Electroencefalograma Somnul

Dudau Maria AN II,seria III,grupa 27 UMF Carol Davila Bucuresti

EEG
Scurt Istoric: Richard Carton (1875) descopera prezenta curentului electric la nivelul creierului Hans Berger (1924) isi foloseste echipamentul radio pentru a amplifica activitatea electrica cerebrala si o inregistreaza pe hartie grafica "one of the most surprising, remarkable, and momentous developments in the history of clinical neurology"

Primul traseu EEG inregistrat de Hans Berger in 1924 (undele inferioare au frecventa de 10 Hz si sunt un semnal ce masoara timpul)

Ce este EEG?
Electroencefalograma(EEG) reprezinta traseul inregistrat in urma activitatii bioelectrice de la suprafata creierului sau de la suprafata craniului.

Ondulatiile de potential electric sunt numite undele creierului cu frecventa si amplitudine masurata in microvolti.

Cum apar undele EEG?

Straturile de neuroni corticali sunt sursa principala pentru EEG, neuronii piramidali contribuie in mod majoritar

Proprietatile bioelectrice sunt rezultatul distributiei particulare a sarcinilor ionice de o parte si de alta a membranei neuronale atat in repaus cat si in timpul activitatii

Cei mai numerosi neuroni excitabili la mamifere; Sunt aranjati perpendicular pe suprafata corticala (straturile III,IV si VI )

Montajul electrozilor
Inregistrarea activitatii electrice a creierului se realizeaza cu ajutorul unor electrozi de culegere bipolari sau unipolari, sistemul international 1020 care foloseste regiuni anatomice ale craniului.

Un minim de 21 de electrozi este recomandat pentru un studiu clinic, desi exista si EEG-uri digitale care au o capacitate mult mai mare.

Sistemul international 10-20 contine urmatorii electrozi: FP(frontopolar), F (frontal), T (temporal), O (occipital), C (central), P (parietal). Acestea sunt urmate de catre numere care reprezinta prin numere impare stanga si prin numere pare dreapta. Mai exista inca o conventie prin care CZ semnifica central midline.

La ce este folosit EEG?

Principalele utilizari: ca metoda de diagnostic a disfunctiilor cerebrale (epilepsie grand mal sau petit mal, migrene, boli neurodegenerative) ca modalitate tehnica de precizare a starii de constienta, veghe si somn ca modalitate de stabilire legala a mortii clinice cerebrale

Demistificarea undelor EEG

Undele EEG normale, ca si alte tipuri de unde, sunt definite si descrise prin frecventa, amplitudine si locatie. Unde EEG normale frecventa (Hz) este o caracteristica esentiala pentru a defini normalul sau patologicul undele sunt recunoscute prin forma lor , localizarea pe scalp si simetria lor. patternuri sunt specifice unei anumite varste sau unei anumte stari (de alerta/stadiu al somnului) morfologie:in cea mai mare parte a timpului undele cerebrale sunt neregulate, iar pe traseul EEG nu poate fi distins niciun tipar specific;uneori apar tipare distincte, dintre care unele sunt caracteristice unor afectiuni cerebrale specifice (ex: epilepsia)

Originea undelor cerebrale

Potentialele neuronilor individuali si are fibrelor nervoase se pot suma pentru a fi inregistrate ->neuroni care se descarca sincron si nu de nivelul total al activitatii cerebrale Pentru exemplificare se utilizeaza un traseu EEG care arata descarcarea sincron a mai multor neuroni din cortexul cerebral, atunci cand ochii sunt inchisi, aceste unde fiind undele alfa (12Hz).La deschiderea ochilor, activitatea cerebrala a crescut semnificativ, dar sincronizarea semnalelor este extrem de redusa, astfel ca undele ceerebrale s-au anulat in cea mai mare parte, rezultand unde cu voltaj scazut si frecventa mai mare, dar neregulata, asa numitele unde beta Trebuie luat in considerare ca in timpul activitatii mentale intense undele devin asincrone, astfel incat voltajul scade considerabil, desi activitatea mintala creste, astfel EEGul nu mai are o valoare absoluta

Clasificarea undelor cerebrale

Frecventa celor mai multe unde cerebrale variaza intre 0,5 500 Hz Urmatoarele tipuri de unde sunt cele mai relevante d.p.d.v. clinic: unde alfa (8-13 Hz), unde beta (mai mare decat 13Hz), unde theta (3,5 7,5 Hz), unde delta (mai mic sau egal cu 3Hz)

Undele alfa
la toate categoriile de varsta, dar sunt cele mai comune la adulti se inregistreaza ritmic in ambele emisfere cerebrale, dar sunt mai mari in amplitudine in emisfera non-dominanta, mai ales la cei care sunt dreptaci tind sa fie prezente in regiunile posterioare in timpul somnului profund, undele alfa dispar

Originea undelor alfa

Experimental s-a observat ca undele alfa nu se formeaza la nivelul cortexului cerebral in absenta conexiunii acestuia cu talamusul

Stimularea stratului nespecific de nuclei reticulari din jurul talamusului, sau a nucleilor difuzi localizati profund in talamus declanseaza unde la nivelul sistemului talamo-cortical cu o frecventa de 8-13Hz, acestea fiind undele alfa

Activitatea alfa dispare in conditii normale cu atentia (stress, deschiderea ochilor, calcule matematice mintale)si este inlocuita cu unde asincrone, cu frecventa crescuta dar voltaj scazut unde beta.

Undele beta
la toate categoriile de varsta, mici ca amplitudine, simetrice si mai evidente in regiunea anterioara a emisferelor cerebrale, atunci cand exista o activitate specifica in zona respectiva Beta I activitate cerebrala inhibata Beta II rezultatul activitatii cerebrale barbituricele si benzodiazepinele le potenteaza activitatea

Unde teta
se evidentiaza in somn, la toate grupurile de varsta, la adultul treaz fiind un semn de anormalitate daca se prezinta in exces theta si delta sunt cunoscute ca unde lente apar in regiunile parietale si temporale, la adulti in perioade de stress asociate cu dezamagire si frustrare

Unde delta

sunt normale in somnul profund la copii, tineri si adulti sunt anormale la adultul treaz de obicei au cea mai mare amplitudine dintre toate undele

Originea undelor delta

Sectionarea legaturii talamo-corticale si intreruperea activarii cortexului de catre talamus nu induce abolirea undelor delta, spre deosebire de undele alfa

In timpul somnului cu unde lente sunt abolite influentele activatorii ale talamusului si ale centrilor cerebrali inferiori

Alte tipuri de unde EEG

Complexul K
are o amplitudine mare, cu un varf ascutit. Sunt simetrice si au loc in stadiul II al somnului

Undele V sunt ascutite si au loc in timpul somnului; cele mai evidente la vertex, au tendinta sa se inregistreze in timpul II al somnului

Unde lambda
au o forma triangulara si de obicei sunt simetrice; se inregistreaza la pacientul treaz si sunt mult mai evidente atunci cand subiectul se uita la o suprafata alba, uniforma; se genereaza atunci cand citim sau ne uitam la televizor

Unde POSTS
(positive occipital sharp transients of sleep)sunt unde triangulare, pozitive si se inregistreaza bilateral in regiunile occipitale;sunt foarte similare cu undele lambda si ca distributie occipitala si ca morfologie

Unde sleep-spindles
sunt un grup de unde care au loc in stadiul II al ;cresc in amplitudine si apoi scad usor, se aseamana cu un fus si sunt cele mai evidente in regiune parasagitala

Undele MU
rotunde intr-o directie si ascutite in cealalta; dispar odata cu activitatea motorie a mainii. nu sunt blocate de deschiderea

Epilepsia si undele
se caracterizeaza prin activitate excesiva necontrolata a unei regiuni a SNC sau chiar a intregului SNC atacurile epileptice survin atunci cand nivelul bazal al excitabilitatii sistemului nervos creste peste un anumit prag critic atat timp cat gradul de excitabilitate este produs sub acest prag, criza epileptica nu se produce Epilepsia poate fi clasificata in 3 tipuri principale: 1)Epilepsie majora grand mal 2)Absenta epileptica petit mal 3)Epilepsie focala

Epilepsia majora grand mal sau criza tonicoclonica generalizata

descarcari transmise pana la nivelul maduvei spinarii => crize tonice generalizate => contractii musculare tonice care alterneaza cu contractii spasmodice (crize tonicoclonice) traseul EEG: descarcari cu voltaj inalt si frecventa crescuta, descarcari bilaterale simultane (ceea ce evidentiaza circuite neuronale anormale responsabile pentru atac, care controleaza simultan cele doua emisfere cerebrale)

Absenta epileptica petit mal

implica sistemul activator cerebral talamocortical se manifesta prin perioade de inconstienta cu perioada de la 3 pana la 30s, in care pacientul prezinta contractii musculare in zona capului (in special miscari de clipire) traseul EEG: undele au aspect tipic de varfunda, inregistrat la nivelul tuturor regiunilor ale cortexului cerebral, ceea ce arata ca aceste crize implica cea mai mare parte a sistemului activator talamo-cortical

Epilepsia focala (de tip Jacksonian)

poate implica aproape orice zona cerebrala, fiind cauzata de o leziune organica sau e o anomalie functionala traseul EEG: ilustreaza o unda rectangulara cu frecventa joasa si suprapuneri ocazionale cu unde de 12-14Hz. Inregistrarea EEG direct pe cortexul cerebral poate fi utilizata pentru a identifica o regiune exacta care produce crizele epileptice si se poate actiona chirurgical pentru excizia ei

Ce este somnul?
este definit ca o stare de inconstienta din care o persoana poate fi trezita prin stimuli senzoriali sau alte tipuri de stimuli
Criterii comportamentale: diminuarea mobilitii ochii nchii rspunsului la stimuli externi postura caracteristic stare de incontien reversibil
Criterii electrofiziologice: EEG EMG EOG

Scurt istoric
Loomis(mijlocul anilor 1930) descrie prima data stadiile somnului

Aserinsky si Kleitman (inceputul anilor 1950) identifica Somnul Rapid Eye Movement(REM)

Metode de explorare a somnului

Doua aspecte: subiectiv -investigarea somnului prin chestionare si discutii cu pacientul obiectiv-investigarea prin inregistrarea unui numar de functii fiziologice

Cum se poate analiza somnul?

Polisomnografia este o tehnica de inregistrare folosita pentru analiza somnului asociata simultan cu EEG, EOG(Electrooculograma), EMG(Electromiograma)la nivelul mentonului.

sunt asociate EKG si parametrii respiratori (flux aerian nazobucal,saturatia in oxigen a aerului expirat )

Concluzii in urma analizei somnului

Prin intermediul lor se permite delimitarea mai multor stari: Stare de veghe Somn lent Somn paradoxal Somnul este divizat in 5 stadii: somn lent cu 4 stadii si somn paradoxal sau somn REM.

Stadiile somnului
Stadiul 1 scade activitatea undelor alfa apare slow rolling eye movements(SREM) creste activitatea theta POSTS unde vertex Hypnagonic Hypersynchrony(3-13 ani)

Stadiul 2
fusurile (sleep spindles)si complex K totul in afara de SREM din stadiul 1 apare si in stadiul 2 incep unde delta

Stadiul 3 si 4
foarte scurt unde delta si tetha ,delta mai evidente

Somnul REM
rapid eye movements atonie musculara EEG desincronizat

Arhitectura somnului

Arhitectura somnului(2)
La oameni nevoia de somn scade de-a lungul vietii (somnul paradoxal si in stadiul 4 de somn) Somnul paradoxal determina consum de oxigen mai mare decat in timpul unei activitati fizice sau mentale din starea de veghe ->ca somnul paradoxal este o sursa importanta de stimulare pentru o maturare adecvata a creierului

Teorii despre somn

Teorie I ariile excitatorii din partea superioara a trunchiuli cerebral (SRA) se epuizeaza in timpul zilei si devin inactive) = Teoria pasiva a somnului Teorie II se considera ca somnul este rezultatul unui proces inhibitor activ Experiment: se sectioneaza transversal trunchiul cerebral la zona mijlocie a puntii => imposibilitatea instalarii somnului Concluzie: sub nivelul medio-pontin exista un centru implicat in inducerea somnului, prin blocarea altor arii cerebrale

Cum aratam daca nu dormim?

Faciesul unei persoane deprivate de somn sindrom MIDZENTY cearcane importante ,ochi rosii, tremuraturi ale mm. fetei,ploapelor ,stare de iritatie ,isi freaca mainile ,fruntea ,vorbeste soptit.

Ariile implicate in somn

aria cu rol predominant in inducerea somnului este reprezentata de nucleii rafeului (locus coeruleus) localizati in jumatatea inferioara a puntii si in bulb aceste terminatii secreta serotonina

Experiment: administrarea unui medicament antiserotoninic inhiba aparitia somnului timp de cateva zile

Alte arii
nucleii tractului solitar

regiunea diencefalica + partea rostrala a hipotalamusului si aria suprachiasmatica

Neurotransmitatori somnogeni
EXPERIMENT: animale care au fost mentinute in stare de veghe timp de mai multe zile prezinta in urina sau in LCR una sau mai multe substante care induc somnul atunci cand sunt injectate in sistemul ventricular peptid-muramil peptid extras din sangele animalelor care dorm

De ce nu putem sa dormim atunci cand ne preocupa ceva?

centrii somnului nu sunt activati-> nucleii reticulari activatori din mezencefal si partea superioara a puntii nu se afla sub actiunea influente inhibitoare-> devin spontan activi-> trimit semnale prin feedback pozitiv catre aceeasi nuclei reticulari activatori -> gradul de stimulare creste se produce epuizarea neuronilor reticulari din sistemul activator ->se reduce cantitatea semnalelor trimise prin feedback pozitiv intre reticularii mezencefalici si cortexul cerebral->actiunea inductoare a somnului exercitata de centri somnului devine dominanta-> tranzitia rapida de la starea de veghe la starea de somn

 Dac somnul nu are o funcie absolut vital, atunci este cea mai mare greeal a procesului evoluionist A. Rechtschaffen, 1970