Preventia bolilor cardiovasculare in atitudinea

medicului de familie

ZARONIU LORENA
MASTERAND AN I
NUTRITIE CLINICA SI COMUNITARA
 Importanta problemei
Bolile cardiovasculare ( BCV) reprezinta afectiuni care afecteaza inima si vasele de sange.
Bolile cardiovasculare reprezinta cauza a 48 % dintre decese ( 43% barbati si 55% femei).
1990 –BCV : cauza a ≥ 10% din totalul deceselor la nivel mondial.
2000 -BCV: cauza a 50% dintre decesele intregistrate in tarile dezvoltate si 25% din decesele
in tarile in curs de dezvoltare.
2020 –BCV : va deveni ,, ucigasul ‘’ numarul 1 la nivel mondial, depasind astfel incidenta bolilor
infectioase.
-BCV : va fi responsabil de 1 din 3 decese la nivel mondial.
In Europa si a 42% din tarile Uniunii Europene produc mai mult de 4,3 milioane de decese in tarile europene
si peste 2 milioane de decese in cele 27 de tari ale Uniunii Europene.
O proportie insemnata din aceste decese apare la persoane relativ tinere, sub 65 de ani , respectiv mai mult
de 800.000 in Europa si peste 230.000 in tarile UE.
Boala coronariana( BC) este cea mai frecventa cauza de deces in Europa, fiind responsabila pentru 1 din 5
decese in Europa.
 STRATEGII DE PREVENTIE
Preventia = reprezinta cel mai bun mijloc de imbunatatire a starii de sanatate si de reducere a costurilor.
Activitatea de preventie a BCV are drept obiective reducerea mortalitatii si morbiditatii si cresterea sperantei de
viata, cu pastrarea sau ameliorarea calitatii vietii.
Modificarea stilului de viata si controlul factorilor de risc pot influenta dezvoltarea si progresia bolii , atat inainte,
cat si dupa producerea unui eveniment clinic manifest .
Organizatia Mondiala a Sanatatii ( OMS ) considera ca o actiune comprehensiva pentru preventie
trebuie sa include trei componente :
v strategia populationala : se refera la schimbarea stilului de viata si a factorilor de mediu si se adreseaza
factorilor economici, sociali si culturali , determinantI ai BCV .
se realizeaza prin formularea unor strategii si interventii in comunitate.
v strategia pentru populatia cu risc inalt : presupune identificarea indivizilor la risc inalt si reducerea nivelului
factorilor de risc.
v preventia secundara ; diagnosticarea precoce a imbolnavirilor.
preventia recurentelor si a progresiei boli la pacienti cu BCV clinic manifesta.
v
 In 2005 – Uniunea Europeana a adoptat declaratia privind starea de sanatate cardiovasculara :
fără fumat,
activitate fizică regulată (minim 30 de minute zilnic),
obiceiuri alimentare sănătoase,
evitarea excesului ponderal,
tensiune arterială mai mică de 140/90mmHg la pacienţii fără diabet sau cu
afectare de organe ţintă sau cu multipli factori de risc,
colesterol total sub valoarea prag de 5 mmol/L (aproximativ 200mg/dL).

0-3-5-140-5-3-0 adică:
q 0-fara fumat
3 – 3km sau 30 de minute activitate fizică zilnic
5 – porţii de fructe şi vegetale zilnic
140 – tensiunea arterială sistolică mai mică de 140mmHg
5 – nivelul colesterolului total sub 5 mmol/l
3 – nivelul LDL colesterolului mai mic de 3 mmol/l
0 – fără exces ponderal sau diabet.
 Estimarea riscului CV total
Riscul total reprezintă probabilitatea ca o presoană sa dezvolte un eveniment
cardiovascular fatal, într-o perioada definita de timp.
Evaluarea se face luînd în considerare toţi factorii
de risc, nu doar unul.
Estimarea riscului CV total ,se incadreaza in urmatoarele categorii:
1.Risc foarte inalt
2. Risc inalt
3. Risc moderat
4.Risc scazut.
1.Risc foarte inalt
• BCV documentată prin teste invazive sau noninvazive (ca
angiografia coronariană, rezonanţa magnetică nucleară,
ecocardiografia de stres, evidenţierea plăcii de aterom
carotidiene la ecografie), antecedente de infarct miocardic,
sindrom coronarian acut, revascularizare coronariană (PCI,
CABG) şi alte proceduri de revascularizare arterială,
accident vascular cerebral ischemie, boală arterială
periferică.
• Boală cronică de rinichi moderată (RFG 30-
59 ml/min/1,73 m2).
• Un risc SCORE calculat ≥10%
2. Risc înalt :
• Un singur factor de risc cu valori extrem ridicate , ca de exemplu
- dislipidemie familială
- hipertensiune arteriala severa.
• Diabet zaharat (tip 1 sau tip 2), dar fără factori de risc cardiovascular
sau leziuni ale organelor tinta
• Boală cronică de rinichi moderată (RFG 30- 50 ml/min/1.73m2)
59 ml/min/1,73 m2).
• Un risc SCORE calculat ≥5% şi <10%
3. Risc moderat :
• Un risc SCORE este ≥1 şi <5%
4. Risc scăzut :
• Un risc SCORE <1%
 PREVENŢIA SECUNDARĂ
Se adresează pacienţilor care au avut un eveniment cardiovascular, fiind
considerata strategia cu cel mai bun raport cost-eficienta
Prevenţia secundară s-a adresat iniţial pacienţilor coronarieni
cu infarct miocardic sau revascularizati
aceştia intrînd într-un program de recuperare.
Recuperarea cardiovasculară, avînd ca pilon
principal activitatea fizică, s-a dovedit a reduce atît
mortalitatea de cauză cardiacă, cît şi pe cea totala.
Preventia secundara – presupune :
ü consiliere – stilul de viata
- tratament farmacologic
face parte integrala a ingrijirii pacientilor dupa un eveniment cardiovascular sau
neurologic.
 Obiective :
Oprirea fumatului,
Alimentaţie sănătoasă,
Activitate fizică : minim 30 de minute de activitate fizică
moderată în fiecare zi,
Index de masă corporală < 25kg/m2 şi evitarea obezităţii de
tip central,
Colesterol total< 4,5 mmol/L (175mg/dL) cu opţiune de <
4mmol/L (155mg/dL),
LDL-colesterol total < 2,5mmol/L (100mg/dL) cu opţiune de
2 mmol/L (80mg/dL),
TA < 130/80mmHg
 • Managementul factorilor de risc CV are ca obiectiv corectarea celor 6 factori
de risc majori: - fumat
-HTA
-dislipidemie
-sedentarism
-obezitate
-DZ.
1.Fumatul- trebuie interupt complet –renuntarea definitiva la fumat.
- beneficiile renuntarii la fumat :
ü Mai putine zile de imbolnavire
ü Mai putine simptome
ü Cresterea tolerantei la efort
ü Scaderea riscului de IMA din prima zi de renuntare la fumat
ü Reduce valorile TA , a colesterolului , LDL C, TG
b. HTA- hipertensiunea arterială
• HTA reprezinta un factor de risc major pentru
• boala coronariana
• insuficienta cardiaca
• patologia cerebrovasculara
• arteriopatia periferica
• insuficienta renala
• fibrilatia atriala
• Varorile TA
• sub 140/90 mmHg
• sub 130/80 mmHg la cei cu DZ sau boala
renala prezenta
 • Sfaturi
• recomandari pentru o alimentatie sanatoasa
• dieta hiposodata
• administrarea zilnica a medicamentelor
antihipertensive
• explicarea efectului antihipertensiv in cazul
ameliorarii celorlalti factori de risc: obezitate,
sedentarism, dislipidemie, intensificarea efortului fizic.
c. Dislipidemie
• Colesterolul si LDL-colesterolul sunt factori de risc pentru BCV
• CT sub 190 mg/dl
• LDL sub 115 mg/dl
• Hipertrigliceridemia si HDL-colesterolul
scazut sunt factori de risc independenti
pentru BCV
• HDL peste 40 mg/dl
• trigliceride sub 150 mg/dl
d. Activitatea fizică
• Ghidurile recomanda: activitate fizica periodica, de tip aerob, se recomanda a 2 ½ h -5 h de exercitii fizice de
intensitate moderata
e. Obezitatea
• Se recomandă scăderea ponderală până la
obţinerea unui IMC de 18,5-24,9 kg/m2
Valorile circumferinţei abdominale ce reprezintă factor
de risc CV sunt în funcţie de sex
la bărbaţi: • - peste 94 cm reprezintă factor de risc
cardiovascular;
• - peste 102 cm reprezintă factor de risc
cardiovascular crescut.
la femei: • - peste 79 cm reprezintă factor de risc
cardiovascular;
• - peste 87 cm reprezintă factor de risc
cardiovascular crescut.
f. Diabetul Zaharat
• controlul optim al glicemiei
• Hb A1C sub 7%
• tratamentul antihipertensiv initiat cand TA
este 140/90 mmHg
• tratamentul dislipidemiei
• tratamentul antiagregant plachetar – a scazut
cu 25% riscul de evenimente cardiovasculare
la pacientii cu DZ si boala cardiovasculara,
cerebrovasculara sau alte forme de afectiuni
aterotrombotice
• 2. Modificarea stilului de viaţă
• • Medicul de familie are obligaţia să consilieze familile cu risc privind necesitatea adoptarii unui stil
de viata sanstos
• Recomandari pentru o viata sanatoasa:
• Acizii graşi saturaţi să reprezinte mai puţin de 10% din
• aportul energetic total prin înlocuirea lor cu acizi grasi
• polinesaturati.
Acizi graşi trans-nesaturaţi: cât mai puţin posibil, preferabil
• să nu provină din alimente procesate, şi < 1% din totalul
• aportului energetic de origine animală
• • < 5 g de sare pe zi
• • 30-45 g de fibre pe zi, din cereale integrale, fructe si legume
• • 200 g de fructe pe zi (2-3 portii) • 200 g de legume pe zi (2-3 porţii)
• Peşte cel puţin de 2 ori pe săptămână, dintre care o porţie
• să fie de peşte gras
• • Consumul de băuturi alcoolice ar trebui să fie limitat la două
• pahare pe zi (20 g/zi de alcool) pentru bărbaţi şi un pahar pe
• zi (10 g de alcool) pentru femei
• tate,
 Bibliografie:
1.B. Williams et al. ―2018 ESC/ESH Guidelines for the management of arterial
hypertension,‖ Eur. Heart J., vol. 39, no. 33, pp. 3021–3104, Sep. 2018.

2.A Dictionary of Epidemiology 4 the ed New York: Oxford University Press;

3. V.Enachescu : Medicina Familiei;

4.Dana Pop, Dumitru Zrenghea: Manulalul inimii;

Va multumesc pentru atentie !