INTOXICAIA CU ALCOOL METILIC (METANOL)

Metanolul este un lichid incolor, inflamabil, volatil, miscibil cu apa, cu alcoolul etilic, etanol
si cei mai multi din solventii organici.

Doza letala unanim acceptata este 30 ml metanol. 20420q165u

Metanolul se absoarbe pe toate caile pulmonara digestiva, transcutana.

Intoxicatia prin inhalare este de regula accidentala (n industrie), iar cea prin ingestie poate
fi accidentala sau voluntara (accidental, confuzie cu alcoolul etilic).
Dupa absorbtie se repartizeaza n tesuturi datorita hidrosolubilitatii sale mari. Este
metabolizat n aldehida formica si acid formic prin interventia alcool dehidrogenazei hepatice
(aceeasi enzima care metabolizeaza si alcoolul etilic) de aproximativ 5 ori mai lent dect alcoolul
etilic.
Acidul formic care ia nastere din oxidarea alcoolului metilic, este raspunzator de cea mai
mare parte din acidoza metabolica din cursul intoxicatiei acute.
Eliminarea metanolului din organism se produce n principal pe cale respiratorie si n
cantitate nesemnificativa, pe alte cai.
Toxicitatea metanolului este atribuita acidozei severe si partial efectelor ale formaldehidei,
rezultata din biotransformarea toxicului.
Leziunile anatomo-patologica, constau n:
- edem cerebral, leziune cu caracter initial inflamator, apoi atrofic la nivelul celulelor ganglionare
din retina (leziunile oculare sunt provocate de formaldehida)
- n afara leziunilor n sistemul nervos au mai fost semnalate leziuni degenerative si la nivelul
ficatului, rinichiului, plamnului, miocardului.
Se descriu si leziuni de pancreatita acuta necrotica hemoragica.
n formele usoare, apar tulburari neurosenzoriale, cefalee, vertije, manifestari ce sunt
reversibile n 24 ore.
Metanolul nu produce starea ebrioasa ca la alcoolul etilic, dect n mica masura, iar de la
absorbtia toxicului si pna la aparitia primelor simptome exista o perioada de latenta si severitatea
simptomelor nu exista o corelatie.
Ingestia concomitenta de metanol cu alcool etilic prelungeste perioada de latenta si
alterneaza severitatea simptomatologiei si evolutiei.
Intoxicatia acuta prin inhalarea masiva de vapori de metanol produce iritatia mucoaselor
cailor respiratorii, a conjuctivelor, cu manifestari clinice de traheobronsita acuta, conjuctivita acuta
si fenomene nervoase:
- cefalee, ameteli,
- vjituri n urechi
- greturi, varsaturi
tulburari de echilibru
- miscari involuntare
- senzatii de constrictie toracica
Dupa 2-3 zile, apar tulburari vizuale:
- vedere neclara, fosfene, scotoame, fotofobie
- ngustarea concentrica a cmpului vizual, fenomene ce evolueaza spre orbire
 La ingestia accidentala a unei cantitati mai mari de 30-50 ml metanol, dupa o perioada de
latenta de 40 minute pna la cteva ore, apar:
- cefalee, vertij,
- dureri abdominale violente
- varsaturi (uneori sangvinolente)
- agitatie, delir, convulsii apoi, se instaleaza coma profunda ntrerupta de
crize de hipertonie musculara si convulsii tonico-clonice.
Tratamentul n intoxicatia prin ingestie:
- spalatura gastrica cu solutie bicarbonatata 4% (comatosi se va face intubare orotraheala)
- antidotul este alcoolul etilic (pentru interfera metabolismul metanolului p.o. sol 45%, 85-100ml la
4 ore interval, maxim 2-3 zile)
- perfuzie 4-5% ser fiziologic n ser bicarbonatat
- tratarea insuficientei respiratorii acute si a insuficientei circulatorii acute, a convulsiilor, a comei si
edemului cerebral (sulfat de magenziu, manitol)
- diureza osmotica: manitol, glucoza hipertona, iar n cazurile severe hemodializa
Foarte important este tratamentul oftalmologic de specialitate:
- corectarea acidozei bicarbonat de sodiu p.o., i.v., perfuzie
- pentru blocarea alcool dihidrogenazei se poate folosi (rar la noi) o substanta - 4 METIL PIRAZOL