INTOXICAŢIA CU

ALCOOL METILIC

Sofronia Alina
C.E.P.A. IV
Grupa 301
 =Definiţie=
Alcoolul metilic sau metanolul (CH3OH),
cunoscut şi sub denumirea de spirt de
lemn sau carbinol este un lichid incolor,
cu gust arzător şi miros caracteristic
asemănător alcoolului etilic, cu care este
frecvent confundat, miscibil cu apa în
orice proporţii, inflamabil şi volatil, cu
punctul de fierbere de 65˚C.
 Utilizare:
 lacuri;
 vopsele filme fotografice ca lichid
 ca sicativ, diluant antigel;
în soluţii pentru  în tipografii şi litografii;
lustruirea mobilelor;

 în industria materialelor plastice, sticlei,

pielăriei;
 combustibil pentru unele motoare
(drujbe, aero şi hidromodele).
 Intixicaţia cu metanol
Alcoolul metilic poate pătrunde în organism pe
orice cale: digestivă, respiratorie sau cutanată.
Intoxicatia prin inhalare este de regulă accidentală
(în industrie), iar cea prin ingestie poate fi accidentală
sau voluntară (accidental, confuzie cu alcoolul etilic).
Metanolul se absoarbe rapid şi complet
gastrointestinal, nivelul maxim atingându-se la 1-2 ore
după ingestie. Se distribuie în apa organismului într-un
volum de 0,7 l/kg corp.
.
 Eliminarea este predominant prin metabolizare
hepatică, până la 10% fiind excretat ca atare prin urină si
plămâni.
Viteza eliminării unor supradoze reduse este de
aproximativ 14-20 ore, iar cea corespunzătoare
supradozării masive de 24-30 ore.
Alcoolul metilic se elimina din organism:
 25-27% netransformat, ca atare, în special prin aerul
expirat, dar şi prin urina (3-10%);
 metabolizat, concentraţia maximă de acid formic în urină
se constată a 2-a sau a 3-a zi de la ingestie.
Doza toxică este de 5-10 ml, iar doza letală = 30-60 ml, 1-2
ml/kg. Semnele intoxicaiei apar după o latenţă de 8-24 h, timp în
care se formeaz’[ metaboliţii toxici.
 Leziunile anatomo-patologice, constau în:
 edem cerebral, leziune cu caracter iniţial inflamator, apoi
atrofic la nivelul celulelor ganglionare din retină (leziunile
oculare sunt provocate de formaldehidă);
 au mai fost semnalate leziuni degenerative la nivelul ficatului,
rinichiului, plamânului, miocardului.
 leziuni de pancreatită acută necrotică hemoragică.
 în formele uşoare, apar tulburari neurosenzoriale, cefalee,
vertije, manifestari ce sunt reversibile în 24 ore.
Metanolul nu produce starea ebrioasă ca la alcoolul etilic,
decât în mică masură, iar de la absorbţia toxicului şi până la
apariţa primelor simptome există o perioadă de latenţă şi
severitatea simptomelor.
Ingestia concomitentă de metanol cu alcool etilic
prelungeşte perioada de latenţă şi alternează severitatea
simptomatologiei şi evoluţiei.
 Intoxicaţia acută prin inhalarea masivă de vapori de
metanol produce iritaţia mucoaselor căilor respiratorii, a
conjuctivelor, cu manifestari clinice de traheobronşită acută,
conjuctivită acută şi fenomene nervoase:

 cefalee, ameţeli  tulburări de echilibru

 vâjâituri în urechi  mişcări involuntare
 greturi, varsaturi  senzaţii de constricţie toracică

Dupa 2-3 zile, apar tulburari vizuale:

 vedere neclară, fosfene, fotofobie

 îngustarea concentrică a câmpului
vizual, fenomene ce evoluează spre orbire
 La ingestia accidentala a unei cantitati mai mari
de 30-50 ml metanol, dupa o perioada de latenta de 40
minute până la câteva ore, apar:

 cefalee, vertij
 dureri abdominale violente
 varsaturi (uneori sangvinolente)
 agitaţie, delir, convulsii apoi, se instalează
coma profundă întreruptă de crize de
hipertonie musculară şi convulsii tonico-
clonice.
 Decesul în cazul intoxicaţiei acute cu metanol se poate produce
prin paralizie respiratorie de tip central, insuficienţă cardio-
circulatorie acută, insuficienţă renală, pancreatită acută hemoragică,
acidoză.
Din punct de vedere medico-legal, în cazul în care s-a produs
decesul, se poate constata o coloraţie deschisă (rozacee-roşiatică) a
lividităţilor cadaverice, midriază,modificări degenerative ale retinei şi
nervului optic, precum şi o serie de semne necaracteristice (hemoragii
cerebrale, pulmonare, renale, pancreatice, distrofie hepatorenală,
gastrită, edem pulmonar).
 Tratament
Tratamentul în intoxicatia prin ingestie:
 spalatura gastrică cu soluţie bicarbonatată 4% (se va face intubare orotraheală)
 antidotul este alcoolul etilic (pentru a interfera metabolismul metanolului soluţie
45%, 85-100ml la 4 ore interval, maxim 2-3 zile)
 perfuzie 4-5% ser fiziologic în ser bicarbonatat
 tratarea insuficienţei respiratorii acute şi a insuficienţei circulatorii acute, a
convulsiilor, a comei şi edemului cerebral (sulfat de magenziu, manitol)
 diureza osmotică: manitol, glucoză hipertonă iar în cazurile severe hemodializă

Foarte important este tratamentul oftalmologic de

specialitate:
 corectarea acidozei bicarbonat de sodiu,
perfuzie
 pentru blocarea alcool dihidrogenazei se poate
folosi o substanţă - 4 METIL PIRAZOL
INTOXICAŢIA CU
ETILENGLICOL
 Etilenglicolul este un lichid dens, mai greu decât
apa, incolor, inodor, cu gust dulceag (siropos),
higroscopic, miscibil cu apa în orice proporţie, cunoscut
mai ales datorită utilizării ca lichid de răcire la
motoarele cu ardere interne (antigel, antifrig) sau ca
lichid de frână; datorită toxicităţii este înlocuit cu
propilenglicolul.
Simptomatologia se caracterizează prin:
 dureri abdominale şi vărsături;
 tulburări neuropsihice, de la euforie până la
somnolenţă, modificări hipertonice;
 tulburări cardiovasculare preum tulburările de
ritm: insuicienţa cardiacă congestivă;
 insuficienţa renală acută;
 fenomene neurologice, convulsii, insuficienţă
respiratorie acută, colaps, apnee.
 Diagnosticul de intoxicaţie cu etilenglicol se pune pe
baza investigaţiilor de laborator evidenţiindu-se:
 acidoza motabolică
 hipocalcemia

Tratamentul constă în spălătura gastrică şi

administrarea carbunelui activ.
se produce forţarea diurezei;
 în caz de depresie respiratorie se face ventilaţie;
dacă se instalează convulsii se recurge la calmarea lor;
 iar hemodializa se aplică în caz de insuficienţă renală
acută;
 dacă pacientul este conştient se provoacă voma.
 Vă mulţumesc
pentru atenţie!!!