ELECTROENCEFALOGRAMA

ELECTROENCEFALOGRAFUL

Electroencefalografia (EEG) reprezinta o tehnica de inregistrare si interpretare a activitatii electrice a creierului. Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea, in timp, a activitatii electrice cerebrale. Captarea se face prin intermediul unor electrozi asezati pe scalp, cuplati la un aparat numit electroencefalograf. Electroencefalograma se efectueaza cu aparate speciale (electroencefalograf - EEG), in clinici specializate, interpretarea traseului fiind efectuata de medicul neurolog avand competenta in neurofiziologie. Se pot efectua : examinare EEG standard, video EEG, inregistrare EEG ambulatorie sau polisomnografie. Electroencefalograma standard presupune inregistrare in stare de veghe, la pacient relaxat, cu ochii inchisi. Aceasta poate avea o durata intre 20 - 30 minute. In timpul examinarii, medicul va poate solicita sa deschideti ochii, sa executati anumite miscari, sa respirati profund sau se va testa reactivitatea la hiperventilatie (respiratie profunda, rapida), stimulare luminoasa intermitenta etc.

Activitatea cerebrala se bazeaza pe conexiunile si comunicarea dintre neuroni, ce se realizeaza prin transmiterea unor mici semnale electrice, denumite impulsuri electrice. Acestea creeaza potentiale electrice care sunt receptionate de electrozi amplasati pe scalp, iar traseele inregistrate pe electroencefalograma reprezinta variatia diferentelor de potential dintre perechile de electrozi selectate de examinator. Reprezentata grafic, activitatea electrica cerebrala se inscrie prin anumite succesiuni de unde sinusoidale sau ascutite, sincrone sau asincrone, ritmice sau aparent aleatorii, ce permit caracterizarea traseului ca fiind fiziologic (normal) sau cu modificari lezionale ori iritative (patologic).

La om, inregistrarea traseelor EEG se face la nivelul craniului, deoarece acesta nu este un izolator electric. In acest caz, electrozii de inregistrare sunt departe de cortex si de aceea amplitudinea potentialelor inregistrate este mica. Daca inregistrarea s-ar face direct de la nivelul cortexului, amplitudinea curentilor ar fi de 10 ori mai mare. Electrozii de inregistrare, care au o suprafata mare, inregistreaza un amestec de curenti extracelulari de la nivelul tuturor neuronilor aflati in vecinatatea lor. Daca inregistrarile se fac direct de la suprafata cortexului cu un electrod avand, sa zicem, o suprafata de 1mm2, atunci aproximativ 100.000 neuroni vor fi localizati sub electrod pe o adancime de 0,5 mm. Cand inregistrarea este facuta prin craniu, se poate estima ca aria de pe care inregistreaza electrodul este de 10 ori mai mare. Electrodul inregistreaza astfel activitatea a aproximativ 106 neuroni. Fluctuatiile de mare amplitudine ale potentialelor se pot produce cand majoritatea neu-ronilor de sub electrod sunt activati in acelasi timp (sincron). De aceea, se poate presupune ca principala sursa a curentilor EEG sunt neuronii cu dendrite orientate paralel cu scoarta cerebrala sau neuronii localizati ceva mai profund in scoarta cerebrala care se extind spre suprafata.

La omul adult in stare de veghe, de alerta, EEG inregistrata in derivatie bipolara prezinta de obicei doua tipuri de unde: alfa si beta. Daca subiectul este in repaus senzorial (ochii inchisi) si mental, asistam la inscrierea undelor alfa (a). Acestea au o frecventa de 8-13 Hz (c/s) si o amplitudine de 50 mV (10-100 mV). Intr-un caz tipic, amplitudnea lor creste si descreste regulat si undele se grupeaza in fusuri (bufeuri) caracteristice. Originea undelor alfa este mai ales occipitala. Ele traduc, dupa unii autori, activitatea electrica sincrona a neuronilor din cortexul vizual (regiunea occipitala).

RITMUL LFA,EVIDENT LA INCHIDEREA OCHILOR!

Sub influenta activitatii senzoriale, si in special a excitatiilor luminoase (deschiderea ochilor), are loc o reactie de oprire a ritmului alfa si de inscriere a undelor beta ( ). Acelasi fenomen se petrece si sub influenta unui efort intelectual, a unei stari emotive puternice, etc. Ritmul beta se caracterizeaza prin o frecventa de 15-50 Hz (c/s) si o amplitudine de 5-30 V. Spre deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Incidenta lor maxima este in regiunile parietala anterioara si frontala posterioara din creier.

UNDE BETA!

La 15% din subiectii normali se intalneste in regiunea frontala ritmul teta (). El se caracterizeaza prin o amplitudine maxima de 20 V si o frecventa de 4-7 Hz (c/s), sub forma de unde izolate, nedepasind 25% din lungimea totala a traseelor.

UNDE TETA!

Undele delta sunt considerate patologice daca apar in starea de veghe. Le putem intalni in leziuni si tumori cerebrale, hipoglicemie, hipocalcemie, hipoxemie cerebrala, coma barbiturica, etc. Intr-un cuvant, orice deficienta grava a creierului alimentara, metabolica, endocrina, toxica, etc., se traduce prin aparitia acestor unde lente, nespecifice, de tip delta. In geneza undelor lente sunt implicati nucleii profunzi subcorticali (hipotalamici, mezencefalici). Aceste unde pot apare pe orice derivatie, neexistand practic zone corticale de maxima incidenta.

Semnificatia clinica a EEG!

Monitorizarea adancimii anesteziei. Diferitele etape ale anesteziei pot fi recunoscute dupa caracteristicile EEG. Prin reglarea administrarii anestezicului este posibil sa fie mentinuta o anumita adancime a anesteziei.

Diagnosticarea afectiunilor nervoase. EEG se inregistreaza de obicei prin mai multi electrozi dispusi la nivelul intregului craniu. Diferenta de potential se poate inregistra intre doi electrozi adiacenti sau intre un electrod activ si un electrod indiferent (fixat pe ureche).

b.1. Hemoragii intre cortex si craniu Se caracterizeaza prin amplitudine redusa a traseelor EEG. Hematomul impinge cortexul in jos, marind astfel distanta dintre sursa de curenti electrici si electrozi. Aceasta determina o amplitudine micsorata a traseelor EEG. b.2 Crizele epileptice EEG se caracterizeaza printr-o puternica sincronizare la o frecventa de aproximativ 3 Hz pe secunda. Drept rezultat, caile motoare care pleca din cortex sunt probabil stimulate ritmic in acelasi timp, determinand puternicele convulsii musculare asociate acestor crize. In epilepsia petit mal (picnolepsie), EEG se caracterizeaza prin aparitia complexelor varf-unda, cu o amplitudine de cateva sute de V si o frecventa de 3 Hz. Criza epileptica grand mal EEG se caracterizeaza prin trasee hipersincrone, adica descarcari electrice ample, de cateva sute de microvolti, si rapide (30 Hz) pe toate derivatiile. b.3 Moartea cerebrala Daca aprovizionarea cu oxigen a SNC este oprita pentru 8 pana la 12 minute (ca urmare a socului circulator, spre exemplu), atunci SNC sufera leziuni ireversibile . In acest caz, EEG dispare complet (linie de zero sau izoelectrica). Incetarea activitatii creierului este un criteriu cert de moarte.

INREGISTRAREA EEG IN TREI DERIVATII: FRONTALA,PARIETALA SI OCCIPITALA.

1.PREGATIREA PENTRU INREGISTRARE Se porneste calculatorul si unitatea centrala Biopac. Se seteaza amplificatoarele EEG pe canalele corespunzatoare de inregistrare (amplificatorul 1- derivatia frontala; amplificatorul 2derivatia parietala; amplificatorul 3- derivatia occipitala), Gain 50.000, Filter ON, Alpha detector setat pe NORM. Se seteaza amplificatoarele EOG pe canalul 4 de inregistrare, Gain 2000, Filter ON, cursor pe NORM si respectiv 0.05 Hz. Se plaseaza electrozii. Pentru EEG Electrodul de masa se fixeaza pe ureche. Pentru electrozii activi, se degrezeaza cu alcool zonele de fixare dupa cum urmeaza: pentru derivatia frontala, in partea superioara dreapta si stanga a fruntii; pentru derivatia parietala, lateral 5 cm stanga/dreapta de vertex pentru derivatia occipitala, lateral 5 cm stanga/dreapta de protuberanta occipitala

2.INREGISTRAREA Se incepe achizitia de date facandu-se un click pe butonul Start. Pentru traseul EOG pot sa treaca 90 de secunde pana la stabilizarea traseului. Dupa ce unda s-a stabilizat la 0 V, realizati Autoscale (Display/Autoscale waveform). Unda inregistrata va indica miscare ochilor in plan orizontal si vertical. Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul deschizand si inchizand ochii la intervale de 15 secunde. Se observa undele alfa si reactia de oprire la deschiderea ochilor. Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O, cu subiectul executand calcule mentale pe perioada in care este cu ochii inchisi. Se observa reactia de oprire la efectuarea unei operatii corticale. Inregistrarea unui traseu EEG in derivatiile F, P si O dupa o proba de hiperpnee (respiratie accelerata tip de 3-5 min). Se observa efectul alcalozei asupra EEG. Alcaloza=schimbul de oxigen cu dioxidul de carbon este accelerat, iar persoana expira o cantitate prea mare de dioxid de carbon(in cazul unei respiratii accelerate)

ANALIZA TRASEELOR INREGISTRATE

Exemplu:variatia activitatii alfa in functie de lumina. Se observa scaderea activitatii de tip alfa in timpul EEG cu ochii deschisi si cresterea acesteia in timpul EEG cu ochii inchisi.

POTENTIALE EVOCATE

Potentialul evocat reprezinta amprenta electroencefalografica produsa de stimulare unui organ de simt. Astfel potentialele evocate pot fi auditive,vizuale,somatosenzitive.Analiza potentialelor evocate ne aduce informatii despre starea de functionare a organului senzitiv,a caii de conducere,si a ariei corticale de proiectie.Interpretarea potentialului evocat cuprinde analiza latentei si amplitudinii undelor componente ale potentialului. Potentialul evocat nu se observa intotdeauna cu ochiul liber pe EEG,astfel incat pentru a evalua potentialul evocat e nevoie de stimulari repetate,potentialul evocat fiind obtinut prin medierea amplitudinii undelor componente.

POTENTIALUL EVOCAT AUDITIV(PEA)

Indicatii: Screening-ul auditiv al copiilor(identificarea copiilor care aud si nu aud); Pentru estimarea pragului auditiv la pacientii dificil de testat; Poate identifica boli ale urechii medii; Diagnosticul topografic ale leziunilor retrocohleare(formatiuni tumorale la nivelul trunchiului cerebral); Monitorizarea profunzimii anesteziei.

POTENTIALUL EVOCAT VIZUAL

Indicatii: Monitorizarea functiei vizuale la nou-nascut; Investigarea neuropatiilor optice(scleroza multipla); Monitorizarea functiei de conducere maculara.

ELECTROOCULOGRAMA

ELECTROOCULOGRAMA Miscarile pe care le fac ochii pentru urmarirea unei tinte sunt realizate cu ajutorul a trei perechi de muschi extrinseci. Miscarile ochilor pot fi inregsitrate deoarece intre cornea si retina unui glob ocular exista o diferenta de incarcare electrica, cornea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ. Potentialul de dipol care se formeaza este determinat de proprietatile diferite ale membranelor si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular. Acest potential numit potential corneo-retinal variaza intre 300 si 1200 mV, cu valoare medie in jurul a 1000 mV. Cand electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului, ei inregistreaza modificarea pozitiei potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea ochiului se apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se indeparteaza de electrodul pozitiv. Aceste miscari inregistrate ca potentiale electrice sunt apoi amplificate si pot fi citite ca semnale pe calculator. Aceasta este electrooculograma. Nystagmus este miscarea neuniforma a ochilor. Ea se poate produce orizontal,vertical, oblic sau rotator. Astfel, dac etse prezent unnystagmus orizontal, ochii se misca incet spre dreapta si poai se revin repede spre stanga. Directia in care se produce nystagmus-ul este determinata de directia componenetei sale rapide care in cazul de mai sus este spre stanga. Nystagmus-ul spontan este o miscare care se produce atunci cand nu exista o stimulare externa sau o miscare rotationala si cand pacietul are capul drept. Nystagmus-ul pozitional sau vestibular este cel care se produce din cauza unei schimbari de pozitie a corpului. El poate fi modificat de afectiuni ce afecteaza organul vestibuar sau la echilibrului din urechea interna. Nystagmus-ul poate fi masuratin diferite situatii, cum ar fi cu ochii inchisi, ochii deschisi in intuneric sau ochii deschisi care urmarescun punct fix.

Epilepsia este o boal a sistemului nervos central, caracterizat prin crize, accese convulsive intermitente, nsoite de pierderea cunotinei, de halucinaii i de alte tulburri psihice.

Cauza precis a bolii nu este cunoscut, se presupun predispoziii ereditare, infecii cu inflamaii acute sau intoxicaii care pot s declaneze accese epileptiforme. Accesele epileptce ar fi produse de o descrcare simultan a fluxului nervos la nivelul unor grupe de neuroni din creier. Aceast diagnoz a fost pus cu ajutorul ajutorul electroencefalogramei. Medicaia epilesiei este simptomatic, adic se caut combatrea simptomelor cu medicamente antispastice i relaxante. S-au fcut i intervenii chirurgicale pe creier, obinunduse rezultate ndoielnice. Simptome epileptiforme asemntoare s-au depistat i la animale.

Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului, care pot provoca epilepsia si convulsiile. Daca aveti una dintre leziunile enumerate mai jos, nu inseamna ca veti dezvolta epilepsie. Cu toate acestea, poate creste sansa de a dezvolta aceasta boala: -un accident vascular cerebral; -traumatisme la cap si la creier; -anumite medicamente; -febra(temperatura foarte crescuta in repetate randuri,episoade dese de acest fel); -tumoare pe creier; -infectie; -anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange, scaderea de sodiu, sau nivelul scazut de calciu); -boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson); -mostenire genetica;

Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii. Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte. Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o "aura" inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal. Convulsiile sunt de doua tipuri: - partiale - generalizate

EPILEPSIA GENERALIZATA

A)Criza majora este precedata de prodroame (migrena, nevralgii, parestezii), care apar cu ore sau zile inainte, si semne care preceda imediat criza si care poarta numele de "aura". Aura poate fi motorie (miscari rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiva (furnicaturi, arsuri), senzoriala (zgomote, voci, scantei, mirosuri diverse), psihica (anxietate). Ea preceda cu cateva zeci de secunde criza si permite bolnavului sa ia pozitii de protectie. Aura nu apare insa intotdeauna. Debutul este in general brutal, cu paloare brusca, strigat si pierderea cunostintei, cu prabusirea bolnavului. Se descriu obisnuit o faza tonica, scurta, care dureaza 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza fetei, dintii stransi, ochii imobili si toracele in expiratie fortata, si o a doua faza, numita clonica, care dureaza 1 - 2 minute si se caracterizeaza prin miscari violente ale capului si maxilarelor, cu muscarea limbii si aparitia la nivelul gurii a unei spume abundente si uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor si emisiuni involuntare de urina si materii fecale. Uneori criza convulsiva este urmata de o stare comatoasa, care dureaza mai multe ore, cu reflexe abolite si respiratie stertoroasa. Dupa criza apar, uneori, semne de deficit motor (pareze, contractura). Amnezia crizei este totala. B)Criza minora de epilepsie apare mai frecvent la copii si se caracterizeaza, de obicei, prin absente si contractii musculare partiale, cu o durata de cateva zeci de secunde. Absenta (forma cea mai frecventa) este o suprimare a functiilor psihice de scurta durata, in timpul carora bolnavul isi opreste orice activitate, persistand numai automatismele simple (mersul, deglutitia, mestecatul etc). In formele usoare, bolnavii devin palizi, scapa obiectele din mana si isi revin fara sa stie ce sa intamplat.

EPILEPSIA LOCALIZATA

Este cunoscuta si sub numele de crizea jacksoniana si se caracterizeaza prin miscari clonice, care incep intotdeauna in acelasi loc (mana, picior sau fata) si se propaga la segmentele vecine. Tulburarea nu este insotita de pierderea cunostintei, bolnavul asistand la desfasurarea crizei.

ECHIVALENTE EPILEPTICE

Se caracterizeaza prin faptul ca bolnavul actioneaza intr-o stare, asa-numita crepusculara, mergand fara scop sau indeplinind gesturi de care nu este constient. La fel starea de rau epileptic, caracterizata prin crize subintrante. Diagnosticul diferential trebuie sa elimine simularea, tetania, criza isterica. Ultima tulburare este declansata de emotii si conflicte psihice, criza se desfasoara in prezenta unor martori, iar bolnavii isi aleg de obicei locul caderii.

TRATAMENTUL EPILPSIEI

Regimul de viata al bolnavului epileptic consta in program regulat de somn de 8 ore, fara consum de alcool, cu restrictie de sare, dulciuri si excitante. Alegerea profesiunii este capitala, natura bolii contraindicand toate profesiunile care impun activitate la inaltime, in apa, masini in mers etc.

Baza Tratamentului Medical consta in administrarea de Fenobarbital in doze de 1 cg/an de varsta/zi. La adult, doza variaza dupa necesitati intre 100 si 400 mg/zi, asociat cu Fenitoina sau Etotoin (2-4 tablete/zi), primidona sau Trepal. In timpul crizei, bolnavul trebuie mentinut culcat, cu cravata, gulerul si centura desfacute si, eventual, imobilizat pentru evitarea loviturilor datorita convulsiilor.

MARA MANOLIU SERIA 8,GRUPA 92