Sunteți pe pagina 1din 47

Electroencefalografie

Curs 5
Activitate bioelectrica provocata

METODE DE ACTIVARE
- Proceduri care provoaca sau activeaza activitatea paroxistica interictala
sau pot induce criza electroclinica asemanatoare celei spontane.
- Pe traseul de repaus se pot observa cca. 40% din grafoelementele
patologice.
1) Inchiderea si deschiderea ochilor.
- activeaza descarcarile de varf-unda 3c/sec. in absenta PM.
- precipita criza mioclonica masiva cu polivarf-unda.
La fel actioneaza intunecarea brusca a camerei – photosteristic epilepsy.
2) Hiperpneea (3-5min) – cu o frecventa de 25-30 respiratii/min → alcaloza
→ vasoconstrictie cerebrala cu ischemie si hipoxie, iar celular oxidare
excesiva a glucozei cu perturbari electrolitice transmembranare.
- Se poate repeta in cursul examinarii
- Poate produce parestezii, spasme carpopedale, senzatie de sufocare,
ameteli, incetosarea vederii (spasme vase retiniene)
- creste activitatea structurilor sincronizante din mezencefal si talamus.
- modificari – fiziologice - la copii, adolescent;
- creste amplitudinea,
- creste incidenta ritmului de baza,
- induce activitate lenta difuza
- modificari functionale - hipersincronie lenta,
- patologice - descarcari de varf-unda 3c/sec in PM si crize
generalizate de diferite tipuri,
- uneori evidentiaza activitate paroxistica focala.
Se urmareste revenirea traseelor dupa incetarea hiperpneei.
3) Stimularea luminoasa intermitenta (SLI) - stimulare fotica cu flash
cu durata foarte scurta (30 - 100ms) cu frecventa variabila de la 4-50
c/sec. Frecventele cele mai folosite 14-16 c/s. Sursa la 30cm de pacient.
SLI permite studierea:
– fenomenului de insusire/antrenare in regiunile cu ritm alfa a frecventei
de stimulare sau frecvente armonice (la 2=4, la 4-16c/s, etc).
- patologic - 4 tipuri de raspuns:
1. descarcari bilateral sincrone de varf-unda cu sau fara absente clinice -
Petit Mal fotosensibil.
2. descarcari de polivarf si polivarf-unda in regiunea fronto-centrala si
vertex - in epilepsie de orice forma cu fotosensibilitate, dar si la
neepileptici - nevroze, sindrom posttraumatic, deprivare de somn, sevraj
alcool.
3. descarcari de varf-unda si polivarf-unda parieto-occipital uneori cu
iradiere anterioara - la epileptici, in special la cei cu leziuni epileptogene
in aceste regiuni, dar si la neepileptici - migrena, tulburari circulatorii
cerebrale.
4. potentiale miogene in orbicular, frontal sau toata musculatura
(mioclonii bilaterale la epileptici, in special la cei cu crize fotosensibile),
dar si la neepileptici - sevraj de alcool, barbiturice, schizofrenie.
Valoarea diagnostica a SLI:
- evidentializeaza raspunsul fotoconvulsivant
- poate duce la precipitarea unei crize identice cu cea a
pacientului, la cei cu istoric de epilepsie fotosensibila.
4) Somnul fiziologic sau indus medicamentos sau privarea de somn
(Gibbs si Fuster -1948)
-Poate activa toate formele de epilpsie
-Somnul indus medicamentos – prudenta la copii, batrani, boli cronice
severe (hepatite cr, insuf respiratorii, cardiace)
-Se pot folosi: pentotal sodic, amital sodic, clorpromazin (dau un somn
apropiat de fiziologic, fara incarcarea traseului cu frecvente rapide ca
barbituricele.
Mecanisme
- actiune inhibitorie asupra formatiei reticulate urmata de desaferentare
pasagera si eliberarea focarelor si leziunilor epileptogene,
- facilitarea activitatii sistemelor de sincronizare subcorticale.
Stadiul II si III – efect activator asupra paroxismelor ictale.
REM inactiveaza descarcarile generalizate in anumite cazuri, dar
uneori evidentiaza descarcarile focale primare — disinergia cerebeloasa
mioclonica, mioclonii intentionale post anoxice.
Efect activator maxim - prima parte a noptii si la trezire, deci stadiul II
si III - primele 2 ore de somn.
5) Activarea medicamentoasa
-tehnica folosita de Meduna, Jasper, Gastaut
- se folosesc medicamente cu efect excitator, convulsivant asupra
structurilor cerebrale.
- se executa usor,
- bine tolerata,
- lipsa de toxicitate,
- zona larga de siguranta intre descarcarile electrice si criza clinica.
Se folosesc: - cardiazol, metrazol – mai ales la cei cu modificari EEG
bilateral sincrone
- bemegride, ahynon - mai putin toxice,
- cu metabolizare mai rapida,
- zona de siguranta mai larga.
C.I. – cardiaci si pulmonari decompensati, sincope cardiace, gravide
Rezultate – fiziologice:
- incetinire progresiva a ritmurilor fiziologice
- aparitia grafoelemente iritative nespecifice (alfa ascutit,
theta ascutit, trasee nesincronizate, bufee unde lente mediovoltate)

- grafoelemente paroxistice la necomitiali:


- paroxisme de varfuri bifazice nesistematizate,
- bufee de teta si delta.
- grafoelemente paroxistice la comitiali
- paroxisme polimorfe de varfuri, varf-unde, CVU, atipice,
sincrone in toate derivatiile, repetitive, autointretinute
- varf-unda generalizate si sincrone si uneori criza clinica.
Unde lente posterioare de tinerete.
Reactivitate la deschiderea ochilor
Unde lente posterioare de tinerete accentuate de hiperpnee
Activitate beta crescuta la un barbat de 40 ani care a primit Lorazepam
6. Stoparea medicatiei antiepileptice
Dozele medicatiei antiepileptice pot fi reduse sau medicatia se poate opri
daca monitorizarea video EEG are loc in spital si daca frecventa crizelor
nu este mare.
Reducerea dozei se poate efectua inaintea spitalizarii.
In cazul reducerii dozelor, este necesara asigurarea unei linii venoase.
Daca pacientul are obisnuit, crize severe, medicatia trebuie redusa cu
prudenta si sa se aleaga medicamentul ce poate fi readministrat
intravenos, daca acest lucru devine necesar.
Nu exista un protocol standard referitor la stoparea medicatiei;
Exista centre care nu fac modificari prealabile ale tratamentului (pentru
monitorizarea video EEG ).
7) Activari combinate: fotica + medicamentoasa.
8) Inductoare rapide de somn: - brevital, baytinal, evipan.
9) Alte metode de activare in prezent abandonate:
1. activarea hipoxica cu azot,
2. hidratare - cu blocarea diurezei - hormon antidiuretic,
3. hipoglicemie indusa (insulina)
4. hidrazida - dupa cateva zlie la copii apar polivarfuri bilaterale
sincrone, varfuri focale.
5. crize epileptice reflexe – cu stimuli adecvati cazului - auditivi,
vizuali, vestibulari, viscerali, etc.
6. deprivare de somn (24-48 ore) datorita tendintei de a adormi.
Termeni si definitii in EEG
Exista o serie de termini folositi in electroencefalografia clinica de rutina
pentru descrierea inregistrarilor primare la scalp.

1) Termeni tehnici,

2) Termini folositi pentru descrierea diferitelor componente grafice -


indiferent de conditiile subiectului:
- unde alfa,
- varfuri,
-complexe varf-unda etc.

3)Termeni care descriu aspecte EEG in legatura cu diferite fenomene


biologice:
- ritm alfa
- caractere EEG: topografie, frecventa,
- corelatii biologice: relaxat, O.I.
- unda lambda, complex K, etc.
Complex K
-Complex tranzitoriu cu localizare in vertex
-Apare in stadiul 2 si 3 de somn non REM
-Este de obicei polifazic, frecvent bi si trifazic
-Durata complexului este de peste 0,5 sec, arareori peste 1 sec
-Amplitudine – 100-400μV

Unda lambda
-unda difazica, uneori trifazica care apare in derivatiile occipitale in
timpul miscarilor de explorare vizuala
-apar numai in stare de veghe intr-un mediu bine luminat care include
detalii vizuale
-sunt rare deoarece inregistrarile nu se fac in asemenea medii
-Amplitudine de 20 μV, maxim 50μV
-Durata medie 200msec (150-300msec)
-Bilaterale, simetrice, centrate pe lob occipital (O1,O2) cu extindere
parietala si temporal posterior
-Asimetria marcata indica patologie cerebrala de partea lipsei lambda
Complexe K urmate de sleep spindle
Complex K in montaj referential (ureche ipsilaterala)
Unde Lambda (T6-O2) cu extindere T5-O1; artefact clipire=pacient treaz
Unde Lambda – succesive in lob
occipital
Terminologie EEG
Frecventa – numarul de cicli/secunda (Hz ), a unei anumite unde.
Frecventa unei singure unde poate fi calculata din inversul duratei varf-varf a
formei de unda.
In perioadele cand EEG este relativ sinusoid, frecventa poate fi estimata prin
calcularea numarului de cicli intr o secunda.
Patru benzi de frecventa apar pe EEG
-Delta (0.5-3.5 Hz )
-Alfa (8-12.5 Hz )
-Beta ( >13 Hz )
-Theta ( 4-7.5 Hz ).
Morfologie – se refera la forma undelor ce apar pe EEG.
Pot fi regulate (sinusoide de ex ), sau neregulate, monofazice sau polifazice
(unda trifazica ).
Morfologia unei unde tranzitorii este esentiala pentru a determina daca este
normala/ anormala , epileptiforma /nonepileptiforma.
Distributia activitatii EEG – focala sau generalizata .
Daca este vorba despre activitate focala, trebuie definite regiunea
cerebrala implicata.
Activitatea generalizata este difuza, implicand ambele emisfere in mod
egal ; desi difuza, activitatea generalizata, adesea prezinta
predominanta anterioara sau posterioara.

Ritmicitate - EEG este ritmic cand prezinta un pattern sinusoidal la o


frecventa relativ constanta.
Activitatea aritmica prezinta un mix de frecvente si morfologii.
Polaritatea - este semnul activitatii EEG.
Poate fi negativa, pozitiva, izoelectrica.
Deflexiunile in sus = polaritate negativa, in jos - polaritate pozitiva.
Sincronizare – activitatea EEG care are loc in acelasi timp, in regiuni
diferite cerebrale se numeste sincrona.
Persistenta - activitatea EEG ce apare intr-o anumita regiune poate fi
intermitenta sau persistenta.
Activitatea persistenta este prezenta intr- o arie, cca 70-80 % din
inregistrare, in ciuda stimularii sau a schimbarilor de status ale pacientului.
Activitatea EEG prezenta intr- un procent mai mic de 70-80 %, se numeste
intermitenta
Reactivitate - se refera la modificarea activitatii EEG produsa de stimularea
pacientului.
Stimulare vizuala – inchiderea si deschiderea ochilor
Stimulare auditiva – zgomot puternic
Stimulare cognitive - calcul aritmetic
Un EEG nonreactiv este cel care nu prezinta variatii ale activitatii in ciuda
procedeelor de stimulare.
Amplitudinea - reprezinta marimea EEG masurata in microvolti
1) Electroencefalograma - inregistrarea activitatii electrice a creierului.
2) Electrencefalograma de profunzime - inregistrarea EEG efectuata cu
electrozi in contact direct cu structuri subcorticale - Stereo-EEG.
3) Electrocorticograma – ECoG - inregistrarea activitatii electrice cerebrale
prin electrozi in contact direct cu cortexul (intraoperator).
4) Derivatie - inregistrarea activitatii electrice cerebrale efectuata intre doi
electrozi (doi electrozi activi, sau un electrod activ si unul aparent
indiferent – referential)
5) Bipolar - derivatia intre doi electrozi activi de suprafata sau profunzime
(montaj bipolar).
6) Monopolar (referential) - derivatia intre un electrod plasat pe scalp sau
in profunzime si un electrod de referinta >< indifferent.
7) Electrod comun de referinta - electrodul care este comun in toate
derivatiile montajului (indiferent sau activ)
8) Electrod bazal - orice electrod plasat in apropierea bazei craniului -
sfenoidal, nazofaringian.
9) Electrod de profunzime - electrod in contact direct cu structuri
subcorticale.
10) Montaj - combinatie de mai multe derivatii - longitudinal, transversal,
Circumferential (in general electrozii temporali).
11) Artefact - deflexiuni ale traseului electric datorate unor fenomene
straine de activitatea electrica cerebrala (paraziteaza traseele)
12) Linia de baza - linie imaginara corespunzatoare activitatii medii EEG
apreciata visual pe o portiune a traseului electric intr-o perioada de timp.
( cand aparatul este in pozitia de calibrare dar nu se aplica nici un stimul de
calibrare)
A. Termeni generali.
1) Activitate - orice secventa de unde - activitate teta, delta, varf-unda
3c/sec.
2) Activitate de fond, de baza, (background activity)
- activitate electrica mai mult sau mai putin generala si continua, in contrast
cu activitatea paroxistica si focala (nu este sinonima cu ritmul alfa)
- activitate de fond lenta - frecventa ritmului de baza este sub valoarea
obisnuita (bradiritmie).
3) ciclu - modificarile complete ale potentialului suferite de o unda pana la
repetarea ei.
4) Unda - orice modificare tranzitorie de potential pe EEG
5) Durata undei - (perioada) - durata unui ciclu (reciproca frecventei unui
ritm.
- Ex. alfa 10c/sec.- durata undei = 100 msec.
6) Amplitudine - voltajul semnalului EEG exprimat in microvolti,
masurata vf la vf (amplitudinea reala este atenuata de straturile de
invelis, in special osul).
7) Morfologie - forma unei unde sau activitati electrice cerebrale.
8) Incidenta (index) - procentul de timp ocupat de anumite unde, ritmuri
etc. cu o amplitudine mai mare decat minimul admis (de obicei 10
microvolti) intr-o inregistrare (cu durata minima de 1 minut)
9) Cantitate - activitatea electrica exprimata in termini de amplitudine si
numar de unde in raport cu timpul de inregistrare
10) Difuz - activitate electrica ce se inregistreaza pe arii largi la nivelul
scalpului, fara o localizare constanta (activitate mai mult sau mai putin
simultana - nu neaparat sincrona pe arii largi).
11) Random (la intamplare) - fenomene care apar la interval neregulate
de timp (aperiodic).
12) Localizare (topografie) - se refera la ariile corticale ln care se
inregistreaza o anumita activitate (Ex: - temporo central, derivatii
anterioare).
13 Unilateral -fenomene care apar la nivelul unei hemisphere.
14) Bilateral - fenomene care apar la nivelul ambelor fete ale creierului.
15) Simetric - fenomene care apar simetric la nivelul hemisferelor. Se
inregistreaza pe derivatii simetrice.
- Asimetrie - activitate EEG de amplitudine sau incidenta inegala in aria
homoloaga din hemisfera opusa.
16) Sincron - fenomene care se inregistreaza in acelasi timp in doua sau mai
multe derivatii.
- Asincronie - activitate EEG cu aparitie nesimultana in diferite regiuni ale
aceleasi hemisphere sau in hemisfera opusa.
17) Faza - in sens general – relatia amplitudine - timp a unei unde sinusoidale.
- in EEG - relatia de timp a componentelor unei unde pe o derivatie,
sau a unor unde inregistrate simultan pe mai multe derivatii.
- monofazica - deflexiune de o parte a liniei de baza.
- bifazica - deflexiune de o parte si apoi de cealalta a liniei de baza.
- trifazic
- polifazic - deflexiuni repetate in sens opus.
- opozitie de faza - deflexiuni in sens opus fata de linia de baza, in doua
derivatii.
- relatie de faza - deflexiuni in acelasi sens.
18) Unde izolate sau grupate - in special pentru undele lente.
19) Ritm - activitate cu o perioada si morfologie aproximativ constanta dar
nu neaparat si de amplitudine constanta.
20) Frecventa - numarul de cicluri complete ale unui ritm (ale unor unde
repetitive) in unitate de timp (/sec) – Ex ritm alfa 10c/sec.
21) Modulare in fusuri - cresterea si descresterea progresiva a amplitudinii
unui ritm (fusuri)
22) Paroxism - grup de unde care apar sau dispar brusc si care se
deosebeste clar de activitatea de fond prin morfologie, amplitudine,
frecventa.
- descarcare - se refera in general la descarcarile epileptice.
23) Pattern (model) - orice activitate electrica caracteristica - morfologie,
durata, amplitudine etc, pe un traseu.
24) Focar - o regiune delimitate interesata de o activitate bioelectrica sau
punctul maxim de manifestare al acesteia. Ex - focar de spike-uri, de unde
lente
25) Atenuare - descresterea in amplitudine si incidenta a unei activitati
bioelectrice cerebrale ca raspuns la stimuli fiziologici sau de alta natura.
26) Blocare - (se refera la ritmul alfa) - disparitia temporara a ritmului alfa la
diferite procese de atentie. Ex. la deschiderea ochilor, activitate mentala.
- mai bine folosit termenul atenuare.
27) Antrenare - aparitia unor unde cu o anumita frecventa in legatura cu o
stimulare ritmica si care au o relatie de faza constanta cu stimularea. Ex. SLI.
28) Activare - inducerea unor modificari patologice ale traseului electric prin
metode de activare.
29) Accentuare - cresterea incidentei si amplitudinii unor modificari patologice
prezente in activitatea de repaus, prin metode de activare.
30) Reactivitate - schimbarile suferite de traseul electric in functie de
schimbarile de situatie survenite in cursul inregistrarii.
31) Banda - portiune a spectrului EEG (alfa, teta, etc.)
32) Generalizare - propagarea activitatii electrice patologice de la o arie
limitata la toate structurile cerebrale.
33) EEG digitala - reprezentarea semnalului EEG analog printr-o serie de
numere reprezentand masuratorile amplitudunii la intervale de timp egale
(esantionare - 5,10 20 msec) — Conversie analog - digitala.
B. Diferite aspecte morfologice cu sau fara legatura cu activitati biologice
1) varf (spike) - unda diferita de activitatea de fond cu durata de 1/12sec sau
mai putin (sub 80msec.)
2) unda ascutita (sharp-wave) - unda diferita de activitatea de fond cu o durata
mai mare de 1/12sec si mai mica de 1/8sec (125msec.)
3) unda lenta (slow-wave) - unda cu o durata mai mare de 1/8 sec (teta, delta)
4) complex - grup de doua sau mai multe unde net diferite de activitatea de
fond si care apare cu o morfologie bine individualizata (usor de recunoscut) sau
care se repeta cu o morfologie asemanatoare. Ex. complex varf-unda, complex
de unde lente, etc.
5) Alfa - termen folosit pentru a indica un fenomen specific si o banda de
frecventa.
6) Ritm alfa - ritm cu frecventa 8-13c/sec inregistrat predominant in
derivatiile posterioare cu amplitudine maxima in regiunea occipitala, cu
amplitudine variabila, de obicei < 50 microvolti, mai evident cu ochii
inchisi si in stare de relaxare fizica si relativa inactivitate mentala si
atenuat la deschiderea ochilor si in cursul proceselor de atentie sau efort
mental.
7) Unda alfa - componenta individuala a ritmului alfa (1/8 - 1/13 sec)
8) Alfa variant - unele ritmuri EEG caracteristice inregistrate in regiunea
posterioara si care difera ca frecventa de alfa dar au acceasi reactivitate -
ritmuri supra - sau subarmonice de alfa: - alfa variant rapid,
- alfa variant lent.
Ritm alfa normal
Ritm alfa - distributie
Reactivitate alfa la deschiderea ochilor
Asimetrie de amplitudine alfa (stg > dr) – montaj bipolar
9) Beta - termen folosit pentru a indica un fenomen specific si o banda
de frecventa.
10) Ritm beta - ritm cu o frecventa mai mare de 13c/sec.
11) Unda beta - unda cu o durata mai mica de 1/13sec si de obicei
facand parte din ritmul beta.
12) Teta - termen folosit pentru a indica un fenomen specific si o banda
de frecventa.
13) Ritm teta - ritm cu frecventa intre 4-7c/sec.
14) Unda teta - unda cu o durata intre 1/4 si1/8 sec.
15) Delta - termen folosit pentru a indica un fenomen specific si o banda
de frecventa.
16) Ritm delta - ritm cu o frecventa mai mica de 4c/sec (I.R.D.A.)
17) Activitate delta - serie de unde regulate sau neregulate cu o durata mai
mare de 1/4sec (sub 4c/sec)
18) Unda delta - unda cu o durata mai mica de 1/4sec.
19) Ritmul miu - ritm de 7-11c/sec inregistrat in regiunile centrale adesea
cu o morfologie in ”arcada” (in pieptene - rhythm en arceau - Gastaut)
asociat cu ritm beta, atenuat de executarea unei miscari sau de intentia de
a executa o miscare a mainii, sau de o stimulare tactile la acest nivel.
20) Sigma - termen folosit pentru a indica un fenomen specific (in somn)
21) Ritm sigma - ritm episodic de aproximativ 14c/sec care apare de obicei
in anumite faze ale somnului (sinonim - fusuri sigma, fusuri de somn)
Ritm MU
MU nu este reactiv la DO, alfa da
Ritm Mu unilateral (normal)
22) Unda ascutita de vertex - (vertex sharp-wave) - unda ascutita cu
amplitudine maxima la vertex, negative in raport cu alte arii, asociata de
obicei cu stimuli de trezire.
23) Unda lambda - unda ascutita inregistrata in regiunea occipitala, de
obicei pozitiva in relatie cu alte arii corticale si deobicei evocate de
explorarea vizuala (stimuli vizuali) cu ochii deschisi.
24) Complex K - combinatie variabila de unde ascutite, unde lente, si
paroxisme sigma care apar cu amplitudine maxima la vertex ca raspuns la
anumiti stimuli externi (acustici), in general in somn. Aceasta definitie nu
este rigida, - fenomenul are o mare variabilitate interindividuala dar este
usor de recunoscut.
25) Complex de unde lente - grupari de mai multe unde lente.
26) Complex varf-unda - (spike and wave complex) - complex alcatuit din doua unde,
una cu o durata de 1/12sec sau mai putin (varf) si cealalta cu o durata de 1/5 - 1-2
sec, complex polivarf – unda - complex varf- unda cu mai multe varfuri.
27) Ritm varf - unda: complexe varf-unda bilateral sincrone care apar ritmic cu o
frecventa de 2,5-3,5c/sec – asociate cu crize de absenta Petit-Mal.
28) Complex unda ascutita - unda lenta: complex de 2 unde, una cu durata intre
1/12-1/5sec si cealalta intre ½-1sec (Lennox-Gastaut)
29) Activitate electrica de voltaj redus (Low voltage EEG) -electroencefalograma in
care nicio activitate nu depaseste 20 microvolti intre oricare din electrozii amplasati
pe scalp, in orice derivatie.
- Low voltage fast activity – desincronizare (uneori la inceputul crizei, si in
neurofiziologie)
30) Silentium electric - traseu aplatizat - lipsa oricarei activitati electrice cerebrale.
Exista si alti termini folositi in descrierea modificarilor traseelor EEG cu
semnificatie mai mult sau mai putin specifica si care vor fi amintiti in
descrierea unor situatii patologice electroclinice particulare.
In functie de cele amintite mai sus EEG trebuie privita ca fiind formata din:

1) Unde - orice modificare tranzitorie de potential: beta, alfa, teta, delta,


unde episodice (transient), varfuri, unde ascutite, unde ascutite la
vertex, unde lambda

2) Activitati (secvente de unde): beta, alfa, teta, delta,

3) Ritmuri - activitati cu o perioada si morfologie constanta dar nu neaparat


de amplitudine constanta: beta, alfa, teta, delta, ritm miu, ritm sigma, ritm
varf-unda, I.R.D.A.

4) Complexe - grup de doua sau mai multe unde diferite de activitatea de


fond si care apar cu o morfologie individualizata sau se repeta cu o
morfologie asemanatoare: varf-unda, polivarf-unda, unda ascutita-unda
lenta, complex K, etc.
Electroencefalograma este definita de Gray Walter (Bristol) ca o curba
modulata de potentialele electrice ale creierului.
Se pot descrie 7 parametri care definesc configuratia acestei curbe:
1) - 2 parametri spatiali - electrozii de inregistrare situati pe scalp,
2) - un eventual parametru de profunzime care scapa metodei lui
Berger dar pe care il regasim prin folosirea electrozilor implantati in creier,
3) - timpul - undele EEG reprezinta variatii de potentiale ale
creierului in functie de durata lor,
4) - voltajul sau amplitudinea,
5) - frecventa undelor pe unitate de timp,
6) - relatia de faza.
In functie de cele amintite mai sus componentele traseului EEG (unde,
activitati, ritmuri, complexe) trebuiesc descries pe cat posibil in
urmatorii parametri:
- morfologie,
- frecventa sau perioada,
- amplitudine,
- incidenta,
- topografie,
- relatie de faza,
- reactivitate,
- variabilitate,
- periodicitate.