Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electroencefalografie
Tehnica electrofiziologica prin care se inregistreaza activitatea electrica de la nivelul structurile cerebrale prin montarea electrozilor:
La nivelul scalpului ( EEG) La suprafata cortexului (Electrocorticograma) In profunzimea structurilor cerebrale (Electrograma)
Electroencefalograma
Istoric:
1875 Richard Caton ECG la soarece si maimuta 1924 Hans Beger EEG, activitate electrica cerebrala, modificarea acesteia in diferite stausuri functionale ale creierului: somn, anestezie, hipoxie, boli cerebrale (ex. Epilepsia)
1934 Adrian si Matthews unde cerebrale, ritm alfa, oscilatii regulate 10-12 Hz 1953 Aserinsky and Kleitmean descriu REM sleep
Electroencefalograma
In momentul excitarii sinaptice a neuronilor (piramidali) se creaza o diferenta de potential intre soma si dendrita determinand aparitia unui flux electric. Suma fluxuri electrice de la acesti neuron creaza potentiale electrice care pot fi inregistrate cu ajutorul encefalografului. Traseul inregistrat este denumit encefalograma Aceste sunt denumite si unde cerebrale dar exista obiectii ale mai multor neurofiziologi pentru ca:
Sunt slab corelate cu activitatea cerebrala Creierul nu conduce unde electrice Nu sunt masurati curenti electrici, mai de graba diferenta de potential
Tehnica
-Electrozi cu medii conductive
-Amplificatori si filtre
- Convertor analog/digital -Aparat de inregistrat
Electrozi
Trei tipuri de electrozi: Electrod activ Electrod de referita Electrod de masa Configuratie (montaj) : Minima: 1 electrod activ, 1 electrod de referita si 1 electrod masa Maxima: multi-channel poate fi compusa din 128-256 de electrozi activi Standardizat 1958: 21 de electrozi activi in sistemul 10-20
Amplificare si filtrare
Amplificare 100-100000:
Semnalul trebuie amplificat pentru a putea fi vizualizat, inregistrat si convertit digital Trebuie sa fie selectiva cu separarea semnalului de zgomotul de fond
Zgomotul de fond ex. Semnale de la reteaua de alimentare 50- 60Hz si alte frecvente urbane ( se elimna frecventele peste 40 Hz sau din intervalul 50-60Hz) Semnale cu frecventa joasa determinata de biopotentialele fiziologice (ex. Respiratia)
Protectie pentru:
Convertor analog/digital
Impartirea semnalului in parti cu perioada de timp fixa Transformare digitala a fiecarei parti in reprezentare digitala Rezolutia de conversie este determinata de cea mai mica amplitudine care poate fi modelata. (obisnuit 212=4096 care permite inregistrarea unui potential minim posibil de 0,5V) Se realizeaza o filtrare suplimentara a semnalului prin metode liniare si nonliniare
Aplicatii
Monitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii cerebrale; Localizare leziuni cerebrale ca: tumori cerebrale, AVC, ischemie cerebrala, traumatisme; Testarea cailor aferente (PEV, PEA, PES) Controlul anesteziei Investigare epilepsie: Testarea efectelor medicamentelor antiepileptice; Monitorizare dezvoltare cerebrala; Investigare somn somn si boli asociate.
Frecventa intre 0,5-26 Hz Sunt impartite pe baza frecventei in 4 tipuri Amplitudinea variaza cu fiecare tip
Ritm beta: -14-30 Hz ( >14 Hz) -Este mai evident in regiunile frontale
alfa beta
Ritm delta:
-Sub 3 Hz -Normal si dominant in stadiile 3 si 4 de somn -Dupa varsta de 1 an -Patologic: focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice
-Patologic: apare focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice
Artefacte
-Legate de pacient:
-Orice miscare a corpului -Transpiratie -Puls
-EKG
-Miscarea ochilor -Legate de apartura: -Intreruperea conductantei firelor -Miscarea electrodului -Prea multa pasta sau electrod uscat -Baterie descarcata
Unde V
Fusuri de somn
Ritm psihomotor (ritm armonic theta) Varfuri Wicket Ritm Mu (en arceau) Varfuri mici ascutite ale somnului (BETS/SSS)
F
D
C P
Ritmul de 6 si 14 HZ
vrf-und 6Hz (varfuri si unde fantoma)
EEG somn
Durata si succesiunea ritmurilor in perioada de somn
Stadiu I
REM
Stadiu II
Stadiu III-IV
Stadiul 1
Activitate alfa diminuata voltaj scazut asociata cu activitate sedusa 3-7 Hz (unde theta) Miscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute Activitate redusa cu frecvente mixte, se asociaza complexe K cu fusuri de somn de 12-14 Hz Miscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute Unde delta cu propotie sub 50% (stadiul 3) si peste 50% I stadiul 4 Miscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute Ritm cu activitate rapida cu frecvente mixte (somn desincronizat) Miscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare absente
Stadiul 2
Stadiul 3 si 4
REM
EEG EKG