2123/20t7

PLANUT CURSUTUI

. l. Definitia AG

ANESTEZIA GENERALA . ll. Obiectivele principale ale AG

. lll. lndicatiile AG
. lV. Droguri utilizate in AG
Curs Anestezie si Terapie lntensiva . V. Aparatul de anestezie
Asistenta Medicala an lV . Vl. Fazele AG
Dr. Lupu Mary-Nicoleta . Vll. Complicatiile AG

r. ANESTEZTA GENERATA (AG) II. OBIECTIVELE PRINCIPALE AtE A. G,

. Definltie: Anestezia generala este starea . 1. ABSENTA CONSTIENTIZARII

indusa de droguri (medicatie),caracterizata de . 2. ANALGEZIA
pierderea temporard a constientei cu . 3. REI.AXAREA MUSCUI-ARA
imposibilitatea trezirii chiar si la stimuli
nociceptivi (durerosi) intensi,
. 4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI
ORGANISMULUI
- complet reversibila, datoratd administririi
unor substanfe chimice sau aplic6rii unor
agenli fizici.

2. ANATGEZIA
1. ABSENTA CONSTI ENTIZARI I

. Sedarea si hipnoza sunt stari de pierdere a . Este o componenta obligatorie a AG.

cunostintei;
- sunt obligatorii pentru AG; - gradul de analgezie trebuie sa fie proportional
- hipnoza constanta si de calitate asigura amnezia cu gradul stimularii nociceptive;
evenimentelor intraoperatorii; - se realizeaza prin administrare intravenoasa
- amnezie = imposibilitatea memorarii si evocarii
continua sau intermitenta de opioide,
evenimentelor intraoperatorii;
- se realizeaza prin administrare pe cale iv. de
administrare de anestezice inhalatorii +/-
sedative si hipnotice, intermitent sau continuu si analgetice non-opioide.
prin administrare respiratorie de anestezice
inhalatorii.

3. RETAXAREA MUSCUTARA
. lnseamna paralizarea musculaturii scheletice
pentru facilitarea de manevre si tehnici legate de
AG sau interventia chirurgicala.
- este o componenta optionala a AG;
- este obligatorie pentru ventilatia mecanica
controlata si pentru facilitarea interventiei
chirurgicale;
- se realizeaza prin administrarea de relaxante
musculare depolarizante si/sau nedepolarizante,
ce actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-
musculare.
III. !NDICATIILE AG
1. lndicatii ce tin de interventia chirurgicala
2. lndicatii ce tin de pacient
3. Preferinta pacientului
2. INDICATII CE TlN DE PACIENT
. Patologie sau tratament in curs, care
contraindica tehnicile loco-regionale: tulburari
de coagulare, infectii sau procese patologice in
zona de efectuare a anesteziei loco-regionale
etc.
. Boli sistemice cu dezechilibre functionale
patente: insuficienta respiratorie, soc, coma,
dezechilibre majore hidro-electrolitice, acido-
bazice etc.
-
2l23lzOL'i
4. MENTINEREA HOMEOSTAZIEI
ORGANISMUTUI
. Mentinerea functiilor vitale: schimb gazos,
pa rat ca rdio-vascu la r, sistem nervos centra
a I
in parametri adecvati.
- se mentin in limite homeostatice si alti
parametri: volemie, transport de oxigen,
echilibru hidro-electrolitic, acido-bazic, f luido-
coagulant, temperatura etc;
- este o componenta obligatorie a oricarei
tehnici de anestezie.
1. INDICATII CE TIN DE INTERVENTIA
CH!RURGICAIA
. lnterventii chirurgicale ce necesita analgezie si
relaxare musculara care nu se pot realiza prin
tehnici loco-regionale: chirurgia abdomenului
superior, ch. toracica, ch. cap si gat, ch. umarului
etc.
. lnterventii chirurgicale ce presupun interferenta
semnificativa cu functiile vitale: neurochirurgia,
ch. toracica, ch, cardiaca, ch. abdominala majora,
ch. aortei, ch. de transplantare etc.
3. PREFERINTA PACIENTULUI
. Pacientul are dreptul sa aleaga impreuna cu
medicul anestezist, o tehnica anestezica
pentru o anumita interventie chirurgicala.
. Aceasta tehnica trebuie practicata dupa
obtinerea consimtamantului informat.

IV. DROGURI UTITIZATE IN AG
. ln AG se folosesc:
1, Anestezice inhalatorii
2. Anestezice intravenoase
3. Analgetice
4. Relaxante musculare
1. ANESTEZICE INHALATORII
. La nivelul SNC determina pierderea starii de constienta si
analgezie,
- Preluarea din alveole catre sange si tesuturi se face pana
la egalizarea presiunilor partiale ale anestezicului la nivel
alveolar, sanguin si tisular,
- Varierea concentratiei inhalatorii a anestezicului (varierea
setarii pe vaporizor) determlna superficializarea sau
aprofundarea anesteziei prin modlficarea presiunilor
partiale in companimentul alveolar, sanguln sl tisular,
- La intreruperea administrarii de anestezic volatil sau
gazos, acesta parcurge drumul in sens invers (de la
tesuturi catre sange, alveole si catre exterior) in virtutea
diferentei de preslune partiala.
2. ANESTEZ]CE I NTRAVENOASE
. Sunt medicamente administrate iv si care
determina pierderea constientei.
. Nu au efecte analgezice (exceptie Ketamina).
. Nu determina relaxare musculara.
. Dupa administrarea iv, sunt circulate la tesuturi.
La nivelul SNC determina pierderea cunostintei.
. Terminarea efectului se face prin scaderea
concentratiei de drog din sange si, corespunzator,
scaderea concentratiei la nivel cerebral.
2123/20L7
1. ANESTEZ]CE tNHALATORIT (At)
. Sunt substante sub forma gazoasa (ex.
Protoxidul de azot) sau sub forma de lichide
volatile (halotan, izofluran, sevofluran).
. Patrund si se elimina din organism pe cale
respiratorie, cu metabolizare minima.
. Ele patrund pe cale inhalatorie (amestecate in
gazul inspirat), sunt preluate din alveole de
sange si circulate pana la tesuturi, in virtutea
diferentei de presiune partiala (mare in alveole,
nula sau mai mica in tesuturi).
1. ANESTEZICE INHATATORII
. Potenta unui anestezic lnhalator se descrie prin MAC
(minimal alveolar concentation).
. MAC = Concentratia alveolara care aboleste la 50% din
paclenti miscarile provocate de stimulul dureros (incizia
cutanata),
. Fiecare anestezic inhalator are propriul sau MAC.
. Amestecul dintre un anestezic gazos si unul volatil duce la
scaderea valorii MAC.
. Efectele anestezice ale Al sunt: hipnoza, analgezie
moderata, grad redus de relaxare musculara.
. Dau depresie respiratorie dependenta de doza.
. Depresle c-v mult diminuata la generatia noua de Al
(sevofluran).
2. ANESTEZ]CE I NTRAVENOASE
. Barbiturice (tiopental, propofol)
- Dau pierdere de cunostinta, depresie
respiratorie si c-v dependent de doza.
. Benzodiazepine (diazepam, midazolam)
- Determina anxioliza, amnezie, sedare sau
hipnoza dependent de doza.
- Pot determina depresie respiratorie
dependent de doza, mai putin depresie c-v.
 ,rrrx

3. ANALGETTCE
2. ANESTEZICE lNTRAVENOASE

. Etomidat . Opioidele dau analgezie constanta, insotita de

- Se foloseste ca agent de inductie. depresia centrului respirator (morfina,
- Mentine stabilitatea hemodinamica. fentanyl, petidina, pentazocina).
. Ketamina . Nu dau relaxare musculara,
- Determina pierderea constientei, analgezie . Pierderea de cunostinta este inconstanta.
dependent de doza.
- Pastreaza respiratia spontana la doze mici/medii
si stabilitatea hemodinamica.
- Este frecvent utilizata la copii.

4. RELAXANTE MUSCUTARE 4. RELAXANTE MUSCUTARE

. Actioneaza la nivelul jonctiunii neuro-musculare
si impiedica transmisia stimulului fiziologic pentru
contractia musculara.
. Detrmina scaderea fortei de contractie a
musculaturii scheletice dependent de doza, pana
la paralizie.
. Nu influenteaza starea de constienta.
. Nu determina analgezie.
. Se utilizeaza doar in combinatie cu anestezice si
analgetice, care vor produce hipnoza si analgezie,
. Sunt utilizate in AG pentru facilitarea intubatiei oro-
traheale, a ventilatiei mecanice si a interventiei
chirurgicale.
. ln functie de modul de actiune la nivelul jonctiunii
neuro-musculare, pot fi depolarizante (succinilcolina) si
nedepolarizante (pancuroniu, vecuroniu, atracurium,
rocuroniu, mivacurium).
. Relaxantele musculare depolarizante sunt indicate
clasic in intubatia cu sewenta rapida.
. Toate relaxantele musculare produc hipoventilatie
alveolara sau apnee, dependent de doza.

V. APARATUT DE ANESTEZIE V. APARATUL DE ANESTEZIE

. Este prezent obligatoriu in orice tip de

anestezie.
. Este utilizat constant in tehnicile de anestezie
generala.
. ln tehnicile de anestezie loco-regionala
trebuie sa fie in proximitatea pacientului,
pentru a fi folosit in caz de complicatii cu risc
vital.
 2123120L7

IV. APARATUL DE ANESTEZIE CIRCUITUT ANESTEZIC

. Componente:
1. Conexiunea cu sursele de fluide medicinale
(oxigen, aer comprimat, protoxid de azot,
vacuum)
2. Debitmetre (regleaza fluxul de gaz administrat)
3. Vaporizoare (dispozitive de administrare
controlata a anestezicelor volatile)
4. Circuitul anestezic (un sistem de tuburi gofrate,
conectoare si valve, care asigura circulatia
unidirectionala a fluxului de gaz)

V. APARATUT DE ANESTEZIE V. MON]TORIZAREA I NTRAANESTEZICA

5.slst.mul dc absorbtie a CO2 . Standard:

6. Slstemul de wntilatie cu belon (un tub gofEt legat la un
aparatul de anestezic si la cclalalt conectat la !n balon).
epat de
- Prezenta in incapere a unui medic anestezist sau
7. Valva dc supra prcslune (sc dcschide automat cand preslunea ln CA a unui inlocuitor calificat pe toata durata
ajunge la o valoarc sctata - uzual 30 - 35 cm H2O) anesteziei;
8. Aparat d. wntilati. mecanica ( unvcntilator incorpomt in aparatul
dc anestczle) - Oxigenare: concentratia inspiratorie a oxigenului
9. Circuit de.limrntarc dc u8enta cu 02 (livreaza oxigen 10096) (Fi02), pusoximetrie (Sp 02);
10. Slstcm dc vacuum (aspiEtir) - Ventilatie: capnografie, alarma de deconectare de
11, Modul de starr a panmetrilor rentilatorl
la circuitul respirator;
12, Modul dc monitoriErc a aparam.trilor wntilatorl si a ane
ste!lcelor Inha latorii - Circulatie: Ta noninvaziv, ECG, puls;
- Temperatura corporala

l.INDUCTIE
VI. FAZELE AG

1. lnductie . Perioada de trecere de la starea de constienta la starea

de anestezie generala, prin administrarea de anestezice
2. Mentinere iv. si/sau inhalator.
. Se pozitioneaza pacientul pe masa de operatie, se
3. Trezire monteaza toate dispozitivele de monitorizare, se
4. Faza postanestezica stabileste accesul venos.
. Apare depresia SNC cu disparitia reflexelor de protectie
a cailor aeriene, depresia ventilatiei, depresia tonusului
simpatic si depresie c-v (bradicardie, hipotensiune
arteriala),
. Se practica ventilatie pe masca, iar dupa relaxarea
musculara se protezeaza CA.
 2l23l2OL7

2. MENTINERE 3. TREZIRE

. Are loc interventia chirurgicala. . lncepe cand se termina interventia

. Se mentlne o profunzime adecvata a anesteziei functie de
stimularea nociceptiva. chirurgicala.
. Se continua si se adapteaza continuu analSeticul, relaxantul . Este faza de reversie a efectelor anestezicelor,
musculai Al, anestezicul iv.
. Profunzimea AG se face prin monltorizarea indexulul de reaparitie a constientei, a fortei de
bispectral (BlS) 0 - 100: hipnoza adecvata la 40-60. contractie musculara.
. Analgezle adecvata prln monitoriErea c-v,
. Monitorizarea relaxarii musculare prin evaluarea
. Se intrerupe administrarea oricarui anestezic
raspunsului muscular la un impuls generat de un stimulator inhalator sau iv.
de nerv periferic.
. Pot aparea: hipovolemie, varlatii ale functiei c-v si . Se antagonizeaza relaxantul muscular.
respiratorii.

4. F AZ,A POSTAN ESTEZI CA VII. COMPLICATIILE AG

. Este in stransa corelate cu AG. . Cele mai multe complicatii apar in cursul
. Este o perioada dominata de efectele remanente inductiei si trezirii.
ale anesteziei cu riscurile si complicatiile aferente,
. Necesita monitorizare clinica, a parametrilor
ventilatori, respiratori, hemodinamici, diureza,
temperatura etc.
. Cand pacientul este treaz, orientat, isi asigura
protectia CA, are semne vitale stabile peste 30
min, fara complicatii chirurgicale, va fi trimis la
salonul de chirurgie

VII. COMPTICATIILE AG RECAPITUTAREA CURSULUI

Fazele AG Complicatll
. l, Definitia AG
. rnductie ' ['ffii$3.?fi:iifiX;ili'ff/.ll'*:"o' . ll. Obiectivele principale ale AG
.hIiil, hip.n.rnl. m.ltn., nEturl

. Mentinere . lll. lndicatiile AG

Xjiilif$",iljfirt"ll'"ll'f,*.,
.
trcmboD wnoas Drcfunda eE
HiFxaml.,l.rln36p.s,hlparepnla,
. lV. Droguri utilizate in AG
. rrezire [rii.J#i.T]:iH,Eiiir"*i:i.,*,, . V. Aparatul de anestezie
EEtudak.
. Vl. Fazele AG
' il.h,"#11'*,i?1tr*liiil,l'!i Jl'.",'#
. Vll. Complicatiile AG
. Perioadapostanestezica E-turi,rct'ntl'd'u'im't''
imediata