SINDROMUL CLINIC DIN

HIPERTENSIUNEA CARDIACA

Barbulescu Monica Carmen

Clasa I-A-AMF
Semiologie
 Hipertensiunea arterială, este o patologie a
sistemului Cardiovascular caracterizata prin
majorarea cifrelor tensiunii arteriale, mai sus de
normă. Factorii ce realizează vasoconstricția
arterială ,se acordă un rol important SNC;
sistemului hipofizo suprarenal și hiperreactivității
vasculare.
 Sindromul metabolic a fost menţionat pentru că reprezintă
un grup de factori de risc asociat adesea cu HTA, care creşte
marcat riscEVALUAREA DIAGNOSTICĂ Procedurile
diagnostice au ca scop:
1) stabilirea nivelurilor tensiunii arteriale;
2) identificarea cauzelor secundare de hipertensiune;
3) evaluarea riscului cardiovascular global prin identificarea
altor factori de risc, a afectării organelor ţintă şi a
comorbidităţilor. Procedurile diagnostice cuprind: ° măsurători
repetate ale tensiunii arteriale ° anamneza ° examenul clinic °
investigaţiile de laborator şi paraclinice. ul cardiovascular.
 Clasificarea hipertensiunii arteriale
Clasificarea nivelurilor tensiunii arteriale (mmHg)
 Categoria TAs TCategoria TAs TAd
 Optimă <120 şi <80
 Normală 120-129 şi/sau 80-84
 Normal înaltă 130-139 şi/sau 85-89
 Hipertensiune grad 1 140-159 şi/sau 90-99
 Hipertensiune grad 2 160-179 şi/sau 100-109
 Hipertensiune grad 3 ≥ 180 şi/sau ≥ 110
 Hipertensiune sistolică izolată ≥ 140 şi <90Ad Optimă <90
 Conduita pacientului cu HTA
Procedurile de diagnostic cuprind:
  măsurări repetate ale tensiunii arteriale
  evidenţierea antecedentelor personale şi eredocolaterale
  examenul clinic
  investigaţiile de laborator şi paraclinice.
 Caseta 1. Paşii obligatorii în conduita pacientului hipertensiv
 1. Determinarea gradului HTA
 2. Investigarea obligatorie privind factorii de risc, a diabetului zaharat, a
sindromului
 metabolic, afectării organelor ţintă în HTA şi a condiţiilor clinice asociate
 3. Calcularea riscului cardiovascular total (tabelul SCORE al Societăţii Europene
de
 Cardiologie 2003) – vedeţi anexa nr.1.
 4. Determinarea riscului adiţional individual pentru pacientul cu HTA (tabelul 2,
figura 1)
 5. Alcătuirea planului de intervenţie pentru persoana concretă, pe termen scurt (1-3
luni) şi
 pe termen lung şi capacităţii de muncă.
 Notă: Riscul cardiovascular este stratificat în
patru categorii. Riscul mic, moderat, înalt şi
 foarte înalt se referă la riscul de evenimente
cardiovasculare fatale şi non-fatale la 10 ani.
 Termenul „adiţional“ indică faptul că pentru toate
categoriile riscul este mai mare decît media
 Anamneza
 Recomandări pentru evaluarea antecedentelor personale şi eredocolaterale
  Durata şi nivelul creşterii TA, înregistrate anterior
  Elemente de hipertensiune secundară:
  antecedente eredocolaterale de boală renală (rinichi polichistic);
  boală renală, infecţie a tractului urinar, hematurie, abuz de analgezice (afecţiune
 renală parenchimatoasă);
  ingestie de medicamente/substanţe: contraceptive orale, carbenoxolonă, picături
 nazale, cocaină, amfetamine, steroizi, antiinflamatorii non-steroidiene, eritropoietină,
 ciclosporină;
  episoade de transpiraţie, cefalee, anxietate, palpitaţii (feocromocitom);
  episoade de slăbiciune musculară şi tetanie (aldosteronism).
  Factori de risc:
  antecedente personale şi eredocolaterale de hipertensiune şi afecţiune cardiovasculară;
  antecedente personale şi eredocolaterale de dislipidemie;
  antecedente personale şi eredocolaterale de diabet zaharat;
  fumat;
  dietă;
  obezitate; gradul de sedentarism;
  sforăit; apnee în somn (informaţii şi de la partenerul de viaţă);
  tipul de personalitate.
 Este necesar un tratament de urgenţă
Hipertensiune malignă (hipertensiunea severă şi
retinopatia de gradul III-IV) Hipertensiune severă (>
220/120 mmHg) Complicaţii iminente (de exemplu,
atacul ischemic cerebral tranzitoriu sau ictus
cerebral, insuficienţă ventriculară stînga acută).
Pacientul se consultă pe loc!
 Complicaţiile tipice ale hipertensiunii arteriale
  Afecţiuni celebrovasculare:
  accident vascular cerebral (AVC) ischemic;
  hemoragie cerebrală;
  atac ischemic cerebral tranzitoriu.
  Afecţiuni cardiace:
  infarct miocardic;
  angor pectoral;
  cardiomiopatia hipertensivă;
  insuficienţă cardiacă.
  Afecţiuni vasculare
  anevrism disecant de aortă
  Afecţiuni renale:
  insuficienţa renală cronică;
  Retinopatie avansată:
  hemoragii şi/sau exsudate;
  edem papilar.
 Hipertensiunea la femei
 Tratamentul hipertensiunii la femei. Răspunsul la
agenţii antihipertensivi şi efectele
 benefice ale scăderii TA par să fie similare la
femei şi la bărbaţi. Inhibitorii ECA şi
 antagoniştii receptorilor angiotensinei trebuie
evitaţi în sarcină şi la femeile care au
 planificată o sarcină din cauza potenţialelor
efecte teratogene în timpul sarcinii.
 Tratamentul pentru hipertensiune, de regula,
implica o combinatie intre modificarile pe care le faci
in stilul de viata si medicatia prescrisa de medic.
Uneori, schimbarile in stilul de viata sunt suficiente
pentru a readuce tensiunea arteriala la valori normale.
Aceste modificari pot include: alimentatia, exercitiile
fizice si scaderea in greutate.
• Alfa-blocante - acestea relaxeaza anumiti muschi si
ajuta vasele mici de sange sa ramana deschise. Alfa-
blocantele functioneaza prin impiedicarea unui
hormon sa incordeze musculatura din peretii arterelor
mai mici si venelor mai mici, lucru care determina
vasele de sange sa ramana deschise si relaxate.
 Vasodilatatoare - aceste medicamente deschid
(dilata) vasele de sange. Ele afecteaza muschii din
peretii vaselor de sange, impiedicand muschii sa se
contracte si, astfel, impiedicand vasele sa se
ingusteze. Drept rezultat, sangele circula cu mai
multa usurinta prin vasele sanguine, iar inima ta nu
trebuie sa pompeze atat de mult.
 Alfa-beta-blocante (betablocante cu actiune alfa-
blocanta) - aceste medicamente functioneaza intr-un
mod similar cu beta-blocantele. Ele pot fi prescrise
de medic pentru pacientii cu hipertensiune arteriala,
care au un risc de a suferi de insuficienta cardiaca.