CURS 1

PREVENȚIA CARDIOVASCULARĂ

Rata mortalității cardiovasculare variază cu vârsta, statusul socio-economic, etnie, regiune

geografică. Mortalitatea cardiovasculară este meai crescută la vârstnici, la bărbați, la persoanele
cu stare socio-economică precară.

Factorii de risc cardiovascular sunt :

 HTA (TA > 140/90 mmHg)
 Fumatul
 Obezitate
 Sedentarism
 Dislipidemia HDL-col < 40 mg/dl, LDL- col >110 mg/dl
 Diabet zaharat (echivalent de boala coronariană)
 Stresul
 Varsta (>55 ani bărbaţi si >65 ani femei)
 Istoric familial de boală coronariană prematură

Factorii de risc ce nu pot fi influențați sunt :

- Vârsta
- Sexul
- Antecedentele familiale

Factorii de risc ce pot fi influențați sunt :

- HTA (TA > 140/90 mmHg)
- Fumatul
- Obezitate
- Sedentarism
 - Dislipidemia HDL-col < 40 mg/dl, LDL- col >110 mg/dl
- Diabet zaharat (echivalent de boala coronariană)
- Stresul

ESTIMAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR – DIAGRAMA SCORE

Managementul factorilor de risc cardiovascular, constă în :

 Modificarea stilului de viață

 Controlul TA
 Renunţarea la fumat
 Controlul glicemiei –datorită morbidității și mortalității cardiovasculare foarte crescute,
DZ este considerat a fi un echivalent al riscului pentru boală coronariană.
 Tratamentul dislipidemiei
 Scăderea în greutate
Obiectivele pentru reducerea riscului cardiovascular sunt :

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

Schimbarea stilului de viaţă contribuie în mod favorabil la controlul TA, uneori permiţând
reducerea medicaţiei
- oprirea fumatului,
- restricţia moderată la sare,
- reducerea consumului de alcool,
- activitatea fizică
Scăderea în greutate.
Tratamentul trebuie continuat toată viaţa, sub îndrumarea periodică a unui medic. Dozele de
medicamente pot fi corectate, la indicaţia medicului, în funcţie de rezultat, de efectele adverse
sau de alte boli/complicaţii survenite în timp.
Ţinta terapiei trebuie să fie obţinerea unei valori a TA sub 140/80 mmHg (iar la diabetici sub
130/80 mmHg)

DISLIPIDEMIILE

Valori normale

Colesterol total: sub 200 mg/dl

LDL colesterol: sub 100 mg/dl

HDL colesterol: peste 40 mg/dl

Trigliceride: sub 150 mg/dl

Recomandări

- Un regim sărac în grăsimi animale (carne, lactate, ouă)

- Consum de legume şi fructe

- Dacă sub tratament valorile se normalizează, nu se modifică tratamentul fără indicaţia

medicului

- În cazul diabeticilor controlul diabetului poate contribui la reducerea lipidelor (în special
a trigliceridelor).

- activitate fizică zilnică: este o bună metodă de a „arde” grăsimile!

- Eliminarea altor factori de risc: fumatul (care scade colesterolul bun), obezitatea, alcoolul
DIABETUL ZAHARAT

Când se recomandă controlul glicemiei?

- dacă pacientul are rude de gradul I cu diabet

- dacă este obez / supraponderal
- în cazul prezenței altor factori de risc (HTA, fumat)
- periodic dacă pacientul este diabetic

Măsuri în cazul prezenței DZ

Modificarea stilului de viaţă:

- activitatea fizică regulată,

- oprirea fumatului,

- consumul redus de alcool

- scăderea în greutate

FUMATUL

fumătorul are un risc de două ori mai mare de a face un infarct decât o persoană nefumătoare.
Chiar şi sub 5 ţigări pe zi sunt periculoase.

Ţigările cu conţinut redus de nicotină („light”= uşoare) au același risc, deoarece dăunător este
monoxidul de carbon din fumul de ţigară. Aşa se explică, de altfel, creşterea riscului şi la
fumătorii pasivi.

- După 20 de minute - tensiunea arterială și pulsul se reduc

- După 8 ore - nivelul de monoxid de carbon din sange scade.

- După 48 de ore - monoxidul de carbon provenit din fum și nicotina țigărilor fumate, dispare
complet.

- După 2-3 săptămâni - simptomele fizice de sevraj vor dispărea. În plus se va reduce și riscul
de tromboză.

- După 4 săptămâni – Oboseala și dispneea de efort se vor diminua

- După 2-3 luni - se va imbunatăți functia pulmonară cu aproximativ 5%.

- După 1 an - riscul de a dezvolta boli cardiovasculare se va reduce la jumătate. Nivelul

stresului va fi mai scăzut. Există dovezi care confirmă că nicotina amplifică stresul, în loc să il
amelioreze.

- După 5-10 ani - riscul de a dezvolta boli cardiovasculare sau tromboză este același ca și pentru
un nefumător.

OBEZITATEA

Cauza obezităţii este de cele mai multe ori creşterea aportului caloric combinată cu lipsa
activităţii fizice.

Aşadar, un pacient este supraponderal pentru că mănâncă prea mult şi se mişcă prea puţin!

Există două tipuri de obezitate:

- abdominală ( sau „în formă de măr”) – crește riscul de moarte subită . Obezitatea
abdominală creşte de 5-7 ori riscul de infarct şi diabet zaharat.

- şi cea a părţii inferioare a corpului ( „în formă de pară”)

Cea mai simplă şi accesibilă metodă de a o defini este prin circumferinţa abdominală.

Măsurarea circumferinţei abdominale este recomandată în prezent ca o parte componentă a

evaluării cardiovasculare de rutină în practica medicală curentă.

Valori normale sub 94 cm (pentru bărbaţi)

sub 80 cm (pentru femei)

Modificarea stilului de viață :

5 fructe/vegetale zilnic

cel mult 2 ore zilnic de uitat la TV

cel puțin o zi de activitate fizică moderată

fără sucuri dulci

ACTIVITATEA FIZICĂ

 Este o problemă importantă de sănătate publică în Europa:

 copiii au devenit mai puţin activi fizic şi numai în câteva ţări desfăşoară nivelul
zilnic recomandat de activitate fizică.

 adulţii se confruntă cu o reducere semnificativă a solicitărilor fizice la locul de

muncă şi, în timpul liber.

 Modul sedentar de viaţă este asociat cu o dublare a riscului de deces prematur şi cu

creşterea riscului de boală cardiovasculară.

Exerciţiul fizic are efecte benefice la pacientii cardiovasculari: boală coronariană, HTA,
arteriopatii periferice.

Datele actuale si ghidurile sugerează că o activitate fizica aerobică de intensitate moderată, de

aproximativ 1.000 kcal/saptamana, este suficientă pentru a realiza reducerea cu 20-30% a
riscului de deces cardiovascular

Nivelul minim de actovotate fizică recomandat este de

- 150minute/ săptămână de activitate aerobică moderată/ intense ( mers vioi)

- Activități de strenghtening muscular cel puțin 2zoșe/săptămînă pentru majoritatea
grupelor musculare

Activități de intensitate moderată

Mersul pe jos cu 5-7 km/oră - chiar si indivizii sedentari pot merge in acest ritm pentru câteva
minute fără sa obosească
Fitness
Volei
Tenis de masă
Golf

Activități de intensitate crescută

Mersul pe jos cu 7-10 km/ora
Aerobic
Inot
Urcatul rapid al scărilor
Patinaj
Ski alpin

Sfaturi pentru locul de muncă în cazul in care ai o activitate sedentara se indica :

• Evitarea utilizîrii telefonului și deplasarea către persoana căreia dorești să te adresezi,

atunci când este posibil

• Urcatul scărilor, evitarea liftului

• Participarea intr-o echipă sportivp

• Utilizarea sălii de fittnes înainte și după program, pentru a evita traficul aglomerat sau ăn
timpul pauzei de prânz

• Coboară cu câteva stații inainte de domiciliu și mergi pe jos până acasă

• Plimbare in jurul clădirii inainte de program sau inainte de prânz

Sfaturi pentru timpul liber

Organizeazî ieșiri/ excursii in aer liber, impreună cu familia

Vizite in oras cu bicicleta sau plimbări. jogging

Intâlniri cu prietenii care să includă și activitate fizică

Crează-ți un ambient plăcut în timpul activității fizice

Inscrie-te la cursuri de dans și înlocuieste dansurile lente cu cele rapide

Plimbă-te pe malul mării,

Nu utiliza mașina la golf

Nu juca tenis la dublu