Sunteți pe pagina 1din 47

…Why?

Hipertensiunea arteriala
• HTA – una dintre cea mai importanta problema
de sanatate publica in tarile dezvoltate
• HTA:
– Frecventa
– asimptomatica
– rapid depistabila
– usor de tratat
– netratata – complicatii grave (letale)
Hipertensiunea arteriala
• Una dintre cea
mai importanta
problema de
sanatate publica
in tarile
dezvoltate
Definitie
• Cresterea persistenta a TA la persoane fara tratament
– TAs>/=140 mmHg
– si/sau
- TAd>/=90 mmHg
• Minimum 3 seturi de valori crescute la cel putin o
saptamana interval
• Valoare mult crescuta la prima vizita!

• Monitorizare control in ambulator/autocontrol la familii


cu ereditate crescute pt HTA, obezi, diabetici, boli
renale!
Masurarea corecta a TA:

• după 5 minute de repaus, (culcat sau şezând), braţul să


fie la nivelul inimii.
• TA se va măsura şi în ortostatism, imediat şi la 2 minute
de la schimbarea poziţiei.
• Nu se consumă cafea înainte sau să nu fumeze cu maxim
15 minute înainte de măsurarea TA.
• In caz de valori crescute -2 determinări la 5 minute/vizită,
şi 3 seturi de determinări în ambulatoriu la interval de cel
puţin o săptămână + automonitorizare.
ATENTIE!
• HTA:
– Este frecventa
– asimptomatica
– rapid depistabila
– usor de tratat
– netratata – duce complicatii grave (letale)
Simptome ale cresterii valorilor TA

Simptome:
- Cefalee (durere de cap)
- Fatigabilitate (oboseală)
- Acufene (ţiuituri în urechi)
- Scotoame (vedere cu puncte galbene)
- Ameţeli

Cu toate acestea, HTA este adesea


asimptomatică !
CONSECINTE pe termen
mediu/lung ale TA necontrolate
• La valori crescute ale riscul cardiovascular pe
termen lung se dubleaza!

• Riscul de sindrom coronarian acut (API, IM) sau


de accident vascular cerebral este dublat atunci
cand Tas depaseste constant cu 20 mmHg VN
sau cand ↑TAd depaseste constant cu 10 mmHg
VN.
LEWINGTON S. si colab., Lancet, 2002; 360: 1903-1913
Clasificarea etiologica a HTA

• Hipertensiune arterială esenţială sau primară - La


majoritatea persoanelor (90-95%) nu există o cauză
determinantă pentru apariţia hipertensiunii arteriale

• HTA secundara (5-10%) dintre care cele mai frecvente


- HTA de cauza renala – 3-5%
- HTA de cauza endocrina <1% (ex.
feocromocitom, tireotoxicoza, cushing)
- HTA de alte cauze – 0,2%

- curabilă doar dacă sunt corectate cauzele determinante


(endocrina), dar controlabila!
Incidenta HTA primara
• Incidenta creste cu varsta;
Factorii favorizanti

• Hipertensiunea esentiala:
– Factorii ereditari - HTA are incidenta familiala
– Rasa - HTA apare mai frecevt si este mai
severa la populatia afro-americana comparativ
cu rasa alba.
– Varsta - pana la varsta medie barbatii sufera
mai frecvent de HTA decât femeile.
– Sex – dupa menopauza femeile dezvolta mai
frecvent HTA decât barbatii la aceeasi vârsta.
Factori favorizanti si agravanti – stil de viata

- Aportul de sare > 5 g de NaCl/zi – daca se


coreleaza cu anomalii genetice in transportul
transmembranar (60% din hipertensivi)

• Obezitatea (hiperinsulinism, sindromul metabolic)

• Consum de alcool creste debitul cardiac

- Excesul alimentar

- sa
Factori favorizanti si agravanti – stil de
viata

• Fumatul - eliberare de
norepinefrina – vasoconstrictor –
factor agravant si de rezistenta la
tratament

• Sedentarismul

• Factori psihoemotionali

• Hipervascozitatea sanguina
Stadializarea TA la adulti (>18 ani)
Tensiune Tensiune
HTA sistolica diastolica
(mmHg) (mmHg)
Stadiu 1 (usoara) 140-159 90-99

Stadiu 2 (moderata) 160-179 100-109

Stadiu 3 (severa) 180-209 110-119


Stadiu 4 (f. severa) > 210 >120
CLASIFICAREA HTA - grade:

  Gr 1 Gr 2 Gr 3
TA sistolica 140-159 160-179 > 180
Sau
TA diastolica 90-99 100-109 > 110

! TA optima - Diabet zaharat, BCR -<120/80mmHg


Procedurile diagnostice cuprind:
– măsurători repetate ale tensiunii
arteriale
– anamneza
– examenul clinic
– investigaţiile de laborator şi
paraclinice.
EVALUAREA DIAGNOSTICĂ

1) stabilirea nivelurilor tensiunii arteriale;

2) excluderea/identificarea cauzelor secundare de


hipertensiune;

3) evaluarea riscului cardiovascular global prin


identificarea altor factori de risc, a afectării
organelor ţintă şi a comorbidităţilor.
Anamneza
• Istoric familial de HTA
• Antecedente personale
– ↑ intermitente de val. ale TA in antecedente
– tratament cr. cu corticosteroizi, anticonceptionale, estrogeni,
AINS
• Istoric de: angina pectorala, alte manifestari clinice ale
aterosclerozei.
• Factori de risc: fumatul, diabet zaharat, dislipidemia, decese
premature in familie datorate bolilor cardiovasc.
• Stil de viata: dieta bogata in sare, activitatea fizica limitata,
stress, etc
Simptome si semne

• Majoritatea - asimptomatici - NU au semne


specifice
• Este depistata ocazional – la masurarea TA
• Simptomele:
1. legate de TA crescuta
2. ale bolii de fond - HTA secundara
Simptome in HTA

• ASIMPTOMATICA
• Simptome ale cresterii TA:
- Cefalee - durere in casca, mai frecveta matinal)
- Vertije – pierderea echilibrului, ameteli
- Acufene - ţiuituri în urechi
- Scotoame - vedere cu scotoame, puncte
galbene
- Palpitatii
- Precordialgii
- Decompensare cardiaca – Dispnee
• SIMPTOME SI SEMNE: datorate afectarii organelor
“tinta”
Examen fizic

• Aspectul general – normal

• Compararea TA si amplitudinii pulsului la membrele


superioare – valori diferite peste 20mmHg = patologic!
• Se ia in considerare valoarea cea mai mare

• Inaltimea si greutatea pacientului = IMC


Evaluare paraclinica
INITIALA RECOMANDATE
- Glicemie (a jeun) - TTGO la glicemii peste 100mg/dl
-Hb ,Ht - ECHO carotidian,
- Uree, creatinina - index glezna-brat
- K-emie - Microalbuminurie
-ex.urina - Clearance la creatinina,RFG
- HcA1C la DZ - Ionograma Na, K
- Colesterol,TG, HDL, LDL - ECHO abdominal
- acid uric - monitorizare HOLTER/24 h a TA
- EKG - ECHO Cardiac
- Ex FO
- Rx.toracic

• EVALUAREA PACIENTULUI HIPERTENSIV, GHIDUL HTA ESH/ESC 2007


DIAGNOSTICUL POZITIV PRESUPUNE:
1) stabilirea nivelurilor tensiunii arteriale;
2) excluderea/identificarea cauzelor secundare de
hipertensiune- LA ADULTUL TANAR!;
3) evaluarea riscului cardiovascular global prin
identificarea altor factori de risc, a afectării organelor ţintă
şi a comorbidităţilor.

Sa nu uitam:
– Măsurarea corecta si repetată a tensiunii arteriale
– anamneza
– examenul clinic
Principalii factori de prognostic
nefavorabil al HTA
• Varsta
• TA diastolica persistenta> 115 mm Hg
• Fumatul
• Diabetul zaharat
• Hipercolesterolemia
• Obezitatea
• Consumul excesiv de alcool
• Semne de afectarea de organ tinta: cord, ochi,
rinichi, SNC
Scopul tratamentului este
• scaderea valorilor tensiunii arteriale la valori tinta
• pastrare tensiunii sub control constant
• prevenirea sau reducerea complicatiilor
• cresterea calitatii vietii si prelungirea ei

Dupa Dzau si Braunwald, J. Hypertens., 2008; 26 (Suppl. 4)


Controlul optim al TA!
• OPTIM – MONITORIZAREA HOLTER A TA/24
ORE
  TA sistolică TA diastolică
În cabinet sau în 140 90
spital
24 ore 125-130 80
Ziua 130-135 85
Noaptea 120 70
La domiciliu 130-135 85

Aceasta este versiunea integrală a Eur Heart J doi:10.1093/eurheartj/ehl001


Grupe de risc si principii terpeutice
STADIU GRUP DE GRUP DE GRUP DE
RISC A RISC B RISC C
LIMITA STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA
130-139/85-89 + MEDICATIE
STD. I STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA
140-159/90-99 + MEDICATIE + MEDICATIE + MEDICATIE
STD. II STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA
160-179/100-109 + MEDICATIE + MEDICATIE + MEDICATIE
STD. III STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA STILUL DE VIATA
180/110 + MEDICATIE + MEDICATIE + MEDICATIE
GRUPA A:
A FARA AFECTAREA ORG. TINTA, BOLI CV, DZ SAU ALTI
FACTORI DE RISC
GRUPA B:
B FARA AFECTAREA ORGANELOR TINTA, BOLI CV, DZ CU
FACTORI DE RISC: FUMAT, COLESTEROL ↑, >60 ANI,
POSTMENOPAUZA, SEX MASCULIN, AHC +
GRUPA C:
C CU AFECTAREA ORGANELOR TINTA, BOLI CV, DZ SAU ALTI
FACTORI DE RISC
Componentele
nefarmacologie/profilactice ale
tratamentului
Masuri nefarmacologice
- Modificarea stilului de viata
- Renuntarea la fumat
- Reducerea greutatii corporale
- Exercitii fizice regulate
Tratament nefarmacologic

II. Obiceiuri alimentare:


– Reducerea aportului de sare la 5-6 g/zi (2,5 g Na)
– Renuntarea la alimente bogate in colesterol si
grasimi saturate
– Alimentatie hipolipidica si hipocalorica
– Dieta bogata in legume, fructe si lactate (aport optim
de K, Na, Ca)
– Renuntarea la tutun si cafea
– Reducerea consumului de alcool: < 30g etanol/zi –
barbati, < 15g/zi –femei
– Combaterea sedentarismului si obezitatii
– Evitarea stresului
Tratamentul farmacologic:
• Obiectivele tratamentului:
– MAJOR - Scaderea maximala a riscului de boala CV
pe termen lung
– Tratamentul factorilor de risc asociati!!!!
– Prebevirea complicatiilor acute cardiovasculare si
neurologice
– Tratamentul HTA este permanent si ajustabil
– Tratamentul HTA este personalizat - adaptat la
gradul, grupul de risc, stadiul de HTA si evolutia bolii.

• Medicamente administrate cu prudenta in HTA:


– Excitantele SNC (anorexigenele, amfetaminice)
Atitudinea practică în managementul pacientului
hipertensiv
• Multe medicamente – DAR alegerea schemei terapeutice este
individualizata

• De preferat - asocierea mai multor medicamente in doze mici


in locul monoterapiei, dupa un orar bine stabilit, pentru un
control optim si constant al valorilor tensionale.

• Este necesar un control medical periodic pentru verificarea


eficientei tratamentului si eventual, adaptarea acestuia ca doze
sau asocieri terapeutice.

• Sfatuiti persoanele cu hipertensiune arteriala, aflate in


tratament: cand mergeti la medic luati-va medicatia conform
schemei stabilite, nu omiteti tratamentul; altfel tensiunea
dumneavoastra va fi mai mare!
PRINCIPII DE TERAPIE
MEDICAMENTOASA
Clase de hipotensoare
1. Reducerea volemiei: diuretice

2. Scăderea FC: Betablocante, Blocante de canale de calciu: Verapamil, Diltiazem

Antihipertensivele vasodilatatoare:

3. Vasodilatatoare directe:
3.1. Blocante de Ca dihidropiridinice: nicardipină, amlodipină, sa
3.2. inhibitori ai enzimei de conversie (IEC): lizinopril, fozinopril
3.3. blocanţi ai receptorilor AT1 ai angiotensinei II (ARA II): losartan,
valsartan

4. Vasodilatatoare indirecte, care acţionează prin scăderea rezistenţei arteriale


periferice:
4.1. alfa-blocanţi: Tenaxum, prazosin
4.2. antihipertensive centrale: clonidină, alfametil-DOPA
Posibile combinaţii ale diferitelor
clase de agenţi antihipertensivi
Diuretice

β blocante Blocanti AT1

α blocante BCC

IEC
NU UITATI - Factori de rezistenta
la tratament!
• Excesul de sare
• Nerespectarea medicatiei!
• Medicamente – corticoizi!
• Schema insuficienta – se ajusteaza dozele
prin tatonare!
CAUZE DE CRESTERE BRUSTA ALE TA
• Cel mai frecvent
• tratamentul inadecvat
• întreruperea bruscă a tratamentului
Pricipalale complicatii ale HTA
• Controlul valorilor TA le poate preveni!

1. AVC Risc X 7

2. SINDROAME
CORONARIENE Risc X 3
ACUTE

3. INSUFICIENTA
Risc X 2-3
CARDIACA
Complicatii al HTA necontrolate
• Cardiopatia hipertensiva
• Afectare cerebrovasculara
• AVC hemoragice
• AVC ischemice
• Encefalopatie hipertensiva
• Afectare renala: IRC
• Afectarea vaselor mari, ATS aortica/disectie de
aorta in TA necontrolata
NU UITATI - Factori de rezistenta
la tratament!
• Excesul de sare
• Nerespectarea medicatiei!
• Medicamente – AINS, corticoizi!
• Schema insuficienta – se ajusteaza dozele
prin tatonare!
CAUZE DE CRESTERE BRUSTA ALE TA
• Cel mai frecvent
• tratamentul inadecvat
• întreruperea bruscă a tratamentului
URGENTE HIPERTENSIVE
-CONSECINTE

- implicare - 1 organ - 83%


- 2 organe 14%
- 3 organe 3%

- Organe - Infarctul cerebral/hemoragia cerebrală - 24,5%


CREIER
- IVS - Edem pulmonar acut hipertensiv - 22,5%
CORD
- Edem cerebral cu encefalopatie HTA - 16,3%
CORD
- ICC - Insuficienta cardiaca congestiva - 12%
CORD
- Mai rar - Disecţia aortei
EVALUARE de urgenta – risc
VITAL
•SEMNE VITALE +EKG, FO, Ex CV si Neurologic!
•ANAMNEZĂ
•medicaţie anterioară
•durata şi severitatea HTA
•gradul de control al TA
•data ultimei revizuiri a tratamanetului administrat
•SIMPTOME - durere-angor, IMA
- durere toracICA cu iradiere în spate si traseu EKG
normal – disectie de AO
- dispnee - EPA, ICC
• - fenomene neurologice
Criza hipertensiva severa
Encefalopatia HTA - edem cerebral si microhemoragii
- fără trat.-hemoragie cerebrală, comă ,exitis

CARDIOVASCULAR - creşte cererea de O2 miocardic – creste


postsarcina
- IVS si EPA sau ischemie miocardica
- disectie de aorta

Renal - poate duce la ischemie acută

INCIDENŢA - 25% la adulţi, creşte cu varsta


- 50% la peste 60 de ani
- criza HTA- 1% din populaţia adultă

MORBIMORTALITATE - decesul prin AVC, EPA, IM


- netratata –mortalitate mare 79%
TRATAMENT IN SPITAL
- scădere în ore, zile – monitorizare stricta a TA
- trat. individualizat
- IMA - Ntg iv
- B bloc iv

- EPA - NTG sl si iv
- Furosemid iv
- Nitroprusiat de Na iv
- ACE - Enalapril iv, Urapidil iv

- AVC - nu se scade brusc - cu mai mult de 20% in


primele ore

HEMORAGIA CEREBRALĂ – scaderea TA in medie cu cu


20%
Categorii speciale de pacienţi
cardio-vasculari
Complianţa la tratament
•mai slabă la pacienţii asimptomatici
•mai slabă la pacienţii vârstnici
•mai slabă la pacienţii cu educaţie modestă
•foarte bună la anxioşi

Ce influenţează complianţa?
•relaţia medic-pacient
•reactiile adverse
•tipul medicamentelor
•influenta familiei
•influenta costurilor

Se preferă combinaţiile fixe sau medicaţie cu administrare


unică pentru pacienţii necooperanţi
Cum se previne hipertensiunea arteriala?
Va multumesc!

S-ar putea să vă placă și