IGIENA SISTEMULUI CIRCULATOR

 C1. evidenţiază factoii de risc asupra

sistemului circulator;
 C2. identifică efectele factorilor de risc
asupra sistemului circulator
 C3. descrie şi aplică corect măsuri de prim
ajutor în caz de hemoragii şi infarct miocardic
 Factorii de risc

cafeaua alcoolul Alimente bogate in grăsimi

tutunul stressul

sedentarismul vârsta
 FUMATUL
 Pe toate pachetele de ţigări scrie:
 "Fumatul dăunează grav sănătăţii
 monoxidul de carbon si nicotina sunt agenţii
toxici majori ai fumului de ţigară. Dar exista
mulţi alţii: oxizi de azot, cianuri, amoniac
precum şi aldehide volatile.
 Principalele efecte ale fumatului de tutun sunt
mărirea riscului de cancer la plămâni şi de boli
cardio-vasculare
 Ţigările cu conţinut redus de nicotină ("light"= uşoare),
nu vă "uşurează" de risc, deoarece dăunător este
monoxidul de carbon din fumul de ţigară. Aşa se
explică, de altfel, creşterea riscului şi la fumătorii pasivi.
 În concluzie, dacă nu fumaţi, nu vă apucaţi!

Dacă fumaţi, lăsaţi-vă! Nu e niciodată prea târziu

pentru a vă lăsa! Nimic nu va fi mai benefic pentru
sănătatea dumneavoastră
ALCOOLUL
 Alcoolul este un drog în stare lichidă, al
cărui consum conduce în timp la dependenţă
fizică şi psihică.
 Acesta creşte tensiunea arterială,
trigliceridele, afectează ficatul, poate favoriza
apariţia insuficienţei cardiace (adică slăbeşte
inima), a atacului cerebral şi chiar a unor
tipuri de cancer.

În plus alcoolul aduce un aport caloric cu

creşterea consecutivă a greutăţii.
STRESUL
 Stresul este reacţia individului
faţă de stimulii externi numiţi
factori de stres
 Drept urmare, el cauzează o
serie de neplăceri cum ar fi:
insomnie, hipertensiune,
probleme digestive, infarct,
artrita etc.
OBEZITATEA
 Obezitatea este definită ca o
creştere a greutăţii corporale
cu mai mult de 20% peste
greutatea ideala.
 Cauza obezităţii este de cele
mai multe ori creşterea
aportului caloric combinată
cu lipsa activităţii fizice.
 Aşadar, sunteţi
supraponderal pentru că
mâncaţi prea mult şi vă
mişcaţi prea puţin!
 Ereditatea
 originea în cuvântul latin ereditas\"
care înseamnă moştenire.
 Sunt bolile cardiovasculare
"moştenite" de la părinţi?
 poate fi transmisă o predispoziţie de
îmbolnăvire care împreună cu anumiţi
factori de mediu şi obiceiuri comune
să favorizeze apariţia bolii. Astfel,
dacă părinţii şi/ sau fraţii
dumneavoastră au fost hipertensivi,
diabetici, sau au avut un infarct la
vârstă tînără (sub 55 ani), există
"şansa" să suferiţi de aceeaşi boală.
 Diabetul zaharat
 Diabetul zaharat înseamnă
excesul de zahăr în sânge.
 Diabetul afectează în
principal arterele şi nervii şi
determină în final suferinţa
mai multor organe: inimă,
rinichi, ochi etc. Cei mai
mulţi diabetici mor datorită
bolilor cardiovasculare.
 Bolile sistemului circulator
- apar din cauza nerespectării regulilor de viaţă sănătoasă
 Miocardita inflamarea muşchiului inimii
 Infarctul de miocard
 se produce prin încetarea circulaţiei sângelui în arterele coronare
 apare datorită fumatului, alimentaţiei necorespunzătoare, lipsa activităţii
fizice, stresului
 Ateroscleroza
 apare în urma depunerii unor plăci de colesterol pe pereţii arterelor
 Hipertensiunea arterială
 apare din cauza pierderii elasticităţii pereţilor arteriali, astfel sângele
înaintează mai greu
 Congestia cerebrală
 ruperea unor capilare ce irigă creierul
 poate duce la paralizie
 Varicele
 apar datorită slabei funcţionări a valvelor de pe traseul venelor
 duce la dilatarea venelor, mai ales la membrele inferioare
Ce este hipertensiunea arterială
 Tensiunea arterială (TA) este
presiunea din interiorul vaselor
de sânge. De obicei ea se
măsoară la braţ şi se determină
două valori: una maximă
(sistolică) şi una minimă
(diastolică). Valoarea normală
este 120/70 mmHg.

Sunteţi hipertensiv dacă

tensiunea dumneavoastră
depăşeşte la măsurători
repetate valorile 140 mmHg
(pentru maximă), respectiv 90
mmHg (pentru minimă)
Dislipidemiile Ateroscleroza
 Creşterea colesterolului şi/sau a
trigliceridelor peste valorile
normale.
 Colesterolul este o grăsime ce se
găseşte normal în sânge şi în
toate celulele organismului. Un
nivel crescut al colesterolului este
nociv deoarece se depune în
pereţii arterelor,
 Trigliceridele sunt alte
componente "grase" ale sângelui
Identifică factorii de risc asupra
aparatului cardiovascular
 ACTIVITATEA FIZICĂ
 Activitatea fizică scade riscul
cardiovascular şi de aceea este
încurajată la orice vârstă, în funcţie de
limitele individuale. În plus, ajută la
controlul celorlalţi factori de risc: HTA,
obezitatea, diabetul. Creşte colesterolul
bun şi tonusul fizic şi psihic, adică
determină o "stare de bine".

 Aşadar, nu ezitaţi să mergeţi cât mai mult

pe jos: este mai convenabil pentru
organism decât sportul modern de
întreţinere tip fitness.


30 minute de mers "vioi" pe zi, cel puţin 5
zile/ săptămână este minimul necesar
pentru sănătatea dumneavoastră!
 RECOMANDĂRI
 · Alegeţi un stil de viaţă sănătos: alimentaţie săracă în
grăsimi şi bogată în fibre vegetale!
 · Consumaţi sare, cafea, alcool cu moderaţie (cât mai
puţin sau ocazional)!
 · Slăbiţi - dacă este cazul!
 · Începeţi un program regulat de activităţi fizice (cel
puţin mers pe jos)!
 · Nu fumaţi!
 · Evaluaţi-vă periodic riscul cardiovascular prin vizite
lunare la medicul de familie!
 · Controlaţi-vă tensiunea arterială şi colesterolul
 · Controlaţi-vă periodic glicemia: aceasta trebuie să fie
sub 110 mg/dl!

 Alegerile greşite duc la efecte nedorite. Liz Babbs

 Aşa DA, aşa NU
 Îmi place să mănânc snecksuri, hamburgheri,
caizer,cartofi prăjiţi şi sa beau coca-cola …….
 Îmi place să merg în drumeţii…….
 mă joc mult la calculator ……
 Consum multe dulciuri……
 Consum multe fructe……..
 Mă plimb câte 30 min în fiecare seară…..
 Fumez un pachet de ţigări pe zi …….
 Maxime despre sănătate
 Cei care nu au timp să facă exerciţii pentru un corp mai sănătos , cu
siguranţă mai târziu vor avea timp pentru boală;
(Edward Stanley)

 Când eşti tânăr îşi dai sănătatea pentru bani, iar când eşti bătrân îţi dai banii
pentru sănătate

 Sănătatea este ca banii. niciodată nu vom avea o adevărată idee de

valoarea sa, până când o vom pierde
(Josh Billing)

 Singurul mod de a-ţi păstra sănătatea este să mănânci ceea ce nu vrei, să

bei ceea ce nu-ţi place şi să faci ceea ce n-ai face.
(Mark Twain)
Verificaţi gura accidentatului pentru a vă asigura că nu
este obstrucţionată.
- Plasaţi corpul accidentatului pe spate, astfel încât pieptul
să fie în extensie
- Prindeţi mandibula şi ridicaţ-o în sus astfel încât capul să
aibă o poziţie înspre înapoi

Acum se începe respiraţia artificială: Cu o mână se

strâng nările accidentatului. După aceea salvatorul inspiră
rapid şi adânc, apoi insuflă aerul prin gura accidentatului.
Ritmul de insuflare este de 15-16 pe minut
 Masajul inimii se execută în felul următor : persoana care dă
primul ajutor pune mâna sa dreaptă pe regiunea inimii
accidentatului, având degetele îndreptate în direcţia capului
acestuia şi mâna stângă peste mâna dreaptă şi apasă uniform,
cu mâinile îndreptate, in ritmul bătăilor inimii (70-80 pe minut).
face cu podul palmei 20-30 apăsări slabe pe coastele de
deasupra inimii.