipidic, glicemie, probe renale, etc
◦ Evidențierea factorilor de risc cardiac (modificabili/nemodificabili)
◦ Evaluare imagistică prin Doppler
Carotido-Vertebral. Un test doppler
carotido-vertebral utilizează ultrasunete de
înaltă frecvență pentru a vizualiza pereții
vaselor de sânge și, respectiv, pentru
aprecierea plăcilor de aterom
(ateroscleroză) și pentru a examina fluxul
de sânge în arterele carotide, vertebrale și
subclavie.
◦ Evaluare și consiliere nutrițională.Medicul
nutritionist este un membru important al
echipei multidisciplinare, acesta ghidează și
oferă consiliere pacienților, astfel încât să
realizeze schimbările necesare în stilul de viață.
Pacienții sunt încurajați și consiliati să adopte o
dieta sanatoasă pentru inimă, să mențină o
greutate optimă și să renunțe la fumat, un
factor de risc deosebit de important în bolile
cardiovasculare.
◦ Managementul lipidic. O stategie de reducere
a riscului cardiovascular este reprezentată de
managementul lipidic. Screening-ul
dislipidemiei trebuie luat în considerare la toți
bărbații adulți cu vârsta peste 40 ani și la
femeile cu vârsta peste 50 ani sau la
postmenopauză. Abordarea în managementul
lipidic este orientată în principal spre reducerea
LDL-C, cu ajutorul medicației și prin
modificări ale stilului de viață.
Dieta
◦ Varietatea largă de alimente şi alimentelor cu conţinut scăzut de sare; Dieta mediteraneană: fructe şi
legume; cereale şi pâine integrale; peşte (în special peşte gras); carne slabă; produse lactate degresate.
Înlocuirea grăsimilor saturate cu alimentele menţionate mai sus şi cu grăsimile mononesaturate şi
polinesaturate de origine vegetală (acidul oleic în uleiul de măsline şi uleiul de rapiţă) şi marine, pentru
reducerea lipidelor totale sub 30% din cantitatea energiei, dintre care mai puţin de 1/3 să fie grăsimi
saturate.
◦ De evitat: supraponderalitatea, băituri şi alimente cu adaos de zahăr şi alimente sărate.
◦ De a integra: modele noi de comportament şi strategii de conformare în sesiuni de consiliere.
Antrenamente și exercițiul fizic
Efortul fizic
◦ nu provoaca dureri precordiale;
◦ nu provoaca dispneea;
◦ frecvenţa cardiacă post-efort nu depăşeşte o creştere de 30 bătăi/minut peste ritmul de repaus sau până la
un maxim 120 pe minut (în primele 6-8 săptămâni de la infarct);
◦ tensiunea arterială sistolica nu creşte cu mai mult de 20 mmHg; iar cea diastocila cu mai mult de
5mmHg;
◦ nu provoaca tulburări de ritm
◦ Evaluarea psihologică și managementul psiho-socialpune accent pe pattern-urile de comportament,
atitudini și valori. Starea emotională este evaluată periodic prin discuții și chestionare specifice. Pacienții
cardiaci pot fi deprimați sau nelinistiți pentru că, adesea, sunt nevoiti să își ia concediu medical prelungit.
Consilierea psihologică îi ajută să învețe modalități sănătoase de a face față depresiei și altor stări
emoționale.
Reabilitarea psiho-socială
BIBLIOGRAFIE
1. The role of cardiac rehabilitation in improving cardiovascular outcomes Rod S. Taylor, Hasnain
M. Dalal & Sinéad T. J. McDonagh
2. The British Association for Cardiovascular Prevention and Rehabilitation (BACPR)
3. Protocol clinic național „Hipertensiunea arterială” (adulţi), Chişinău, 2009
4. Protocol clinic național „Reabilitarea cardiovasculară” Chişinău, 2017
5. https://cardiorec.com/recuperare-si-reabilitare-cardiovasculara/