SINDROAME DE TRUNCHI CEREBRAL

1. Date anatomo-funcţionale
Trunchiul cerebral este format din: bulb (medula oblongata), protuberantă (pons),
mezencefal (pedunculii cerebrali)
Raporturi anatomice: face legătura între măduva spinării şi emisferele cerebrale
 superior este delimitat de un plan ce trece posterior de tuberculii mamilari şi
anterior de tuberculii cvadrigemeni anteriori
 inferior este delimitat de un plan orizontal care trece prin decusaţia piramidală
 este legat de cerebel prin cele 3 perechi de pedunculi cerebeloşi (superiori,
mijlocii şi mici)
Importanţa:
 vecinătatea cu căile de scurgere ale LCR (ventriculul IV şi apeductul lui Sylvius)
 raporturile extremităţii inferioare a bulbului cu marea gaură occipitală
(important în hernierea amigdalelor cerebeloase în gaura occipitală)
 raporturile cu unghiul ponto cerebelos
 raporturile mezencefalului cu marginile fantei lui Bichat, ce permite
comprimarea sa în hernierea lobului temporal în fanta lui Bichat
 raporturile mezencefalului cu epifiza
Elementele anatomice ale trunchiului cerebral reprezintă un tot unitar. Ele sunt
reprezentate de:
1.1. Căile de legătură
-Ascendente: panglica lui Reil (lemniscus medialis), fasciculul spinotalamic,
fasciculele spino-cerebeloase,
- Descendente: calea piramidală, fasciculul bulbo-spinal, fasciculul
central al calotei sau rubro-olivar,
- De asociaţie: bandeleta longitudinală posterioară, fasciculul lui Schultz
1.2. Nuclei ai nervilor cranieni
 - Nuclei senzitivi: nucleul solitar (bulb) în care se termină perechile VII bis, IX şi
X, nucleii vestibulari, nucleii cohleari, nucleul gelatinos a lui Rolando (nucleus
tractus spinalis n. trigemini)
- Nuclei motori: nucleul ambiguu (IX, X, X), nucleul nervului hipoglos, nucleul
trigemenului motor, nucleul nervului facial, nucleul nervului abducens, nucleii
nervilor oculomotori, nucleul nervului patetic
- Nuclei vegetativi: nucleul dorsal al vagului, nucleul salivar inferior, nucleul
lacrimo-muconazal, nucleul salivar superior, nucleul Edinger Westphal
1.3. Formaţiuni cenuşii proprii:
- în bulb (nucleul lui Goll, nucleul lui Burdach, nucleul lui Von Monakow, oliva şi
paraolivele bulbare),
- în protuberanţă (oliva protuberanţială, corpul trapezoid, nucleii punţii interpuşi
pe calea cortico-porto-cerebeloasă)
- în pedunculi (locus niger, nucleul roşu al lui Stilling)
1.4. Celulele şi fibrele substanţei reticulare (fasciculul reticular ascendent, fasciculul
reticular descendent)
2. Simptomatologia clinică în sindroamele de trunchi cerebral
2.1.Sindroame bulbare
*Sindromul decusaţiei piramidale (hemiplegia cruciată): apare în producerea unei leziuni
mici unilaterale, paramediane, a porţiunii inferioare a bulbului la nivelul decusaţiei
piramidale
- interesează: fibrele destinate membrului superior după încrucişare şi fibrele
membrului inferior înainte de încrucişare
- clinic:- homolateral leziunii: monoplegia membrului superior
- heterolateral leziunii: monoplegia membrului inferior
*Sindromul interolivar:apare în lezarea paramediană a fasciculului piramidal, a
panglicii lui Reil şi a nervului hipoglos
- clinic:- homolateral leziunii: paralizie de hipoglos
2
 -heterolateral leziunii: hemiplegie şi hemianestezie profundă (cu respectarea
feţei)
*Sindromul lateral sau retro-olivar Wallenberg apare în leziunea regiunii retroolivare a
bulbului (de regulă tromboza feţei laterale bulbare)
- clinic:- homolateral leziunii: hemianestezie a feţei V 1, paralizie palato-faringo-
laringiene, hemisindrom paleocerebelos, sindrom vestibular, sindrom Claude
Bernard Horner
- heterolateral leziunii: hemihipoestezie termoalgezică
*Sindromul bulbar posterior apare în leziunea pedunculilor cerebeloşi inferiori şi ai
nucleilor vestibulari
- clinic: - homolateral leziunii: sindroame paleocerebelos, - sindromul vestibular
*Sindromul de hemibulb (Babinski-Nageotte)
clinic: - homolateral: hemisindrom cerebelos, sindrom Claude Bernard Horner
- heterolateral: - hemiplegie, hemianestezie de tip siringomielic
*Sindromul Avellis (sindromul nucleului ambigen)
- clinic: - homolateral: paralizie a vălului şi a corzilor vocale (X, XI-a. ramura
internă)
- heterolateral: hemiplegie
*Sindromul Schmidt
- clinic: identic cu precedentul, plus paralizia muşchilor trapez şi
steinocleidomastoidian (XI-ext)
*Sindromul Jackson
- clinica: identic cu precedentul, plus paralizia şi atrofia jumătăţii homolaterale a
limbii (XII)
2.2.Sindroame protuberanţiale
*Sindromul Millard-Gubler
- clinic: - homolateral: paralizia n VII periferică, paralizia de n VI
- heterolateral: hemiplegie (respectă faţa)
3
*Sindromul Foville protuberanţial superior: leziunea se găseşte deasupra nucleului
nervului facial
- clinic: hemiplegie contralaterală cu paralizie VII de tip central, paralizia mişcărilor
de lateralitate ale globilor oculari spre partea sănătoasă, “bolnavul îşi priveşte
hemiplegia”
*Sindromul Foville protuberanţial inferior: leziunea se găseşte la nivelul nucleului VII
- clinic: hemiplegie contralaterală (cu respectarea feţei), paralizie homolaterală de tip
VII de tip periferic, paralizia mişcărilor de lateralitate ale globilor oculari spre
partea sănătoasă, “bolnavul îşi priveşte hemiplegia”
2.3.Sindroame mezencefalice
*Sindromul lui Weber (peduncular paramedian central)
- clinic: - homolateral: paralizie de n III,
- heterolateral: hemiplegie cu paralizie VII de tip central
*Sindromul Foville peduncular: leziunea se găseşte deasupra decusaţiei pontine
- clinic: paralizie a mişcărilor conjugate ale globilor oculari “bolnavul îşi priveşte
leziunea”, hemiplegie contralaterală cu paralizie VII de tip central
*Sindromul inferior de nucleu roşu: leziunea interesează cele 2/3 inferioare ale
nucleului roşu, fibrele nervului III şi partea medială a piciorului peduncular
- clinic:- heterolateral: paralizia n III
- contralateral: sindrom neocerebelos, hemipareză
*Sindromul superior de nucleu roşu (sindromul răspântiei hipotalamice) leziunea:
interesează 1/3 suprafaţa a nucleului roşu, zona subtalamică
- clinic: - contralateral: hemisindrom neocerebelos, hemianestezie, mişcări
involuntare coreo-atetozice, hemipareză
*Sindromul Parinaud: leziunea interesează regiunea anterioară a tuberculilor
cvadrigemeni anteriori
clinic: - paraliza mişcărilor în plan vertical a globilor oculari.
Bibliografie

4
Neurologie Practică Ştefania Kory-Calomfirescu – Lăcrămioara Perju-Dumbravă “NEUROLOGIE
PRACTICĂ” Casa Cărţii de Ştiinţă Cluj-Napoca 2000
Neurologie vol I -curs pentru studenţi- Lăcrămioara Perju-Dumbravă Ştefania Kory-Calomfirescu, Ioan
Ştefan Florian Editura Medicală Universitară “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca 2002