UNIVERSITATEA CAROL DAVILA

BUCURESTI

EPILEPSIA
 Definitie

Epilepsia = Tulburare recurenta, paroxistica a functiei cerebrale in care

activitatea neuronilor devine necontrolata atacuri/crize de scurta durata (1-2
minute) cu debut brusc de:
- activitate motorie
- fenomene senzoriale
- fenomene vegetative
- tulburari de comportament, insotite sau nu de
- pierderea constientei (pc)
Epilepsia = un grup de afectiuni cerebrale cu gravitate variabila: de la forme
severe, dizabilitante sau cu risc vital pana la forme benigne.
Epilepsia presupune existenta a cel putin 2 crize.
Incidenta 70/100000/an
mai mare la copii si batrani
Prevalenta 6,4/1000
Fiziopatologie
Criza epileptica

= se datoreaza descarcarii de tip epileptic a neuronilor corticali, secundare unui

dezechilibru intre excitatie (creste) si inhibitie (scade) hiperexcitabilitate
= cand inhibitia de vecinatate este ineficienta excitatia difuzeaza controlateral
centri subcorticali trunchi cerebral maduva spinarii generalizare
= fenomenul paroxistic poate avea continut: motor, senzitiv, vegetativ, psihic.
N.B.: NU orice episod paroxistic de p.c. = criza epileptica.
=diagnostic diferential cu: - sincopa
- crize pseudoepileptice
- AIT
= poate fi semnul multor boli ce afecteaza neuronii corticali
 Clasificare 1

Epilepsia crize repetate, succesive care apar in afara unei

afectiuni neurologice acute.
In functie de etiologia activitatii neuronale anormale cerebrale,
crizele pot fi:
- idiopatice frecvent la copii (<18 ani), au trasatura genetica
- secundare (simptomatice) orice varsta
- criptogenice adulti (>18 ani), fara cauza decelabila

Clasificare 2
Functie de manifestarea clinica, varsta debutului, EEG, prognostic,
cauza (cand o stim):

A) epilepsie focala: - idiopatica (crize rare, evolutie benigna, EEG

varfuri in derivatiile centro-temporale)
- simptomatica
- criptogenica

B) epilepsie generalizata: - idiopatica

- simptomatica
- criptogenica
 Etiologie 1

Epilepsiile au cauze multiple multe tipuri de crize.

Orice modifica pattern-ul normal al activitatii

neuronaledelaboligeneralelaafectiunicerebrale
sautulburaridedezvoltarecerebralapoate
determina crize.
 Etiologie 2
Genetice
- arfiimplicateinmajoritateacazurilor,directsauindirect.
Uneleepilepsiisunturmareaunuisingurdefectgenetic
(12%);majoritateasedatoreazainteractiunii mai
multor gene siafactorilordemediu.Majoritateagenelor
implicateafecteazacanaleleionice,enzimele,GABA,sireceptoriipentru
proteinaG.
Pentrumajoritateapacientilor,geneleoferadoaro
predispozitiepentruepilepsie.Existaanumitegenecare
facpurtatorulacesteiamaisensibillafactoriidemediuce
potfitriggerpentrucrize.
 Etiologie 3
Dobandite
Cauze cerebrale =leziunialecreierului(tumoricerebrale,
traumatismecraniene,AVC)
Boli infectioase ale SNC (meningite,SIDA,encefalite
virale,parazitoze)
Suferinte pre/perinatale leziunicerebrale
Tulburari de dezvoltare.Epilepsiasepoateasociacu
dezvoltareaanormalacerebrala,uneoriasociindalte
afectiuni(autism,neurofibromatoza).
Etiologie 4
sub 3 ani: - suferinta perinatala

- idiopatica
- malformatii a-v
- traumatisme
- postinfectioasa (encefalita, meningita)
- convulsii febrile
- tumori
3-20 ani: - idiopatica

- malformatii a-v
- traumatisme
- tumori
- postinfectioasa
 Etiologie 5
20-50 ani: - tumori
- traumatisme
- toxica (endogene, exogene)
- metabolica (hipoxiecerebrala,diselectrolitemiiNa,
hipo/hiperglicemii,encefalopatiiuremica,hepatica,hipertensiva,
porfirie)
- vasculara
- postinfectioasa
- sevraj
peste 50 ani: - vasculara
- tumori
- traumatisme
-metabolica
 Factori de risc

Varsta: debutul=maifrecventinprimaparteacopilarieisaudupa
varstade60deani.
Istoric familial
Traumatisme craniene
AVC si alte boli vasculare
Dementa- poatecresteriscullaadultiivarstnici.
Infectii ale creierului
Crizele in copilarie: febramarepoatedeterminauneorilacopii
convulsii.Copiiicareauavutconvulsiifebrile,ingeneralnuvor
faceepilepsie,desirisculestesporitdacaauprezentatociza
prelungita,alteafectiunialeSNCsauistoricfamilialdeepilepsie.
 Diagnostic

N.B. O singura criza in context febril (convulsie febrila)

sau in cazul unei leziuni cerebrale NU insemna ca
pacientul are epilepsie.
Doar in cazul in care pacientul a avut 2 sau mai multe
crize poate fi diagnosticat cu epilepsie.
Epilepsia nu este usor de diagnosticat rapid. In majoritatea cazurilor nu
poate fi confirmata pana cand pacientul nu are minimum 2 crize.
 Simptome

Crizele pot afecta orice structura sau proces cerebral.

Simptomele variaza in functie de zona afectata si tipul
crizei.
In general un pacient cu epilepsie are acelasi tip de
criza, simptomele fiind similare de la un episod la
altul.
 Simptome crize partiale /focale

=crizelesuntrezultatuluneiactivitatianormaleneuronaledintr-ozona
limitata dincreier.Infunctiedeparteadincreiercualterareaactivitatii
electriceneuronale,simptomelevariaza.
Crize partiale simple (crizefocale)fara pierderea
starii de constienta.
Crize partiale complexe.Stareadeconstienta
estealteratasaususpendata.
 Simptome crize partiale /focale
Crize partiale (cu pastrarea starii de constienta) se clasifica la randul lor in functie
de gradul de alterare al starii de constienta in:
1. simple: - constienta pastrata:
- crize motorii focale (crize jacksoniene). Postcritic pareza Todd.
- crize somatosenzitive (amorteli, furnicaturi)
- crize senzoriale (vizuale, auditive, olfactive)
- crize vegetative (discomfort digestiv, paloare, transpiratii)
- crize psihice (tulburari paroxistice de constienta, afazii, dezorientare
temporo-spatiala, deja vu, jamais vu).
2. complexe: - constienta alterata:
- automatisme = miscari coordonate involuntare, care pot apare si
postcritic si pot fi:
- de perseverare (repetarea unei miscari obisnuite)
- de novo (repetarea unei miscari nefamiliare).
- sunt prezente la membre sau orofaringe.
= specifice epilepsiei de lob temporal si generalizare secundara stare de
constienta = alterata
 Crize generalizate

= crizele ce cuprind intregul creier.

= par sa debuteze simultan in intregul creier; nu se
poate identifica o zona de debut.
 Crize generalizate
Tipuri de crize generalizate:
Absente tipice automatisme/atipice.
Crize tonice: determina rigiditate musculara. Sunt afectati
mai ales muschii spatelui, membrelor; pot duce la caderi.
Crize clonice: se asociaza miscari bruste, ritmice,
repetitive. Sunt afectate mai ales gatul, fata ai membrele
superioare.
Crize mioclonice: sporadice, cu miscari bruste foarte
scurte la nivelul membrelor.
Crize atone (crize de cadere) = atonie brusca, urmata de
cadere (Sindrom Lennox Gastaut)
Crize tonico-clonice
Diagnostic 1

ANAMNEZA+
1. Examinarea neurologica: comportament, deficite
motorii, tulburari senzitive, semne de leziuni focale.
2. Teste de laborator: semne de infectie, boli genetice.
 Diagnostic 2
3. Electroencefalograma (EEG) cel mai folosit test paraclinic.
4. Tomografia computerizata (CT) poate evidentia anomalii
structurale intra/pericerebrale ce pot determina crize.
5. Rezonanta magnetica (MRI) este mai sensibila ca CT pentru
evidentierea leziunilor sau anomaliilor cerebrale.
6. RMN functional (fMRI) masoara modificarile fluxului sanguin ce
apar in diferitele zone ale creierului in activitate. Este util
inaintea interventiilor chirurgicale pentru identificarea ariilor
implicate in diferitele functii cerebrale (limbaj, miscare).
7. Positron emission tomography (PET) vizualizeaza ariile active
din creier si detecteaza anomaliile.
8. Single-photon emission computerized tomography (SPECT)
este folosit cand MRI si EEG nu pot localiza originea leziunii
provocatoare de crize.
 Diagnostic 3

EEG detecteaza activitatea anormala cerebrala specifica

epilepsiei prininregistrareaactivitatiielectriceacreierului
cuajutorulunorelectroziplasatilanivelulscalpului.
EEG esteutilasiindiferentiereatipurilordecrize.
EEG se poate inregistra in repaus, cu ochii inchisi, in
timpul hiperventilatiei sau cu stimulare luminoasa.
Inunelecazuriestenecesarainregistrareaintimpulsomnului
saudupaprivaredesomn.
TehniciEEGvideomonitorizare,electrocorticografie,EEG
cuelectrozideprofunzime,magnetoEEG
 Diagnostic 4
EEG:
- unde alfa (apar doar cu ochii inchisi)
= 8-12 cicli/sec
- unde beta >12 cicli/sec. Cu cat ritmul
are frecventa mai mare cu atat
amplitudinea e mai mica.
- unde teta - 3-7 cicli/sec
- reprezinta 20% din traseu la tineri unde de tinerete
- patologic > 20%
- in focar
- paroxistice
- unde delta frecventa <3 cicli/sec net patologic unde lente, hipervoltate
- unde delta cuplate cu varfuri epilepsie, apar in criza si intre crize -
manifestari intercritice prezente in 70% din cazuri, restul au traseu normal
trebuie reprodusa criza (activare)
- fiecare tip de criza are un tip de descarcare
Diagnostic 5

Diagnosticul imagistic prin CT sau RMN este

recomandat pentru investigarea oricarei crize
nonfebrile in vederea evidentierii anomaliilor
structurale intra/pericerebrale.
Rezonanta magnetica (MRI) este o investigatie mai
sensibila ca CT pentru evidentierea leziunilor sau
anomaliilor cerebrale, cu exceptia sangerarilor
intracraniene.
Tehniciimagistice:IRM,IRMfunctional,spectroscopie
CT Hemoragie spontana intracerebrala
CT Hemoragie spontana intracerebrala
CT - Cavernom gigant
CT Cavernom gigant
CT Tumora
CT - Metastaze
CT - Metastaze
CT - Metastaze
MRI: Asimetrie hipocampica
MRI: Asimetrie hipocampica
SPECT
SPECT
SPECT ictal in criza secundar generalizata
tonicoclonica
 Criza partiala
Presupune: - firing
- sincronizare neuronala, cu succesiunea mecanismelor:
1. Celulare depolarizare membranara paroxistica (Na, Ca) cu
t=200ms. Depolarizarea = manifestare a inhibitiei sau a excitatiei.
2. Agregare epileptogena are la baza sincronizarea neuronilor, care
se realizeaza prin:
- Conexiuni sinaptice
- Jonctiuni electrice
- Efecte directe de camp electric.
Sincronizarea se traduce EEG prin varfuri (sumare potentiale
postsinaptice excitatorii) si unde lente (sumare potentiale
postsinaptice inhibitorii).
3. Propagarea fenomenului este faza cu corespondent clinic
tabloul crizei epileptice.
 Mecanismul distrugerii neuronale
- Crizele prelungite distrugeri neuronale determinate de anoxie,
hipotensiune, hipertermie.

- Specific este efectul intrarii prelungite a Ca, cu activarea receptorilor

NMDA. Activarea lor potenteaza intrarea Ca, cu efect citotoxic.

- rNMDA stau la baza potentarii neuronale de lunga durata modificari

pre si post sinaptice cu pragului de excitabilitate, intretinuta in
cerc vicios si determinata de stimuli, initial cu frecventa si
intensitate mare.

- Anomaliile sau antagonizarea neurotransmitatorilor inhibitori (GABA,

adenozina), permit cresterea excitabilitatii in zona respectiva.
 Criza partiala

Criza simpl motorie

= manifestarea direct a unei populaii neuronale
- determin excitaii pe calea piramidal la mna/picior de partea opus.
Sunt micrii involuntare = clonii de partea opus.
- criza parial simpl durez cteva secunde.

- nu antreneaz pierderi de contien, bolnavul este critic, poate

aprecia durata crizei, circumstanele favorizante.

Criza parial simpl motorie se poate complica cu extinderea pe

ntreaga arie motorie i n cea vecin, sau excitaia cuprinde ambele
emisfere = criza generalizat (bolnavul i pierde contiena).
 Criza partiala - exemple
Criza Jacksonian = crizadeariemotorieprincipalcare
debuteazntr-oanumitextremitateiseextindecuprinznd
ntreagaariemotorie;progresiasefacesuccesivlanivelul
hemicorpului,petoatariaprimarn,,pat de ulei.
Criza motorie:
- dearie6,hipertonielocalizatlanivelulunuisegmentsaua
unuihemicorpdeparteaopus.
-aria8(oculocefalogire),deviaiacapuluitonico-clonic
persistentcucloniideparteaopus.

Dup criz exist situaii n care apare un deficit neurologic

corespunztor focarului epileptogen= paralizie postcritica
Todd.

 Criza generalizata
Mecanism = diferitdatoritamodificarilorpeintreaga
suprafata a cortexului si implicarii talamusului.
Inproducereaataculuisuntnecesari4factori:
1. Existenta focarului epileptogen = populatie
neuronalacudescarcareelectricadevoltajinaltsifrecventa
crescutasauhipersincronacufrecventa(1000c/secN=1c/sec)
2. Propagarea graduldepropagareesteinversproportionalcu
gradulexcitabilitatii,carelaepilepticieste.
3. Scaderea controlului inhibitor
4. Prezenta unui factor declansator (trigger)
 Absenta Epileptica a Copilului (Petit Mal)

Diagnostic:
Clinic pierderea starii de constienta (absenta)
EEG descarcari generalizate de varfuri si unde lente
caracteristice
 Absenta Epileptica a Copilului (Petit Mal)
- debuteaza la copil si scolar (3-10 ani)
- crize foarte scurte (~10-15s - maximum un minut)
- mioclonii putin ample ale pleoapelor, fetei, membrelor cu =3 cicli/sec
- simptomatologie motorie saraca
- copilul i pierde contiena
- i pstreaz tonusul nu cade
- privirea pironit, ochii deschii, nu se poate comunica cu el (absena tipic)
- incepe si se termina brusc, cu revenire completa, fara stare postcritica
- pot fi foarte multe pe zi = picnolepsie
- EEG = descarcari varf unda lente cu 3 cicli/sec; intre crize = normal;
- pot fi provocate prin hiperventilatie, SLI.
- au tendinta de disparitie spontana in timp (autolimitare).
- control medicamentos bun.
- in 10-20% din cazuri exista antecedente de epilepsie in familie.
Diagnostic EEG
EEG - absenta
 Criza generalizata tonico-clonica (Grand-mal)
- se caracterizeaza prin alterarea starii de constienta
Comporta urmatoarele faze:
1. faza prodromala= mereu aceeasi: nervozitate, mioclonii
2. aura = manifestarea primei descarcari
= semnalul de alarma pentru bolnav
- poate lipsi
= mereu aceesi, indicand focarul epileptogen
1+ 2 NU SUNT OBLIGATORII
3. faza tonica :
- dureaza 10-20 sec
- pacientul cade
- contractura generalizata, in extensie (opistotonus), apoi flexie
- contractia muschilor respiratori tipat
- contractia detrusoruluigolirea vezicii
- contractia musculaturii masticatorii (muscarea limbii), apneic, cianotic,
tahicardie/aritmii, sialoree, creste TA
- EEG unde repetitive 10 cicli/sec, apoi apare o unda lenta ce corespunde cu relaxarea
 Criza generalizata tonico-clonica (Grand-mal)
4. faza clonica relaxare EEG unde lente, fara varf - complet,
- durat > de un minut
- clonii generalizate ale membrelor i trunchiului (contracie relaxare)
- cresc n amplitudine i frecven i scad treptat pn la dispariie
- tulburri vegetative importante : *hipersalivaie, cu sput rozat
*hipersudoraie
*cianoz intens
*apnee
*variai de ritm cardiac: tahicardicardie
- leziuni traumatice
- relaxare sfincteriana, pentru urin apare nc din faza tonic = golirea vezici urinare
- bolnavul este nc incontient. Cloniile descresc n amplitudine i frecven pn la
epuizare. Apare dominana structurilor inhibitorii.
- se asociaz o modificare metabolic care nu mai permite susinerea funciei epileptice
= paralizii postcritice.
Criza generalizata tonico-clonica (Grand-mal)

5. coma post-critica ~ 30-ore, hipotonie, nu are redoare

de ceafa
6. revenire progresiva: confuzie datorita amnezie pe
perioada critica, cefalee; poate sa urmeze un somn
profund.

 Diagnostic pozitiv

- anamneza bolnavului i de la martorii oculari

- bolnavul poate da informaii descriptive n crizele pariale simple
- crizele pariale generalizate:
*bolnavul face mrturia amneziei complete i postcritic
*martorii oculari dau informaii descriptive ale crizei
- diagnosticul de certitudine = vizualizarea de ctre un cadru medical
= EEG modificat
Diagnosticul este clinic i numai susinut de EEG nu poate fi pus n
exclusivitate de EEG.
 Diagnostic diferential
- alte pierderi de contien: - sincope
- lipotimie de scurt durat
- crize psihogene, histeroepilepsie sau boal psihiatric de
alt natur
- tetanie latent (tulburare paratiroidian)
- migrena: dupa durata crizei + EEG
- AIT durata (ore) + simptome caracteristice de deficit
- ticuri
- mioclonii (de alte cauze: uremie, afectiuni degenerative cerebrale)
- hemispasm facial
- tulburari de somn
- amnezie globala tranzitorie - in general la varstnici, pacient dezorientat, dureaza ore, nu
stie ce s-a intamplat, datorita fenomenelor vasculare
- boli metabolice: uremie, insuficienta hepatica
 Tratament 1

Scopul tratamentului medicamentos este disparitia

sau reducerea semnificativa a frecventei crizelor i
o calitate corespunztoare a vieii, n condiiile
unor efecte secundare minime ale medicamentelor
antiepileptice.
 Tratament 2
- identifcarea factorilor favorizanti
- explicarea masurilor de igiena generala
- criza de tip epileptic unica NU va fi tratata decat daca:
1. este asociata o leziune cerebrala structurala
(decelabila prin CT, RMN)
2. traseu EEG modificat, peste 4-6 saptamani de la
producere.
Peste 65% dintre pacientii ce au facut o criza epileptica
unica se afla in situatia de a nu primi tratament; vor fi
tinuti sub observatie.
 Tratament 3
Epilepsia nu se vindec, se poate obine o ameliorare de lung
durat.
- Monoterapia = regula.
- Se incepe cu cea mai mica doza considerata eficace, si se va creste
pana la controlul crizelor sau la aparitia efectelor adverse.
N.B. Atentie la interactiunile medicamentoase si comorbiditati!
- Cand nu obtinem eficienta dorita, inlocuim cu alta monoterapie si
doar ulterior facem asocieri. Eficacitate suplimentara 15%.
- Daca nu se reuseste controlul crizelor dupa 1 an epilepsie
refractara chirurgie
- Daca raspunde la tratament, nu face crize 3-5 ani, se poate incepe
micsorarea progresiva a dozei pana la intrerupere si verificare
electrica.
 Tratament 4
Exista mai multe preparate medicamentoase antiepileptice:

Antiepileptice de generatie veche: Antiepileptice de generatie noua:

Carbamazepina-CBZ Eslicarbazepine acetate
Diazepam Felbamate
Ethosuximid-ESM Gabapentin -GBP
Fenitoin-PHT Lacosamide (Vimpat)

Fenobarbital-PB Lamotrigine -LTG

Primidone Oxcarbazepina -OXC

Acid Valproic -VPA Perampanel

Pregabalin
Tiagabine
Topiramat -TPM
Levetiracetam -LEV
Zonisamid
Tratament 4

Focala
Monodoza: CBZ, PHT, LEV (A), VPA (B), GBP, LTG, OXC, TPM
Asociere: CBZ, PHT, LEV, VPA, GBP, LTG, OXC, TPM, PGB, LSM
Tonico-clonic
Monodoza : VPA, CBZ, LTG, OXC, PHT, PB, TPM (C )
Asociere: VPA, CBZ, LTG, OXC, PHT, PB, TPM , GBP, PGB
Absen
Monodoza : ESM, VPA, LTG (C )
Asociere: VPA, LTG
Mioclonic
Monodoza : VPA, CZP, LEV, LTG (C )
Asociere: VPA, CZP, LEV, LTG
 Tratament 6

Pentru controlul crizelor este important:

medicatia trebuie administrata la ore fixe, in dozele
prescrise, fara omiterea unor doze.
trecerea la un generic sau asocierea altor medicatii
poate fi insotita de exacerbarea crizelor.
 Alternative terapeutice
Chirurgia = optiune pentru epilepsiile refractare la tratament.
Obiective:
-controlmaibunalcrizelor
-reducereaefecteloradversealeterapieimedicamentoase
-reducereahandicapuluipsihosocial
-deficitneurologicrezidualminim
Evaluare preoperatorie corecta = esentialapentrureusitaterapieiprin
identificareafocaruluiepileptogen,abeneficiilorsiconsecinteloractuluioperator.
Se poate obtine controlul total al crizelor in 6070% din cazuri.
Tehnica operatorie optima sestabilestepebazaevaluariipreoperatorii,inurma
uneianalizecomplexeefectuatedecatreneurochirurgsiechipadeevaluare
preoperatorie
Procedura: rezectia hipocampus-ului sau a zonei epileptogene, daca nu este
responsabila de functii vitale.
 Alternative terapeutice
Neurostimularea = optiune pentru epilepsiile refractare la tratament
ce nu sunt candidate pentru chirurgie:
- stimularea vagala: mecanismuldeactiunecefundamenteaz
aceasttehnicesteincompletelucidat,dareficacitateaterapeuticain
reducereafrecventeicrizelorrecomandaaceastalternativ
terapeuticncazuribineselecionate

- stimularea talamica anterioara

Dieta Ketogenica:pentru unele tipuri de epilepsie la copii.

+ Schimbarea stilului de viata

 Intreruperea tratamentului antiepileptic

-sepoatencercanumaidupcetimpde2-5anipacientul
nuamaiprezentatniciocrizclinic
-analizaindividualizatatinecontdeparticularitilede
evoluieiprognosticasindromuluiepileptic,
caracteristicilepacientului(vrst,terenpatologic,
complian),tipultratamentuluiurmat
-serealizeaztreptat,intr-unintervaldesaptamani-luni
-necesitamonitorizareclinicaiEEG
-reapariiacrizelorimpunereluareatratamentului
 Status epilepticus
Starea de ru epileptic=ocomplicaiesevernevoluia
uneiepilepsiicunoscutesaupoatesreprezinte
modalitateadedebutauneiepilepsiisauaunorcrize
epilepticeacute.
Dupaspectulclinic-convulsivant (tonico-clonic,clonic,
tonic,mioclonicsauparialmotor)saunonconvulsivant
(absen,focal)ivrstapacientuluisepoateaprecia
orientativcauzaceamaiprobabil,nabsenaunui
diagnosticrapiddecertitudine:tratamentinsuficientsau
ntreruptbrusc,comorbiditatiinfectioase,vasculare,
hipoxice,metabolice,toxice(alcool)
 Status epilepticus

- crize epileptice generalizate, recurente, cu durata de >30

- FARA recuperarea starii de constienta intercritic
Starea de ru epileptic convulsivant generalizat
reprezint o urgen neurologic datorit morbiditii i
mortalitii pe care o antreneaz.
-10-30%dintrepacientidecedeazaia~30zile
 Status epilepticus - tratament
Obiective:
-oprireacrizelor
-susinereafunciilorvitale
-tratamentulcauzeisaualfactorilordeclanatori
-prevenirea,tratareacomplicaiilorstatusului:
1. cerebrale(leziunihipoxice/metabolice,leziunisecundare
crizelor,edemcerebral,hipertensiuneintracranian,tromboz
venoascerebral,hemoragiiiinfarctecerebrale
metabolice
Tratamenulpresupuneinternaredeurgen,depreferindirectntr-
o unitate de terapie intensiv,iinstituireaimediataunor
msurideterapiestandardizate,etapizate.
Status epilepticus - tratament
1. eliberarea cailor respiratorii si ferirea de traumatisme
2. Diazepam administrat intrarectal, i.v., i.m.
3. internare de urgenta, de preferat in STI sustinerea functilor vitale +
masca de oxigen + abord venos
4. analize (eventuala cauza; dozarea medicamentului)
5. i.v.: - Diazepam/Lorazepam/Midazolam 1f diluata pentru a preveni stopul
respirator;
- Fenitoin/Valproat
6. depletive: scaderea edemului cerebral (Manitol)
7. in stare grava/lipsa raspunsului terapeutic: curarizare, propofol, IOT, VM
- dupa >30 leziune ireversibila cerebrala