HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

• HIPERTENSIUNEA ARTERIALA este

cea mai raspandita epidemie a timpurilor moderne,
iar prin complicatiile sale specifice,
cauza cea mai importanta de mortalitate.
• In general se poate afirma ca jumatate din hipertensivi
sunt asimptomatici sau au tulburari minime sau nu stiu de existenta bolii.
• Dintre cei diagnosticati o data cu hipertensiune, jumatate nu fac nici un
tratament, iar jumatate din cei care accepta tratamentul nu il fac corect, deci
numai 1/8 din populatia hipertensiva se bucura astazi de progresele realizate
de stiinta medicala, privind tratamentul eficient al acestei boli.
• Acest tratament care in majoritatea cazurilor inseamna, un tratament pe tot
restul vietii, presupunand un efort din partea pacientului, privind atat
organizarea regimului general de viata si activitate, a regimului alimentar, cat si
luarea zilnica a unor medicamente, nu intodeauna lipsite de efecte secundare.
• Identificarea hipertensiunii arteriale ca primul si cel mai important factor de
risc in dezvoltarea bolilor vasculare, cerebrale si cardiace, impune o larga
actiune de educatie sanitara, de sensibilizare a opiniei publice in general
asupra acestei probleme.

• HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ ESTE O AFECŢIUNE CU CARE SE POATE

TRĂI, atât timp cât sunt respectate condiţiile terapeutice şi sunt evitaţi factorii
de risc.
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ
• Definitie:
HTA este un sindrom caracterizat prin creşterea TA
peste valorile normale, individualizate pe categorii de vârstă.
(cresterea valorii presiunii cu care circula sangele in sistemul arterial)

• Hipertensiunea arteriala (HTA) prezinta un factor de risc major al complicatiilor

cardiovasculare.

• Incidenta complicatiilor sporeste cu majorarea valorilor tensionale. Organele-

tinta ale complicaţiilor: cordul; creierul; rinichii.

• Caractere generale:
Tensiunea arteriala normala prezinta variatii intre anumite limite, in functie
de o serie de conditii fiziologice ca:
-efortul
-digestia
-emotiile
-perioada menstruala
Nivelul tensiunii arteriale mai variaza si in functie de varsta si sex astfel:
- 15-40 ani TA sistolica=115/140mmHg TA diastolica=75/90mmHg
- peste 40 ani TA sistolica=150mmHg TA diastolica=90mm Hg
 Hipertensiunea arterială

Clasificarea graduală a HTA

Normal HTA gradul I HTA gradul II HTA gradul III

130-139 mmHg 140-159 mmHg 160-179 mmHg >180 mmHg

(TA sistolică) (TA sistolică) (TA sist.) (TA sist.)
sau sau sau sau
85-89 mmHg 90-99mmHg (TA 100-109mmHg (TA >110 mmHg (TA
(TA diast.) diastolică) diast.) diast.)

Forme clinice
1. HTA esentială (primară);
2. HTA secundară.

Predominanţa de sex: sub vârsta de 65 ani, HTA este mai frecventă la

sexul masculin; în intervalul 65-74 ani HTA predomină la femei.
 HTA - CLASIFICARE
Dupa etiopatogenie
Dupa fazele ciclului cardiac
Dupa stabilitatea valorii
presionale
Dupa forma evolutiva
Dupa evolutie si prognostic
- HTA esentiala (primara) fara identificarea unei cauze de
HTA
- HTA simptomatica (secundara) datorata unei cauze
organice identificabile
- HTA sistolica
- HTA diastolica
- HTA sistolo-diastolica
- HTA permanenta
- HTA labilă (oscilanta)
1. HTA cronica, valorile tensionale le depasesc pe cele
normale in mod durabil
2. HTA paroxistica, cresterea valorilor tensionale este
brusca, de scurta durata, cu manifestari clinice si
zgomotoase
3. HTA de graniţă, se refera la valori tensionale intre 90-
95mm Hg cu 140-160 mm Hg la tineri, sub 45-50 ani.
1. HTA benigna -evolueaza lent, progresiv si prognosticul
este bun
2. HTA maligna -evolueaza rapid, progresiv si prognosticul
• Cauze
HTA esenţială (82 - 95,3 %) = de cauză necunoscută; se dezvoltă în urma
interacţiunii mai multor factori exogeni ce duc la manifestarea predispoziţiei
ereditare.
HTA secundară: cauzele mai frecvente sunt:
• afecţiuni ale parenchimului renal,
• afecţiuni renovasculare,
• aldosteronism primar,
• sindromul Cushing,
• feocromocitomul,
• coarctaţia de aortă,
• folosirea contraceptivelor orale.
Factori de risc ai HTA
• predispoziţia ereditară,
• excesul ponderal,
• consum excesiv de sare,
• hipercolesterolemia,
• sedentarism,
• stressul psihosocial,
• consumul excesiv de alcool,
• fumatul.
•
Factorii ce sporesc riscul complicaţiilor cardiovasculare, atunci
când sunt asociaţi cu HTA:

- fumatul.
- dislipidemia.
- diabetul zaharat.
- vârsta > 60ani.
- sexul masculin.
- perioada de postmenopauză (femei).
- antecedente heredo-colaterale de boli cardiovasculare
la femeile de < 65 ani şi la barbaţi de < 55 ani.
 Simptomatologie
Se cunosc mai multe stadii evolutive ale bolii hipertensive:
• Stadiul I
-cefalee occipitala, predominant matinala
-astenie fizica
-vertij, mai ales la schimbarile bruste de pozitie
-insomnie
-vedere incetosata
-tulburari circulatorii la nivel retinian
-acufene prin tulburari circulatorii in urechea interna
-parestezii
• Stadiul II
- Semne cardiace: palpitatii, dispnee de efort, dureri precordiale, la EKG si examen radiologic
apar semne de hipertrofie ventriculara stanga.
- Semne cerebrale: cefalee, vertij, acufene, tulburari de vedere, spasme cerebrale, accidente
vasculare cerebrale care determina aparitia amneziilor, surditatii, afaziei, parezelor si
paraliziilor
- Semne la nivelul extremitatilor: parestezii, crampe
• Stadiul III
- Semne cardio-vasculare: insuficienta ventriculara stanga, posibil edem pulmonar acut,
angina, aritmii
- Semne cerebrale: cefalee, vertij grav, tulburari senzoriale accentuate, amnezie, surditate,
pareze, paralizii
- Semne renale: poliurie, nicturie, proteinurie discreta, scaderea capacitatii de concentrare a
urinii, insuficienta renala cronica
 DIAGNOSTIC POZITIV
• Manifestări clinice
• Determinarea valorilor tensionale
• Date de laborator
• EKG
• Echografia
• Examenul fundului de ochi

Diagnosticul initial se stabileste în baza înregistrarii valorilor tensionale crescute luate

de 2 ori în conditii standard în timpul a cel putin trei vizite succesive

Anamneza se axeaza pe:

- evidentierea factorilor de risc modificabili (excesul ponderal, consumul
salin, colesterolul, nivelul activitatii fizice, stresorii psihosociali, consumul de
alcool si fumatul);
- determinarea consumului de medicamente ce pot influenta TA
(contraceptive orale, steroizi, preparate antiinflamatorii nesteroidiene,
decongestionante nazale);
- evidentierea antecedentelor heredocolaterale de HTA, de boli
cardiovasculare, cerebrovasculare, diabet zaharat;
- evidentierea simptomelor si semnelor de afectare a organelor tinta;
- evidentierea simptomelor sugestive pentru HTA secundara;
Examenul fizic şi paraclinic va evidenţia:

• Valori crescute ale TA

• diferenţa TA (> 10 mm Hg) la mâini;
• scăderea subită a TA dupa 2 minute de ortostatism
• tahicardie
• edeme periferice
• semne de insuficienţă circulatorie
• Obezitate
• aspect cushingoid
• cardiomegalie
• scăderea sau diminuarea pulsaţiilor pe arterele periferice (radiale/femurale)
• deficite neurologice
• sufluri, galopul, aritmii cardiace
• tireomegalie sau noduli în glanda tiroidă
• sufluri pe arterele carotide
• sufluri în proiecţia aortei abdominale şi formaţiuni de volum în cavitatea
abdominală
• anevrisme
• îngustarea arterelor, dilatarea venelor, edem papilar, hemoragii sau exudate
(la examenul FO – fundul de ochi)
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
al HTA

se impune cu:

- Afectiuni ale parenchimului renal; - Insuficienta valvei aortice;

- Afectiuni renovasculare; - Coarctatia de aorta;
- Aldosteronism primar; - Sindromul Cushing;
- Feocromocitom;
- Hipertiroidism.
 HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ

EVOLUŢIE
Evolutia bolii hipertensive are perioade de agravare
si atenuare.
Exista o forma benigna a bolii hipertensive cu evolutie lunga (ani sau
chiar zeci de ani), care este mai raspandita.
Se cunosc si asa zisele forme maligne, care au fie de la inceput o evolutie
rapida, grava, fie ca agravarea apare ca o faza terminala a bolii hipertensive.

COMPLICAŢII
Cele mai frecvente complicatii sunt accidentele cardiovasculare si
anume:
- cardiace (cord hipertensiv; infarct de miocard; insuficienta circulatorie
congestiva).
- cerebrale (accidente vasculare cerebrale).
- renale (insuficienta renala cronica).
- oculare (hemoragii retiniene).
 Tratament
1. Tratamentul igieno-dietetic
-organizarea corecta a conditiilor de munca si viata ale bolnavului
-reducerea clorurii de sodiu din alimentatie,
-evitarea grasimilor de origine animala: oua, unt, smantana
- combaterea obezitatii si educatia sanitara
- interzicerea fumatului, evitarea consumului de cafea
-evitarea eforturilor fizice mari
-respectarea minimului de 8 ore de somn/zi,cu odihna dupa masa de pranz
-evitarea factorilor nocivi din mediul familial si social
2. Tratament medicamentos
- Diuretice: spironolactona, tertensif, nefrix, furosemid
- Medicamente hipotensive cu actiune asupra sistemului nervos: hiposerpril, raunervil
- Hipotensoarele: vasodilatatoare (hidralazina, verapamil,nifedipina); hipotensoare cu actiune pe
receptorii simpatici (propranolol), hipotensoare cu actiune asupra fibrelor nervoase, simpatice,
postganglionare, sau terminatiile nervoase (rezerpina, guanetidina), inhibitori ai enyimei de
conversie a angiotensinei - IECA (Captopril, Enalapril, Monopril)
3. Tratamentul profilactic
Urmareste educarea in vederea unui comportament adecvat de viata, chiar orientarea
profesionala a descendentilor din parinti hipertensivi, a bolnavilor in stadiul prehipertensiv, a
persoanelor susceptibile de a face boala.

Profilaxia complicatiilor este realizabila prin asigurarea cooperarii bolnavului si prin

recomandari ferme si judicioase.
 EDUCAŢIA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE
ARTERIALĂ
- ce este tensiunea arteriala;
- factorii ce influenteaza tensiunea arteriala;
- cum hipertensiunea afecteaza sanatatea;
- modificarea stilului de viata;
- reducerea masei corporale;
- reducerea consumului de sare;
- evitarea abuzului etilic;
- activitate fizica adecvata;
- a recomanda reducerea factorilor de risc cardiovascular (fumatul,
hiperlipidemia, diabetul).
- informarea despre terapia farmacologica;
- a sublinia importanta modificarii stilului de viata;
- a furniza informatia despre medicamentele folosite sau propuse,
inclusiv si despre reactiile adverse posibile;
- a informa pacientul când trebuie sa se adreseze imediat medicului;
- conduita continua;
- a sublinia necesitatea supravegherii medicale sistematice;
- a stabili scopuri realiste de parteneriat cu pacientul.
• Factori legaţi de vârstă

Pediatrici: - la copii valorile TA se măsoară la mâini şi la

picioare bilateral, cel puţin 1 dată la 2 ani în timpul
vizitelor de rutină.
Geriatrici: în acest grup de vârstă, HTA sistolica izolata
este întâlnita mai frecvent. Tratamentul este benefic.
Reacţiile adverse la preparate hipotensive se constată
mai des.
Sarcina - HTA în sarcină poate fi o veche hipertensiune
arterială cronică, dar poate fi şi o manifestare a
preeclampsiei. Tratamentul HTA în sarcină este benefic
pentru făt şi pentru mamă.
V
Ă

M
U
L
Ţ
U
M
E
S
C