Ingrijirea

pacientului cu
cataracta
INDRUMATOR:
GEORGETA PASNICU
CURSANT:
FLORENTINA ANCUTA SERBAN
AMG ANUL II GRUPA D
Definitie si clasificare

 Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. Această opacifiere
este responsabilă de o scădere progresivă a vederii, la început însoțită de o jenă la lumină (fotofobie). Scăderea vederii
poate fi rapidă (câteva săptămâni) dacă e din cauza unui traumatism.
 Clasificare:
 congenitală — este consecința unui proces patologic intrauterin. Are diferite forme: zonală, capsulară anterioară, capsulară
posterioară și nucleară, dar nu progresează. Se poate trata prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei cristaliniene.
 senilă — apare în urma tulburării nutriției cristalinului la unele persoane trecute de vârsta de 50 de ani, cel mai des din
cauza diabetului zaharat. Se caracterizează prin schimbarea treptată a culorii pupilei în alb-cenușiu, scăderea progresivă a
vederii și, uneori, prin dublarea sau deformarea imaginii. Poate fi evitată prin extragerea cristalinului și înlocuirea lui cu o
lentilă biconvexă de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor.
 traumatică — reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin lovituri.
 complicată — este consecința unor boli intraoculare (iridociclită, glaucom ș.a.).
 radiativă — este rezultatul expunerii la radiații ionizante (neutroni, raze Roentgen).
 Simptomele cataractei

 Inmod normal, este nevoie de ani de zile pentru ca aceasta boala, cataracta, sa se dezvolte si pana cand cristalinul devine opac si incetosat.
Cataracta afecteaza adesea ambii ochi, insa rareori in aceeasi masura.
 Persoanele cu cataracta pot avea urmatoarele simptome:
• vedere incetosata, ca si cum pacientul ar vedea prin ceata sau printr-un strat de nori;
• vederea poate fi afectata de pete sau puncte mici;
• pacientul vede petice mici care ii incetoseaza unele parti din campul vizual;
• acuitatea vizuala se inrautateste atunci cand lumina este slaba in intensitate;
• acuitatea vizuala este uneori mai proasta atunci cand lumina este foarte puternica, stralucitoare;
• pacientii cu cataracta spun ca unele culori apar mai putin clare, ca si cand ar fi "sterse", decolorate;
• cititul devine dificil si, in cele din urma, imposibil;
• ochelarii de vedere trebuie schimbati mai frecvent;
• in cele din urma, purtarea ochelarilor devine tot mai ineficienta;
• rareori, o persoana poate vedea un halou in jurul obiectelor luminoase, cum ar fi farurile automobilelor sau luminile stradale, sau vede
dublu cu unul dintre ochi;
• pilotii companiilor aeriene sunt mai predispusi sa dezvolte cataracta, din cauza expunerii la radiatii ionizante.
 Factorii de risc ai cataractei

 Cataracta, in general, se dezvolta la ambii ochi, dar nu in mod egal. Cataracta de la un ochi poate fi mai avansata decat cataracta de la celalalt ochi,
provocand o diferenta de vedere intre cei doi. Oricine poate sa dezvolte cataracta deoarece cel mai mare factor de risc este varsta.
 Factorii care pot creste sansele de a face cataracta sunt:
 • varsta inaintata;
 • diabetul;
 • antecedentele familiale;
 • expunerea indelungata la lumina soarelui;
 • fumatul;
 • obezitatea;
 • hipertensiunea arteriala;
 • o leziune sau o inflamatie anterioara a ochilor;
 • o interventie chirurgicala anterioara la ochi;
 • folosirea prelungita a medicamentelor din clasa corticosteroizilor;
 • consumul unor cantitati mari de alcool.
Diagnosticarea cataractei

 Pentru a determina daca ai sau nu cataracta, medicul tau iti va analiza in detaliu simptomele si antecedentele
medicale si va face o examinare a ochilor. Medicul tau poate efectua mai multe teste, printre care si:
 • Testul de acuitate vizuala - un astfel de test foloseste o diagrama pentru a masura cat de bine poti citi o serie de
teste. Ochii tai sunt testati pe rand, in timp ce unul dintre ei este acoperit. Folosind o diagrama sau un dispozitiv
cu litere progresiv mai mici, medicul oftalmolog determina daca vederea ta prezinta semne de deteriorare.
 • Verificarea sensibilitatii la lumina - medicul iti examineaza ochii folosind un microscop pentru a inspecta
corneea, irisul, cristalinul si spatiul dintre iris si cornee. Acest microscop foloseste o "linie" de lumina intensa,
pentru a ilumina corneea, irisul, cristalinul si spatiul dintre irisul si corneea ta.
 • Examinarea retinei - pentru a pregati retina pentru acest test, medicul tau oftalmolog iti pune picaturi in ochi,
pentru a dilata pupilele. In acest fel ii este mai usor sa examineze retina, partea din spate a ochilor tai. Folosind o
lumina puternica sau un dispozitiv special numit oftalmoscop, medicul tau iti poate examina cristalinul pentru a
detecta semnele cataractei.
 • Tonometria ochiului - o tonometrie masoara presiunea din interiorul globului ocular.
 Proceduri chirurgicale pentru cataracta

 Pentru formele de cataracta severe, cel mai eficient tratament este interventia chirurgicala. Medicul specialist va recomanda operatia daca pacientul:
 • are dificultati atunci cand trebuie sa aiba grija de el insusi sau de o alta persoana;
 • nu poate conduce masina sau spune ca ii este dificil sa conduca; • are probleme cand trebuie sa plece de acasa;
 • spune ca ii este greu sa vada sau sa recunoasca fetele oamenilor;
 • are probleme in a-si face treaba, la locul de munca;
 • nu poate citi si nu se poate uita la televizor.
 Exista doua tipuri principale de operatie de cataracta. Decizia legata de ce tip de operatie se va folosi depinde de ce tip de cataracta are pacientul si
de experienta pe care o are chirurgul cu fiecare tip de interventie chirurgicala.
 • Facoemulsificarea - In cazul acestui tip de interventie chirurgicala, inciziile sunt mici, iar ultrasunetele sunt folosite pentru a descompune cristalinul
in bucati mai mici. Aceasta este cea mai intalnita metoda de efectuare a operatiei de cataracta. Medicul poate folosi un laser in timpul procedurii,
pentru ca este util pentru o anumita parte a interventiei.
 • Extractia extracapsulara standard a cristalinului afectat - In cazul acestui tip de operatie, cristalinul si partea frontala a capsulei care inveleste
cristalinul sunt deschise. Cristalinul este apoi indepartat cu grija de medicul chirurg, intr-o singura bucata. Operatia pentru cataracta implica
indepartarea cristalinului opac din ochiul afectat.
 Cristalinul poate fi inlocuit cu un cristalin artificial, numit "implant intraocular de cristalin". Daca acest implant nu poate fi folosit dintr-un anumit
motiv, se va renunta la implantul de cristalin, iar lentilele de contact sau, in cazuri rare, ochelarii de vedere, pot compensa pentru absenta cristalinului.
Posibile complicatii operatorii si post-
operatorii

 Cea mai comuna problema dupa operatia de cataracta este incetosarea sau opacifierea capsulei posterioare
a cristalinului intr-un interval de 5 ani de la prima operatie. Aceasta opacifiere, de obicei, nu reprezinta o
problema grava si este usor de tratat cu o operatie cu ajutorul laserului.
 Operatia de cataracta este, de obicei, facuta cu anestezie locala. Pacientul este sedat, iar substantele sunt
administrate intravenos chiar inainte de inceputul operatiei, care de obicei dureaza sub o jumatate de ora.
Majoritatea operatiilor de cataracta din zilele noastre se fac printr-o incizie mica, prin facoemulsificare
sau prin alte mijloace, printr-o incizie putin mai mare. In mai bine de 95% din cazuri, un cristalin nou,
cunoscut sub numele de implant de cristalin sau lentila intraoculara, este introdus in acelasi timp cu
indepartarea cataractei. Pacientul nu va simti cristalinul nou in interiorul ochiului.
 Cea mai mare parte a pacientilor trebuie sa isi limiteze activitatile doar pentru cateva zile, iar timpul de
recuperare dupa operatia de cataracta este scurt. Desi tehnicile moderne au facut din operatia de cataracta
o procedura destul de sigura, complicatiile pot sa apara la fel ca in orice interventie chirurgicala, inclusiv
cand e vorba de extractia cataractei, adica a cristalinului opac.
 Posibile complicatii operatorii si post-
operatorii
 Lista acestor complicatii operatorii include:
 • hemoragie,
 • infectie,
 • pierderea unei parti a cristalinului opac in ochi,
 • deplasarea lentilelor intraoculare,
 • glaucomul,
 • detasarea retinei.
 Din fericire, toate aceste complicatii sunt rare si, de obicei, pot fi tinute sub control. Orbirea este o complicatie rara a operatiei de cataracta.
 Operatiile moderne de cataracta implica lasarea unei portiuni mici din capsula cristalinului in interiorul ochiului, pentru a sustine implantul (cristalinul artificial). Aceasta capsula poate sa devina
opaca dupa mult timp, necesitand deschiderea acesteia cu ajutorul unui laser. Procedura este nedureroasa si rareori poate sa rezulte in complicatii precum tensiune oculara crescuta sau alte
probleme ale ochilor.
 Alte complicatii potentiale ale operatiei de cataracta sunt:
 • opacitatea capsulei posterioare;
 • dislocarea lentilei intraoculare (cristalinului artificial);
 • inflamatia ochiului;
 • sensibilitate la lumina;
 • fotopsia (perceptia vizuala a unor scantei, pete de lumina);
 • edemul macular (umflarea partii centrale a retinei);
 • ptosis / ptozis (prabusirea pleoapei superioare);
 • hipertensiune oculara (presiunea din ochi este crescuta).
Indicatii post-operatorii dupa interventia
pentru cataracta

 Dupa operatia de cataracta, medicul ii va da pacientului o serie de indicatii. In cazul

majoritatii pacientilor, vederea se imbunatateste aproape imediat. Poate sa dureze o vreme
pentru ca vederea sa se stabilizeze complet. Uneori, taietura (incizia) din ochi are nevoie
de o cusatura, dar aceasta este suficient de mica pentru a se vindeca singura.
 Pacientii ar trebui sa evite activitatile energice, cele care presupun efort, pentru o
vreme, dar cei mai multi oameni considera ca isi pot desfasura activitatile zilnice imediat
ce au ajuns acasa.
 Pacientul operat de cataracta va avea nevoie de un test pentru acuitatea vizuala, deoarece
cel mai probabil el sau ea va avea nevoie de ochelari diferiti de vedere dupa aceasta
interventie. Noii ochelari pot fi determinati doar dupa ce vederea pacientului s-a
stabilizat, insa acest lucru poate dura cateva saptamani.
Plan de ingrijire

Culegerea datelor
Nume: A
Prenume: L
Vârsta: 63 ani
Sex:masculin
Religie: ortodoxa
Nationalitate : romana
Stare civila: casatorit
Ocupatie: pensionar
Diagnostic : cataractă presenilă la o. s.
 
Motivele internarii:
Pacienta s-a internat pe baza cuponului de pensie. Operat de cataractă la O.D., în1990, în prezent se internează pentru operaţie la O.S.. Acuză scăderea acuităţii vizuale la O. S.

Istoricul bolii:
Bolnavul afirmă că nu a avut mari probleme cu sănătatea. A suferit de toate bolile copilăriei. A mai fost internat în spital pentru:
-apendicectomie -1956;
-afakie operatorie O.D. -1990(Absenta cristalinului. Afakia survine fie dupa o operatie de cataracta (extragerea chirurgicala a cristalinului), fie, mult mai rar, dupa un traumatism
ocular)
EXAMEN CLINIC LOCAL

A. Examen microscopic
O.S.QD.
conjunctive normal cicatrice limbică postoperatorie
sclere transparentă integră
cornee transparentă cicatrice limbică postoperatorie
camera anterioară medie mai profundă
iris normal iridodonezis
pupile centrală ovalară, cu axul vertical
opacifiat omogen în
cristalin afakie operatorie
toate structurile
căi lacrimale permeabile permeabile
EXAMEN CLINIC LOCAL

 B. Examenul funcţional al ochiului

 a) Acuitatea vizuală cu corecţie: O.S. = p.l.
 O.D. = 1/6 cep.
 b) Percepţie şi proiecţie luminoasă: O. S. = bună
 O.D. = bună
c) Reacţie pupilară: la lumină, la convergenţă = prezentă, consensuală.
 d) Dimensiuni pupilare: O. S. = 3 mm. orizontal, 5 mm. vertical
 O.D. = 3 mm.
 e) Tensiunea intraoculară: O.S. = 6/5,5 g
O.D. = 6/5,5 g Mobilitate oculară
normală.
EXAMEN CLINIC LOCAL

 C. Examen oftalmoscopic
 FOD - vitrosul uşor tulbure
 FOS - nu se luminează
 FO - nu se disting modificări
Nr. Nevoia Manifestări de Manifestări de Sursa de
Crt. fundamentală independenţă dependenţă dificultate
Torace normal
1 A respira conformat; - -
R = 18r/min
A bea şi a Regim alimentar Regim
2 -
mânca impus desodat
Urini normocrome
3 A elimina Scaun cu aspect normal - -
1/zi
A se mişca şi a -dificultate in a se
4 avea o bună - deplasa si Boala
postură disconfort fizic.
Dificultate de a se
5 A se odihni - odihni manifestată durere
prin facies palid
Dificultati la
A se îmbrăca Conform vârstei şi plagă
6 imbracare/dezbrac
A se dezbraca anotimpului operată
are
Dificultate de a-şi
acorda îngrijiri; A
A fi curat, tentat la -limitarea
Respectă regulile de
îngrijit şi a avea integritatea mişcărilor, -
7 igienă locală (ochi) şi
tegumentele tegumentelor plagă
generală
protejate datorită operatorie.
intervenţiei
chirurgicale
A păstra
temperatura T dimineaţa 36,8°C
8 - -
corpului în T seara 37°C
limite normale
Evitarea eforturilor fizice Durere acută
A evita mari, a traumelor manifestată prin -intervenţia
9
pericolele Respectarea igienei expresia chirurgicală.
ochilor nonverbala a feţei.
Comunicativă
10 A comunica Nu prezintă tulburări de - -
vorbire
Pensionară
11 A se realiza - -
Se consideră realizată
Vârsta
12 A se recrea În limita posibilităţilor -
Boala
Teama pacientului Lipsa
Vârsta,
13 A învăţa datorită insuficientei cunoştinţelor
Boala
cunoaşteri despre boală necesare
A practica Ortodoxă
14 - Vârsta
religia Merge des la biserică
EDUCAŢIE SANITARĂ

După părăsirea spitalului, pacientul trebuie să aplice sistematic prescripţiile medicului

specialist, atât în privinţa tratamentului, cât şi a modului de viaţă:
> Regim alimentar de consistenţă moale în primele 5 zile;
> Să evite emoţiile, frigul şi să ducă o viata liniştită;
> Să evite condimentele şi băuturile alcoolice;
> Să evite mişcările bruşte;
> Să se prezinte la control periodic, chiar şi atunci când nu are nici o acuză
oculară;
> Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi, sau simte că scade acuitatea
vizuală, să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte
imediat la medicul specialist.
EDUCAŢIE SANITARĂ

> Să doarmă în cameră bine aerisită şi obscură;

Când citeşte, lumina să cadă din lateral
> Să nu privească la T V până la indicaţia medicului;
> Să nu se aplece 4 - 5 săptămâni, deoarece îi creşte tensiunea
intraoculară şi poate compromite intervenţia;
> Am sfătuit familia să ofere un suport psihic şi fizic la domiciliu.
 HTTPS://
Va multumesc! WWW.YOUTUBE.COM/
WATCH?V=NGGD2AFP4NW