Electroencefalograma

(EEG)
Electroencefalografie

 Tehnica electrofiziologica prin care se

inregistreaza activitatea electrica de la nivelul
structurile cerebrale prin montarea
electrozilor:
 La nivelul scalpului ( EEG)
 La suprafata cortexului (Electrocorticograma)
 In profunzimea structurilor cerebrale
(Electrograma)
Electroencefalograma
 Istoric:
 1875 Richard Caton – ECG la soarece si maimuta
 1924 Hans Beger – EEG, activitate electrica cerebrala,
modificarea acesteia in diferite stausuri functionale ale
creierului: somn, anestezie, hipoxie, boli cerebrale (ex.
Epilepsia)

 1934 Adrian si Matthews –unde cerebrale, ritm alfa, oscilatii

regulate 10-12 Hz
 1953 Aserinsky and Kleitmean descriu REM sleep
Electroencefalograma

 In momentul excitarii sinaptice a

neuronilor (piramidali) se creaza o
diferenta de potential intre soma si
dendrita determinand aparitia unui flux
electric. Suma fluxuri electrice de la
acesti neuron creaza potentiale electrice
care pot fi inregistrate cu ajutorul
encefalografului.
 Traseul inregistrat este denumit
encefalograma
 Aceste sunt denumite si unde cerebrale
dar exista obiectii ale mai multor
neurofiziologi pentru ca:
 Sunt slab corelate cu activitatea cerebrala
 Creierul nu conduce unde electrice
 Nu sunt masurati curenti electrici, mai de
graba diferenta de potential
Tehnica

-Electrozi cu medii
conductive
-Amplificatori si filtre
- Convertor
analog/digital
-Aparat de inregistrat
Electrozi
 Trei tipuri de electrozi:
 Electrod activ

 Electrod de referita

 Electrod de masa

 Configuratie (montaj) :
 Minima: 1 electrod activ,
1 electrod de referita si 1
electrod masa
 Maxima: “multi-channel”
poate fi compusa din
128-256 de electrozi
activi
 Standardizat 1958: 21 de
electrozi activi in sistemul
10-20
Amplificare si filtrare
 Amplificare 100-100000:
 Semnalul trebuie amplificat pentru a putea fi vizualizat, inregistrat si convertit
digital
 Trebuie sa fie selectiva cu separarea semnalului de zgomotul de fond

 Se filtreaza semnalul analog pentru eliminarea in mod uzual :

 “Zgomotul de fond” ex. Semnale de la reteaua de alimentare 50- 60Hz si
alte frecvente “urbane” ( se elimna frecventele peste 40 Hz sau din intervalul
50-60Hz)
 Semnale cu frecventa joasa determinata de biopotentialele fiziologice (ex.
Respiratia)

 Protectie pentru:
 Supratensiune tranzitorie a echipamentului, pacientului sau al curentului de
alimentare
Convertor analog/digital
 Transformarea semnalului analog in semnal digital
 Impartirea semnalului in parti cu perioada de timp fixa
 Transformare digitala a fiecarei parti in reprezentare
digitala
 Rezolutia de conversie este determinata de cea mai mica
amplitudine care poate fi modelata. (obisnuit 212=4096 care
permite inregistrarea unui potential minim posibil de 0,5μV)
 Se realizeaza o filtrare suplimentara a semnalului prin
metode liniare si nonliniare
Aplicatii
 Monitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii
cerebrale;
 Localizare leziuni cerebrale ca: tumori cerebrale, AVC,
ischemie cerebrala, traumatisme;
 Testarea cailor aferente (PEV, PEA, PES)
 Controlul anesteziei
 Investigare epilepsie:
 Testarea efectelor medicamentelor antiepileptice;
 Monitorizare dezvoltare cerebrala;
 Investigare somn – somn si boli asociate.
 Ritmuri normale EEG
 Frecventa intre
0,5-26 Hz
alfa
 Sunt impartite pe beta
baza frecventei in teta
4 tipuri delta

 Amplitudinea
variaza cu fiecare
tip
 Ritm alfa si beta
Ritm alfa:
Ritm beta:
-7,5 – 13 Hz
-14-30 Hz ( >14 Hz)
-Este mai evident
-Este mai evident in
in regiunile
regiunile frontale
posterioare
alfa beta -Conditii: activitate
-Conditii: ochi
mentala (ex. calcul,
inchisi si relaxare
gandire, ochi
-Ritm major la deschisi)
adulti in stare de
-Ritm al activitatii
relaxare
rapide
deschide ochi
 Ritm delta si theta
Ritm theta: Ritm delta:
-3,5 – 7 Hz -Sub 3 Hz
-Activitate lenta -Normal si dominant in
-Distributie generalizata stadiile 3 si 4 de somn

-Normal: la copii sub 13 -Dupa varsta de 1 an

ani si la adulti in somn -Patologic: focal in leziuni
stadiul 2 subcorticale si difuz in
-Patologic: apare focal in leziuni profunde pe linia
leziuni subcorticale si mediana, leziuni difuze
difuz in leziuni profunde corticale sau encefalopatii
pe linia mediana, leziuni metabolice
difuze corticale sau
encefalopatii metabolice
 Artefacte
-Legate de pacient:
-Orice miscare a corpului
-Transpiratie
-Puls
-EKG
-Miscarea ochilor
-Legate de apartura:
-Intreruperea conductantei firelor
-Miscarea electrodului
-Prea multa pasta sau electrod uscat
-Baterie descarcata
Unde normale dar atipice
 Lambda –POSTS

 Complexe K

 Unde V

 Fusuri de somn
 Variante normale de EEG
 Ritm psihomotor (ritm armonic
theta) T

 Varfuri Wicket
D

 Ritm Mu (en arceau) C

 Varfuri mici ascutite ale P

F
somnului (BETS/SSS)

 Ritmul de 6 si 14 HZ

 vârf-undă 6Hz (varfuri si unde

fantoma)
EEG – somn
Durata si succesiunea ritmurilor in
perioada de somn

Stadiu I REM

Stadiu II

Stadiu III-IV
 Stadii EEG, EOG, EMG in somn
 Stadiul 1
 Activitate alfa diminuata voltaj scazut asociata cu activitate sedusa 3-7
Hz (unde theta)
 Miscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute
 Stadiul 2
 Activitate redusa cu frecvente mixte, se asociaza complexe K cu fusuri
de somn de 12-14 Hz
 Miscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute
 Stadiul 3 si 4
 Unde delta cu propotie sub 50% (stadiul 3) si peste 50% I stadiul 4
 Miscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute
 REM
 Ritm cu activitate rapida cu frecvente mixte (somn desincronizat)
 Miscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare absente
Stadii ale starii de somn
Stadii 1-4, REM
Polisomnografie, REM
EOG

EEG

EKG
Epilepsia grand mal
Epilepsia petit mal