SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA

Definitie
Scleroza laterala amiotrofica (SLA) = boala neurodegenerativa, progresiva, ce
afecteaza neuronii motori (central + periferic).
= BOALA NEURONULUI MOTOR = degenerarea si moartea, atat a neuronului
motor periferic (NMP) cat si a neuronului motor central (NMC).
- incidenta=2-3,8/100.000/an.
- debut: 60-69 ani (formele cu transmitere genetica: ~50 ani)
- barbati>femei
= Lou Gehrig's disease/Charcot disease/motor neurone disease (MND)

Clasificare
 1. sporadica: 90-95%
 2. familiala: 5 – 10%. 50% sansa de transmitere a defectului genetic.
Numarul genelor descoperite este f mare

Etiologie
 - 90-95% = sporadica, fara corelatii cu factori de risc.
 - 5-10% = transmitere genetica (>12 gene identificate).
 - 1/3 dintre cazurile familiale si < dintre cele sporadice = defect al genei
“chromosome 9 open reading frame 72,” sau C9orf72, a carei functie nu a
fost identificata.
 – 20% dintre cazurile familiale = mutatia genei ce codifica enzima cupru-
zinc superoxid dismutaza 1 (SOD1). Nu se cunoaste modul de actiune, dar
proteina SOD1 mutanta este toxica.

Simptome
Debutul = insidios - simptomele pot fi ignorate si foarte variate de la un pacient la
altul; pattern-ul de progresie = variat.

Semne precoce:
1. atrofie musculara progresiva (nedureroasa)= frecvent primul semn. Primii
muschi afecati sunt muschii mici ai mainii, spatiile interosoase cu o asimetrie.

1
 2. inabilitate pentru miscarile fine(se incheie mai greu, reuseste sa foloseasca
obiectele de mici dimensiuni cu oarecare dificultate) sau deficit motor +/- crampe
musculare
3. fasciculatii + crampe musculare in repaus (membre, torace, centuri, limba).
Deoarece atunci cand un neuron motor e defect, fibrele care tin de acel neuron
sunt preluate prin fenomenul de neuroplasticitate de un neuron vecin si acela isi
creeaza in felul asta o unitate motorie f mare, cu multe fibre musculare si atunci
devine instabil. Membrana lui descarca spontan si gasim in acel teritoriu
fasciculatii.
 Fasciculatiile si crampele musculare pot fi si fiziologice.
- amiotrofie: initial afectati: muschii mici ai mainilor (interososi, eminenta tenara,
hipotenara)

2
In timp, atrofiile progreseaza din ce in ce mai mult cuprinzand si alte fibre
musculare pana cand P ajunge sa nu mai aiba aproape deloc muschi. Cu cat
muschii sunt mai atrofiati, cu atat deficitul motor este mai important.
Deficit motor:
- debut frecvent la maini, apoi picioare si ulterior se generalizeaza.
- primele afectate= miscarile fine-inabilitate
- la nivelul membrelor inferioare: mers stepat, dificultati la urcat/coborat
- debut asimetric, unilateral
- progresia deficitului➡dificultate in desfasurarea activitatilor zilnice
- dificultate in mentinerea capului, posturii
- progresia = generalizare

3
4. Semne de NMC:
- spasticitate
- Reflexe patologice prezente (Babinski/Hoffmann, clonus plantar)
- ROT vii, polikinetice
5. Semne de disfunctie bulbara:
- dificultate la masticatie+/-disfagie
- afectarea vorbirii: voce nazonata, neclara
- atrofie si fasciculatii ale limbii, adesea asimetrica
- dificultati de respiratie (afectarea muschilor intercostali)➡ respiratie
asistata.
Pe masura ce atrofiile avanseaza, fasciculatiile diminua pentru ca atrofia
presupune ca mai moare un nn si inca unu si inca unu...pana cand practic nu
mai are cine sa preia acele fibre musculare. Si dca in primul an de evolutie
pacientul are multe fasciculatii, dupa un interval de 2-3 ani de evolutie
fasciculatiile pot sa dispara.
N.B. NU se asociaza tulburari de sensibilitate, deficite senzoriale (auz, vaz,
gust, miros).
4
 Nu sunt afectati muschii oculomotori.
NU se asociaza tulburari sfincteriene.

Diagnostic
= dificil la debut
= clinic (nu exista teste specifice); prezenta semnelor de afectare a NMC si NMP
ce nu pot fi datorate altei afectiuni
= investigatiile paraclinice – elimina cauze ce pot mima SLA.
Examen neurologic complet, repetat +/-:
La primele examinari nu reusim sa gasim fasciculatiile daca P nu ne spune. Trebuie
sa eliminam alte cauze care pot sa dea fasciculatii.
- Teste electrofiziologice: electomiografie (EMG) si electroneurografie (ENG)
- teste laborator (sange, urina), examen tiroida, paratiroida, intoxicatii metale
grele
- punctie lombara
- imagistica (IRM)
- mielografie cervicala
- biopsie muschi/nervi (miopatie/neuropatie)
Diagnostic: EMG+ENG
Pot diferentia SLA de o neuropatie periferica sau miopatie.
In mod N, la EMG inregistram niste potentiale de unitate motorie care au 2 sau 3
faze: bi/trifazice. Au o durata care se incadreaza intre 4 si 8 milisecunde si o
amplitudine care este de 1,8 mV. Toti acesti parametri se modifica fie in situatia in
care P are o leziune musculara, fie in situatia in care P are o leziune de nerv sau la
nivelul pericarionului. Se introduce acul intr-un muschi. In mod normal, nu trebuie
sa existe in repaos niciun fel de activitate. Daca punem un adductor ele pauza si
liniste completa. La un P cu SLA apar descarcarile de tip fasciculatii, deci acele
descarcari spontane in repaos. Daca punem P sa faca o contractie, traseul are
aspectul //se balbaie// in care fibrelor musculare si unitatile musculare activitate
cu 1-2 mV. La P care are SLA apar aceste potentiale gigante care sunt intre 8 si 10
mV si care sunt dovada unitatilor uriase care s-au format in urma mortii unor
neuroni. Traseul este mult mai sarac din cauza ca nu mai exista acea activitate. E
un traseu care ne poate ajuta sa sustinem dg.

5
6
7
Diagnostic: IRM
IRM - poate fi normala in SLA sau evidentiaza hipersemnal in partea posterioara a
capsulei interne- tractul pyramidal afectat in SLA. –nu o vom gasi niciodata la
inceputul bolii
Examinarea IRM se face in mod constant P la debutul evolutiei, mai ales atunci
cand el nu are semne de suferinta bulbara la nivel cervical. Pentru ca sunt situatii
in care exista o hernie de disc cervicala, care comprima artera spinala anterioara
si care iriga cele 2/3 anterioare ale maduvei si atunci poate sa sufere si calea
piramidala si cornul anterior, asimetric si sa apara fasciculatii si atrofii in acest
context. Si evident, nu este tot una ca P sa aiba o herne de disc care poate fi
operata cu SLA in care prognosticul este fara iesire. Deci la toti pacientii avem
obligatia sa facem IRM cervical.
- poate evidentia alte afectiuni ce pot mima SLA: tumori ale maduvei
cervicale, hernii de disc cervicale siringomielia sau spondiloza cervicala.

Diagnostic
Faptul ca nu exista niste lucruri f clare care sa permita sa punem dg dpdv
paraclinic este si cauza pt care dg il sustinem pe de o parte de prezenta unor
semne de NMP si NMC, de afectarea mai multor teritorii si de absenta altor
afectiuni care ar putea sa evolueze similar.
A. Prezenta:
(A:1) evidenta degenerarii NMP la examenul clinic, electrofiziologic sau

8
 neuropatologic,
(A:2) evidenta degenerarii NMC la examenul clinic si
(A:3) progresia simptomelor si semnelor de la o regiune la alta (anamneza sau
examinari repetate), plus

B. Absenta:
(B:1) evidentei electrofiziologice si patologice a altor boli ce ar putea explica
semnele de degenerare a NMP si NMC, si
(B:2) evidentei imagistice a altor boli ce ar putea explica semnele clinice sau
electrofiziologice.

Diagnostic diferential
 Infectia cu Human immunodeficiency virus (HIV)
 Boala Lyme- frecvent
 Scleroza multipla
 Sindrom postpolio
 Infectia cu virus West Nile
 Neuropatia motorie multifocala
 Amiotrofia spinala
 Human T-cell leukemia virus (HTLV)

Tratament
NU exista tratament curativ.
Food and Drug Administration (FDA) a aprobat tratamentul cu riluzole (Rilutek)
din 1995.
Riluzole (Rilutek 2 cp/zi) diminua progresivitatea bolii prin reducerea
degenerararii motoneuronilor prin scaderea eliberarii de glutamat (dar cu
prelungirea supravietuirii cu doar 3-4 luni!!).
Edaravone (Radicava perfuzii zilnice 10-14 zile, apoi lunar) —aprobat in 2017 de
FDA; diminua declinul in activitatile zilnice.
Ventilatia non-invaziva poate creste speranta de viata si calitatea vietii.- odata
ajunsi pe ventilator nu mai pot respira niciodata singuri
!Pyrimethamine (antimalaric) reduce nivelul proteinei SOD1 in LCR.
Decesul apare prin insuficienta respiratorie, deci prin afectarea musc intercostale
in principal si complicatiilor imobilizarii P respectiv.
Simptomatic pentru:
 Crampe musculare
 Spasticitate
9
  Constipatie
 Oboseala
 Hipersalivatie
 Durere
 Depresie
 Tulburari de somn
Sustinere respiratorie: intermittent positive pressure ventilation (IPPV), bilevel
positive airway pressure (BIPAP), ventilatie mecanica-traheostomie
Terapie fizica (ameliorarea durerii, mersului, mobilitatii, mentinerea
independentei).
Terapie ocupationala: echipamente adaptate activitatilor zilnice.
Logopedie: ameliorarea comunicarii.
Suport nutritional
Suport psihologic si social.

Prognostic
Progresia bolii = variabila.
Media de supravietuire este de 3-5 ani de la debut.
~ 10% au o evolutie de > 10 ani.
Decesul: insuficienta respiratorie + infectii.

10
11