Сolegul de Medicină Bălţi

Subiectul: ANESTEZIA GENERALĂ

 Argumentarea temei

• Anestezia este o specialitate medicală relativ nouă:

 poartă un caracter de urgență,
 diminue riscul traumatic, chirurgical,
 asigură supravețuirea bolnavului și vindecarea
postoperatorie.
 Este o specialitate în continua dezvoltare pe
măsură ce se descoperă noi substanțe, apar noi
tehnici care prezintă un mare interes și
responsabilitate pentru cei ce o practică.
 Plan:
• 1.Istoric
• 2.Definiție
• 3.Componente
• 4.Pregătirea pentru anestezie
• 5.Etapele în anestezia generală
a)Inducția
• b)Menținerea
• c)Trezirea
• 6. Monitorizarea
• 7.Medicația folosită în anestezia generală.
• 8.Incidente în anestezia generală
• 9.Asistența de urgență în complicații
ISTORIC
• Lupta împotriva durerii fizice a fost, foarte
probabil, cea mai mare și constantă luptă a
omului pentru supraviețuire.
• Istoria acestei lupte a fost extrem de
dramatică, nivelul atins astăzi în controlul
durerii reprezentînd o culme a foarte multor
experiențe și triumfuri izolate care se pierd în
negura timpului.
 Istoric:
1.Egipt anul 1500 î.e.n.
Se foloseau anestezice pe bază de extract de opium.

2.În sec II î.e.n în China în timpul operaţiei se administra pacientului un amestec

din vin și cînepă.

3.În același timp pe teritoriul Americii indienii foloseau cocaina din frunzele de
coca.

4.Alcoolul se folosea pe cîmpul de luptă

5.Psihoterapia, hipnoza

Анатолий Кашпировский, который в марте 1988 года во время специального телемоста организовал обезболивание
женщине, которой в другом городе без анестезии вырезали опухоль из груди .
PRIME SUBSTANȚE ȘI TEHNICI UTILIZATE:

extractului a extractului
de opium de maselăriță
(papaver (Hyosciamus
somniferum) niger)

utilizarea
mătrăgunei folosirea
(Mandragora hipotermiei
officinarum)
Cu toate aceste încercări, înainte de
1842 nu se poate vorbi de o tehnică
anestezică coerentă care să asigure
securitatea bolnavului și condiții
adecvate chirurgului pentru
desfașurarea actului operator.
Chirurgia sec. XVIII
 Pe 16 octombrie 1846,
Thomas Green Morton, un
dentist și student la medicină,
face la Boston prima
demonstrație publică de
anestezie cu eter dietilic.

Această dată este

considerată de mulți ca
recunoasterea oficială a
anesteziei generale.
 Anestezia –definiție

Totalitatea mijloacelor
farmacologice și tehnice
care permit bolnavului să
Pierderea tuturor suporte actul chirurgical în
senzațiilor și reacțiilor condiții de securitate și
față de mediul confort optim,iar chirurgul
inconjurător. să execute intervenția în
condiții
adecvate actului operator.
Componentele anesteziei:

Analgezia Hipnoza
obligatorie facultativă

Relaxare Homeostazia
musculară generală-
facultativă obligatorie
 ANESTEZIA GENERALĂ
• Pregătirea pentru anestezie:

I.Pregătire preliminară

II.Pregătire negmijlocită
 I.Pregătire preliminară

a) Pregătirea neuropsihică a bolnavului.

b) Examenul minuțios al organelor și
sistemelor de organe.
c) Corecția tulburărilor funcționale depistate în
timpul examenului.
d) Sanarea focarelor cronice de infecție din
organism.
e) Selectarea tipului de anestezie.
II.Pregătirea nemijlocită
(Anticipează anestezia)
• Scop.
1. De a calma bolnavul
2. De a reduce sau evita reacțiile reflexe
nedorite
3. De a micșora secreția glandelor.
Medicatia preanestezica:
• Premedicația(serală, matinală)
• Scop : anxioliză, sedare , asigurarea amneziei şi
analgeziei,
• BENZODIAZEPINE:
• Anxioliză
Amnezie
Hipnoză
+/-antiemetice
+/-antisecretorii
ANESTEZIA GENERALĂ-ETAPE

0.+/_
ETAPE premedicație 1.Inducția 2.Menținerea 3.Trezirea
ANESTEZIA GENERALĂ-INDUCȚIA

• Scopul: obţinerea anesteziei într-un

mod rapid şi plăcut.
• Începe în momentul administrării
drogurilor anestezice și continuă
pînă la atingerea unui nivel stabil al
anesteziei (pierderea stării de
constiență).
ANESTEZIA GENERALĂ-INDUCȚIA

1. perioada cu risc crescut.

2. pot să apară alterări bruște ale funcțiilor
respiratorii și circulatorii
3. perioadă în care se realizează intubația
endotraheală.
4. realizarea somnului anestezic.
ANESTEZIA GENERALĂ-INDUCȚIA

• Inhalatorie
• Intravenoasă
hipnoza, amnezie
+/-intubatie oro-traheală (IOT)
ANESTEZIA GENERALĂ(inducția inhalatorie
INDUCȚIA INTRAVENOASĂ
• Hipnotic = realizarea somnului anestezic
– benzodiazepine
– barbiturice
– propofol
– etomidat
– Ketamina
• Dacă AG este cu IOT, se pot asocia:
• +/_morfinic-protecție impotriva reacției
simpatice la laringoscopie
• +/_ Curara nedepolarizantă/ depolarizantă
INTUBAȚIA (IOT)
Materiale ptr. Intubație:
Balon Ambu + masca facială

Laringoscop cu lame diverse

Sonde diverse

Mandren/ bujii etc

Pipa Guedel

Sistem funcțional de aspirație

Seringa

Tifon/emplastru

Medicamente pregatite,etichetate
 -Preoxigenare
-Abord venos
-Toate materialele / aparatele pregătite și verificate
Laringoscopul
Sonda IOT cu / fără balonaș
Mască laringiană
Poziționarea corectă a anestezistului, a pacientului și a
asistentei ptr. IOT
Manevre de preintubație pe care le execută
asistenta medicală
Manevre-preintubație:

Abord venos

Administrarea medicației conform indicațiilor medicului

anestezist.

Deservirea medicului cu materiale necesare(laringoscopul

sub formă deschisă )

După indicație efectuarea manevrei Selic.

Manevre postintubație care le execută asistenta
medicală sub supravegherea medicului

1.umflarea balonașului(etansiezarea)

2.securitatea sondei de intubație

3.aspirarea secrețiilor traheo-bronșice

4. montarea sondei nazogastrice, vezicale

5.Evaluarea funcților vitale

 II. MENȚINEREA

• Perioada în care se desfașoară

intervenția chirurgicală

• Necesită monitorizare atentă (clinic

și paraclinic).
MONITORIZAREA
1. Urmărirea funcțiilor vitale periodic sau continuu
2. Observarea profunzimei anesteziei
și calitatea ei .
3.Interelația anestezist-pacient- echipament de
monitorizare, cu supravegherea:
-aparat de anestezie
-medicației folosite
-funcțiilor vitale ale pacientului
 Supravegherea clinica

Puls

ECG

TA

Respirația

Saturația în oxigen a sangelui

periferic( SPO2)

Valoarea CO2 la sfîrșitul

exspirului (pacientintul intubat)

Temperatura
Semne ce denotată superficialitatea anesteziei

1. Mișcări ale diferitelor segmente ale

corpului,
2. HTA,
3. Tahicardie,
4. Creșterea FR,
5. Transpirații,
6. Lacrimare,
7. Dilatarea pupilei.
Semne ce denotă profunzimea anesteziei

1. Bolnavul doarme profund

2. Sensibilitatea şi reflexele sînt complet
abolite
3. T/A şi pulsul în limitele normei
4. Respiraţia dirijată
5. Pupilile uşor miotice
6. Coloraţia tegumentelor normală.
 Protocolul anestezic
• Scop:
1. Act de memorizare pe durată scurtă a
evenimentelor(manevre,injectări,doze, perderi
de sînge s.a)
2. Document ştiintific care prin prelucrare, poate
duce la concluzii privind practica ulterioară.
3. Constituie un document medico-legal,
4. Document statistic pentru evaluare.
5. Document financiar.
Medicația folosită în AG
• Droguri administrate pe cale inhalatorie
• Gazoase : protoxid de azot;
• Volatile : halotan,izofluran, sevofluran,
desfluran
• Droguri administrate pe cale intravenoasă
• Hipnotice: tiopental, midazolam, propofol,
ketamina, etomidat;
• Opioide: fentanyl, remifentanyl, sufentanyl
Relaxante musculare:

• ±Curare depolarizante : succinilcolina;

• ±Curare nedepolarizante : atracurium
pancuronium,vecuronium, mivacurium,
rocuronium.
 III. TREZIREA

Perioada de revenire de la starea de somn.

Restabilirea stării de constiență cu revenirea reflexelor

vitale de protecție.

Antagonizarea drogurilor utilizate.

Metabolizarea și eliminare spontană.

Incidente anestezice

Hemodinamice: hTA sau HTA

Cardiace: tulburări de ritm, stop cardiac

Respiratorii: insuficiența respiratorie, hipoxie, stop

respirator,laringospasm,bronhospasm,sdr.Mendelson
Metabolice: hipoglicemie

Tehnice: iesirea acului din vena, deconectarea

sondei de intubație .
Incidente anestezice
Sistemul respirator
 Incidente anestezice

• Laringospasmul
• reprezinta adducția parțială sau
completă a corzilor vocale.
• Cauzele:
1. Corp strain la nivelul corzilor vocale
(mucus, sînge, vărsătură, laringoscop),
2. Substanțe iritante locale,
3. Anestezie superficială
4. Tiopentalul
 Incidente anestezice

• Asistenţa de urgenţă:
1. Înlăturarea cauzei
2. Aprofundarea anesteziei (dacă survine
în timpul intervenției)
3. Administrarea oxigenului pe mască
4. Intubația oro-traheală
5. Traheostomie (în caz de urgență
majoră).
 Incidente anestezice
• Profilaxie:
• Anestezie locală faringolaringiană cu
sprăy sau xilina 4%
• Scaderea secrețiilor cu atropină în
premedicație
• Evitarea anesteziei superficiale
• Inducție corectă
 Incidente anestezice

Sindromul Mendelson
(pneumonia de aspiraţie)

• Aspiraţia unei cantităţi de peste 25 ml de

conţinut gastric acid (pH < 2,5)poate
provoca o inflamaţie pulmonară acută
severă.
 Incidente anestezice

• Manifestări clinice:
• dispnee severă,
• hipoxemie,
• wheezing,
• infiltrate pulmonare lobare pe Rx
toracelui
 Incidente anestezice
Asistenţa de urgenţă:
1. Aspiraţia orofaringiană și intubaţia orotraheală
2. În prezenţa bronhospasmului, se vor administra
bronhodilatatoare (beta-agonişti şi aminofilină).
3. Antibioprofilaxia
4. Decomprimarea stomacului cu o sondă
5. Administrarea blocantelor H2 (ranitidină 50 mg,
famotidină 20 mg i.V.)
6. Administrarea de antiacide (30 ml sol. citrat de
Na per os)
 Incidente anestezice

• Profilaxia:

• Omeprazol preoperator
• Citratul de Na care acţionează imediat
neutralizand pH-ul acid.
 Incidente anestezice

•Recurarizarea:
•Se manifestă
respiratorii prin lipsa mişcărilor
•Cauza: anestezia generală prin intubaţie, cu
utilizarea miorelaxantelor.
 Incidente anestezice
•Asistenţa de urgenţă:
 Resuscitarea respiratorie
 Solicita medicul anesteziolog, pertru
reintubarea bolnavului şi trecerea la
respiraţie dirijată, pîna la restabilirea
respiraţiei autonome adecvate;
 Administrarea de antidot - Neostigmina
• Care sînt măsurile de prevenire?
 Incidente anestezice

• Asfixia mecanicĂ

• Cauze: căderea limbii în căile respiratorii

Voma, secreții ș.a.
• Semne clinice:
• Accese de tuse, lacrimare, tegumentele feţei
congestionate , cianotice
• A/U:
1. Dezobstrucţia căilor aeriene
2. Curăţirea cavităţii bucale
3. Aspirarea căilor respiratorii
4. Oxigenoterapie
Incidente anestezice
Care sînt măsurile de prevenire?
 Incidente anestezice

• Edemul laringelui
• Consecinţa utilizării unei
sonde oro-traheale cu
diametrul mai mare decît
traheea bolnavului.
• Pe tot parcursul intubării
mucoasa şi capilarele
sangvine sînt comprimate-
dereglări de circulaţie-
edem.
 Incidente anestezice

•Semne caracteristice:
• respiraţie alterată, zgomotoasă, frecventă;
cianoza, care progresează
•Măsuri de urgenţă:
• deblocarea căilor respiratorii prin aspiraţii
frecvente;
- oxigen umezit prin sonda nazală;
- sol. Eufilina 2,4% 10 mi i/v.
- reintubarea cu sondă endotraheală cu diametru
mai mic
• Care sînt măsurile de prevenire?
Sistemul cardio-vascular
 Trombemboliile

După operaţie se pot

forma trombi la nivelul
membrelor inferioare.
Dislocarea acestora poate
duce la trombembolii la
nivelul arterelor pulmonare,
însoţite de insuficientă
respiratorie severă.
Care sînt măsurile de prevenire?
 Profilaxia
1. Stabilirea obligatorie a
coagulabilităţii sîngelui în
perioada preoperatorie;

2. Administrarea anticoagulantelor,
la indicaţia medicului;

3. Înainte de operație bolnavilor cu

varice li se aplică pe membrele

inferioare feşi elastice.
Hemoragiile pot fi atît externe, cît şi interne.
Care sînt măsurile de prevenire ?
 Profilaxia hemoragiilor

Hemostaza definitivă minuţioasă în timpul intervenţiei

Aplicarea pungii cu gheaţă pe plaga postoperatorie, imediat

după intervenţia chirurgicală

 Asistenta medicală examinează atent aspectul

pansamentului
 Hemoragiile interne postoperatorii

Semne clinice caracteristice:

 Bolnavul acuză senzaţie de rău şi

fotopsie sau înrăutăţirea vederii;

 Tegumentele palide, cianotice în

dinamică;

 Respiraţia frecventă superficială;

 Pulsul accelerat, slab pînă la

filiform;
 Asistența de urgență:

1. Solicitarea medicului pentru examinarea

bolnavului;

2. Înlaturarea pernei;

3. Ridicarea membrelor inferioare la 30 ;

0

4. Administrarea oxigenului umezit prin sonda nazală;

5. Administrarea i/v asubstanțelor hemostatice

substituenţilor sangvini ;

6. Solicitarea de urgenţă a laborantului, pentru a

stabili numărul de eritrocite, hemoglobină şi
hematocritul care se repetă în dinamică
ÎNTREBĂRI?
Mulțumesc pentru
atenție.