Hipertensiunea arteriala (HTA) simptome, diagnostic, tratament

HTA
Hipertensiunea arteriala (HTA) reprezinta o crestere permanenta a tensiunii arteriale si apare atunci cand tensiunea arteriala depaseste 150/90 mmHg. HTA este de doua tipuri: hipertensiune arteriala primara, careia nu i se cunoaste cauza aparitiei si hipertensiune arteriala secundara, se manifesta secundar altei boli (hipertiroidie, feocromocitom, boli renale, boli ale inimii). Tratarea bolii duce la vindecarea hipertensiunii secundare. Varsta medie de aparitie a HTA primare este de 40 de ani.

Cauzele aparitiei hipertensiunii arteriale

- obezitatea (apare cand greutatea depaseste cu 20% greutatea normala in functie de inaltime si sex); - fumatul; - consumul de alcool; - stresul; -concentratia crescuta de grasimi din sange, in special colesterol; - sedentarismul; - rasa (HTA este mai frecventa la negri fata de albi); - varsta (riscul de aparitie creste odata cu varsta intrucat vasele de sange devin mai rigide pe masura ce inaintam in varsta); - sexul (pana la varsta de 50 de ani barbatii sunt mai afectati de HTA, dupa 50 de ani femeile ajung la menopauza si cantitatea hormonilor protectori scade, moment in care HTA apare mai frecvent la femei). Pentru toate varstele si pentru toate rasele, femeile cu hipertensiune evolueaza mai bine decat barbatii. - factorul familial (daca in familia dvs exista cazuri de HTA, sansele sa faceti aceasta boala sunt crescute); De asemenea, HTA poate sa apara si in timpul graviditatii. Debuteaza in semestrul al 2lea de sarcina si se vindeca in primele 3 luni de la nastere. Daca sunteti proaspata mamica si aveti tensiunea crescuta dupa aceasta perioada este indicat sa consultati medicul de familie, pentru ca exista riscul sa fi dezvoltat HTA! HTA secundara mai apare si datorita administrarii de medicamente (anticonceptionale orale).

SIMPTOMATOLOGIE
De multe ori HTA poate fi asimptomatica, atunci cand nu sesizam niciun discomfort in modul de viata, nici modificari in realizarea activitatilor zilnice. Cel mai important simptom al HTA este cefaleea fronto-occipitala. Este o durere sacaitoare, care cuprinde fruntea si se intinde pana in zona cefei. Apare dimineata si este ameliorata de o ceasca de cafea sau de un medicament contra durerii. Cefaleea poate disparea si spontan dupa cateva ore. Resimtite pe termen lung, simptomele HTA cuprind: - ameteli; - vertij (senzatie de lipsa de echilibru in spatiu); - durere in piept; - transpiratii; - tulburari de vedere (vedere in ceata, neclara, uneori "stelute verzi"); - tiuituri in urechi; - confuzie; - constientizarea respiratiei (dispnee); - palpitatii (constientizarea batailor inimii).

Diagnosticul HTA
Cresterea tensiunii arteriale nu este o boala cu manifestari specifice care sa orienteze diagnosticul. Numita si "ucigasul silentios", descoperirea este intamplatoare la un consult obisnuit la cabinetul medicului de familie. Hipertensiunea arteriala "de cabinet" sau de "halat alb" se refera la tensiunea care este crescuta constant la cabinetul medicului, dar care, masurata acasa este normala. Teste necesare pentru diagnosticarea HTA, (depistarea cauzei sau complicatiilor): analiza completa a sangelui, examenul urinii, electrocardiograma, ecocardiografia. Alte teste utile pentru stabilirea diagnosticului de HTA sunt: monitorizarea ambulatorie (care nu necesita spitalizare) a tensiunii arteriale, scintigrafia renala, radiografia toracica, teste screening pentru feocromocitom (tumora a glandei suprarenale care secreta adrenalina, hormon ce determina cresterea tensiunii arteriale).

COMPLICATIILE HTA
Cresterea tensiunii arteriale este ani la rand asimptomatica, uneori complicatiile HTA fiind singurul mod de manifestare. Ametelile, durerea de inima, tulburarile de vedere sunt simptome care insotesc hipertensiunea arteriala.

Pe termen lung, cresterea tensiunii arteriale determina modificari la nivelul peretelui arterelor: ingustarea lumenului sau subtierea peretelui. Cresterea brusca a tensiunii arteriale, asociata cu o modificare a peretelui vasului, poate determina afectari cardiovasculare: infarct miocardic acut (IMA) si cerebrovasculare: accident vascular cerebral (AVC), accident ischemic tranzitoriu (AIT). Pe termen lung, HTA poate avea consecinte asupra tuturor organelor: retinopatie hipertensiva, encefalopatia hipertensiva, insuficienta renala sau disectie de aorta.

TRATAMENTUL HTA
Intrucat cauza HTA primara nu este cunoscuta, nu exista tratament curativ. Terapia HTA (tratament medicamentos si igieno-dietetic) modifica evolutia acesteia si intarzie aparitia complicatiilor. HTA netratata este asociata cu un risc crescut cerebro si cardio-vascular. Tratamentul prescris de medic include: medicamente diuretice (Indapamid), vasodilatatoare, cardioinhibitoare, anti-calcice (Nifedipina, Amlodipina), inhibitori ai enzimei de conversie (Enalapril), inhibitori ai receptorilor de angiotensina (sartani).

Tratamentul medicamentos necesita ajustari periodice, modificari facute doar la recomandarea medicului.

REGIMUL IGIENO-DIETETIC
Are un rol major in scaderea si mentinerea tensiunii arteriale in limite normale. Scaderea si atingerea unei greutati optime te poate ajuta in vindecarea HTA. Mananca cat mai putin sarat! Evita alimentele foarte sarate (muraturi, saramuri) si elimina toate suplimentele de sare pe care le adaugi la gatit! Fa zilnic cateva exercitii fizice! Danseaza cateva minute, ocoleste liftul si alege scarile, plimba-te putin pe jos, iesi cu copiii si jucati-va in parc. Schimbarea decorului, oxigenarea tesuturilor te va ajuta la schimbarea starii de spirit si la eliberarea stresului! Miscarea timp de minim 30 deminute pe zi este regula de baza in tratamentul oricarei afectiuni cardiovasculare.

Renunta la fumat! Fumatul determina cresterea tensiunii arteriale, creste glicemia si pulsul! Incearca sa mananci sanatos: un regim bogat in fibre, fructe, legume, precum si lapte, oua si cantitati crescute de acizi grasi omega 3 din ulei de peste! Se spune ca pentru a avea un trai sanatos trebuie sa ai 5 mese de fructe si legume pe zi.

CAZUL NR. 1

Pacientul S.M n vrsta de 65 ani ,cu domiciliul n BUCURESTI este internat n data de 23.01.2012 n sectia Cardiologie a Spitalului Universitar Bucuresti . La internare bolnavul prezenta cefalee,vertij,dureri precordiale, dispnee,dureri n hipocondrul drept. CULEGEREA DE DATE

Nume:S. Prenume: M. Sex: masculin Nationalitate: romn Domiciliul: BUCURESTI, Data nasterii: 18 ianuarie 1947 Vrsta: 65 ani Pregatire scolara: Liceul

Data internarii:23 ianuarie 2012 Data intrarii n legatura cu pacientul: 23 ianuarie 2012 Diagnostic clinic: HTA std.II,cardiopatie ischemica
Date obiective: Facies crispat

- Tegumente si mucoase palide - Temperatura 36.90C - TA: 200/120 mmHg;usoara tahicardie - Puls: 80 p/min - Respiratie: 29r/min Date subiective:
Bolnavul acuza dureri precordiale, cefalee, vertij, dispnee, palpitatii,dureri n hipocondrul drept. Antecedente personale: -boli ale copilariei:rujeola; -antecedente patologice:C.I.D.

Antecedente heredo-colaterale: -Mama ulcer duodenal-decedata -Tata decedat Conditii de mediu : locuinta salubra

Gusturi personale: -consuma alcool 50g/zi -bea cafea zilnic -i plac mncarurile condimentate,grase

Istoricul bolii: Bolnavul este cunoscut ca hipertensiv de aproximativ 7 ani,cu pusee repetate de hipertensiune arteriala.A mai fost internat n august 2010 pentru cardiopatie ischemica si a urmat tratament cu digoxin,cu ntreruperi.Are un nou puseu hipertensiv n decembrie 2010 pentru care a urmat tratament ambulatoriu.n urma cu doua saptamni se prezinta la policlinica pentru HTA,cefalee fronto-occipitala, vertij. Medicul i recomanda internarea n spital pentru investigatii si tratament. Examen obiectiv la internare:
Tegumente si mucoase: palide,usoara hiperestezie la atingere

esut adipos normal abdominal 2cm

repartizat

pe

membre,abdomen,pliu

Ganglioni limfatici: nedurerosi,nepalpabili Aparat respirator: torace normal conformat;usoara dispnee Aparat cardio-vascular: TA 200/120mmHg, puls perceptibil,usoara tahi-cardie,soc apexian cobort n jos si n stnga,hipertrofia ventriculului stng Aparat digestiv: abdomen suplu la palpare,tranzit intestinal prezent, punctul cistic sensibil,splina nepalpabila

Aparat uro-genital: frecvente.

loje

renale

libere,nedureroase,mictiuni

Aparat locomotor: masele musculare normal repartizate cu tonicitate si troficitate normala,deformari ale coloanei vertebrale datorate unei spondiloze S.N.- R.O.T. prezente

ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Nevoi afectate: 1) Nevoia de a avea o buna circulatie 2) Nevoia de a respira 3) Nevoia de a se alimenta si hidrata
4)

Nevoia de a elimina

5) Nevoia de a evita pericole 6) Nevoia de a se misca si a avea o buna postura 7) Nevoia de a dormi 8) Nevoia de a fi curat ngrijit,de a pastra tegumentele si mucoasele integre 9) Nevoia de a comunica Probleme:

1) Circulatie inadecvata 2) Dispnee 3) Dificultate de a respecta dieta 4) Eliminare inadecvata calitativ si cantitativ 5) Anxietate 6) Postura inadecvata 7) Insomnie 8) Carente de igiena 9) Comunicare ineficace la nivel senzorial si motor Surse de dificultate : 1) Supraincarcarea patului vascular 2) Dureri precordiale 3) Cunostinte insuficiente despre boala,prognostic 4) Insuficienta circulatorie 5) Dureri,cefalee 6) Dispnee,durere 7) Crize de angina pectorala,anxietate 8) Tulburari de echilibru,de gndire 9) Tulburari circulatorii cerebrale Manifestari de dependenta:

1) Valori crescute ale TA. 2) Oboseala la efort 3) Consum de alimente interzise;mese neechilibrate 4) Edeme,oligurie,tegumente stravezii,lucioase 5) Neliniste,facies crispat,insomnie 6) Dificultate de schimbare a pozitiei 7) Somn ntrerupt,agitat,superficial 8) Dezinteres fata de masurile de igiena 9) Tulburari de vedere,pareze,afazie,anxietate

Examene de laborator Hemoleucograma -leucocite 8200/mm3 -hematii 4800000/mm3 -trombocite 289000/mm3 VSH 13mm/1h Glicemie _ 1,20g Colesterol 2,90g Trigliceride 17 Creatinina 0,9mg% Uree sanguina 0,25g/1000ml TGO - 6,6 U.I.

TGP - 8,6 U.I. Tymol 4 MLG Takata Ara - negativ Examen sumar de urina: -pH-ul urinei - acid -albumina absenta -sediment urinar :epitelii plate rare,leucocite rare Examenul radiologic:cord de dimensiuni crescute n momentul n care apar dilatarea si semne de insuficienta cardiaca EKG-hipertrofia ventriculului stng Examenul fundului de ochi: comprimarea venelor la locul ncrucisarii cu arterele Tratament Nifedipin 3 tb./zi
Nitropector 3 tb./zi Tertensif-1cp/zi Metoprolol 50mg 2 cp/zi

RECOMANDARI

-limitarea eforturilor fizice -combaterea anxietatii si evitarea situatiilor conflictuale -regim hiposodat,hipolipidic