Sunteți pe pagina 1din 7

Sindroame de lobi cerebrali

Lobul frontal
Sindromul de lob frontal

 Lezarea ariei motorii principale duce la deficite motorii in jumatatea opusa a corpului

 O leziune iritativa va determina convulsii motorii jacksoniene

 Lezarea ariilor premotorii duce la deficit motor de mai mica amploare

 Leziunile iritative in regiunile premotorii duc la crize adversive (capul, ochii si


trunchiul sunt intoarse spre partea opusa) sau crize de arie motorie suplimentara

 Criza de arie motorie suplimentara este caracterizata de oprirea activitatii, aparitia


de contractii tonice ale musculaturii proximale, repetitii, palilalie

 Lezarea ariilor premotorii duce la reducerea miscarilor spontane, intarzierea miscarii


voluntare, poate fi insotita de hipertonie, akinezie, tremor

 Apucarea fortata

 Tulburari ale posturii si mersului; posibil ataxie frontala

 Tulburari viscerale

Lezarea regiunilor prefrontale

 Modificări ale personalităţii

 Etiologie: traumatisme cranio cerebrale, accidente vasculare, infecţii, neoplazii, boli


degenerative (boala Pick)

 Epidemiologie: este descoperit la aproximativ 19% dintre persoanele peste 85 ani

 Modificarile sunt cel mai frecvent descrise de anturaj ca “nu mai este persoana pe care o
cunosteam”

 Scaderea activitatii spontane – pacientul nu simte nevoia sa faca nimic, nu este capabil sa
planifice evenimentele, dar poate avea episoade de agitatie.

 Diminuarea atentiei – pacientul nu arata interes si este usor de distras. Memoria este
normala, dar nu poate fi “deranjat” ca sa o folosească.

 Pierderea gandirii abstracte – nu poate intelege proverbele

 Perseverarea - tendinta de a continua cu un anumit tip de comportament atunci cand


situatia cere ca acesta sa se schimbe

 Modificari afective – in functie de natura procesului patologic cerebral, pacientul poate


deveni fie apatic, “plat” fie prea exuberant si infantil sau dezinhibat

Lezarea cortexului prefrontal dorsolateral

 scaderea fluentei (verbale si nonverbale),


 tulburari de rationament,
 scaderea inhibarii raspunsului spontan,
 perseverari
 diminuarea capacitatii de adaptare a scopului
 reducerea atentiei
 reducerea memorizarii si a amintirii spontane

Lezarea cortexului orbitofrontal

 dezinhibitie
 anosmie

Lezarea cortexului frontal mezial, a cortexului cingulat anterior –

 apatie
 abulie
 afectarea memoriei

Testarea functiei cognitive in leziunile de lob frontal

 Teste potrivite pentru lobul frontal:

 Teste de tip “go-no go” – pacientului i se spune sa ridice doua degete in timp
ce examinatorul ridica unul singur. Tipic, pacientul cu SLF va copia actiunea
examinatorului (mai multe incercari)

 Fluenţa verbala – cereti pacientului sa spuna cat de multe cuvinte incepand


cu o litera (Z) poate in timpul unui minut. In mod normal ar trebui sa fie mai
mult de 8 (nu sunt acceptate nume proprii)

 Teste care sa evidentieze perseverarea motorie – pacientului i se cere sa


execute serii de cate trei miscari (pumn, palma, marginea mainii)

 Privirea voluntara – rugati pacientul sa priveasca nasul sau ochii


examinatorului, in timp ce acesta isi tine palmele lateral de fata pacientului;
apoi examinatorul misca o mana si i se cere pacientului sa priveasca in partea
opusa. Se poate ca pacientii cu afectarea lobului frontal sa nu poata efectua
miscarea

Lobul parietal
Sindroame de lob parietal

 Hemihipoestezie controlaterala

 Astereognozie; anhilognozie; agnozie tactila

 Epilepsie senzitiva (parestezii mai frecvent decat episoade dureroase paroxistice)

Afectarea perceptie spatiului/corpului

 Asomatognozie – neglijarea unei parti a corpului

 Agnozie spatiala/neglijarea hemispatiului stang


 Leziunile emisferului stang determina asomatognozie unilaterala, anosognozie
(neconstientizarea bolii), anosodiaforie (lipsa de afectare afectiva in conditiile existentei bolii)

 Emisferul parietal drept – secvente de actiune cu componenta spatiala.

 Emisferul parietal stang – interpretarea experientelor si simbolurilor

 Inabilitatea de a folosi informatiile despre relatiile spatiale

 Apraxie constructiva

 Agnozie topografica

 Prosopagnozie

 Simultanagnozie

 Autotopagnozie (nu recunoaste extremitatile de partea opusa – mai frecvent


in leziunile emisferului nedominant)

 Agnozie digitala

 Agnozie stanga-dreapta

 Apraxii

 Incapacitatea de a efectua un act motor in conditiile in care sistemul motor si


statusul mental nu sunt afectate

 ideomotorii (inabilitatea de executare a unor gesturi invatate, la comanda


sau prin imitatie) si ideationale (tulburarea unei secvente de actiune)

 constructive

Sindromul Gerstmann (Girus angular stang)

 Agnozie digitala

 Confuzie stanga-dreapta

 Agrafie

 Acalculie

 Cele patru caracteristici apar simultan rareori (Benton), in special daca nu exista si alte
deficite. Daca apar, semnifica probabil proces patologic situat posterior in stanga

Sindromul Balint (lezare parietala posterioara bilaterala)

 Priveste la 35-40 grade spre dreapta si descrie doar obiectele aflate acolo
 Nu poate cerceta decat un singur obiect o data
 Tulburari ale miscarilor oculare
 Tulburari ale functiilor tactile
 Deficit al memoriei pe termen scurt
 Agnozie vizuala sau tactila
 Apraxia (in leziunile emisferului drept)
 Neglijenta controlaterala; tulburari de schema corporala (in leziunile emisferului drept)
 Tulburari ale orientarii spatiale (in leziunile emisferului drept)
 Acalculie (in leziunile emisferului stang)
 Tulburari de vorbire (alexie, afazia) (in leziunile emisferului stang)
 Confuzie stanga - dreapta (in leziunile emisferului stang)

Lobul temporal
 Numeroase functii in reglarea emotiilor, comportamentului, motivatiei, memoriei pe termen
lung, olfactiei, limbajului

 Conecteaza informatiile/experientele senzitive si emotionale trecute si prezente intr-un tot


unitar

 Aria auditiva primara (41), aria auditiva secundara (42); ariile 41 si 42 apartin perceptiei si
recunoasterii sunetului, ca si intelegerii cuvintelor

 Lobul temporal stang – perceptia si recunoasterea cuvintelor, intelegerea semnalelor


codificate ale libajului

 Lobul temporal drept – perceptia si recunoasterea intonatiei, conversatiei, muzicii

 Arii de asociere (38, 20, 21, 22);

 Aria 38 pare sa aiba rol in perceptia gustului;

 Sistemul limbic (uncusul hipocampic, girusul hipocampic, girus cinguli, istmul, ariile
subcaloase, ariile olfactive) – rol important in procesele emotionale si afective

 Radiatiile optice

Sindroame de lob temporal

 Lezarea lobului temporal

 tulburari de auz, echilibru, gust, miros, limbaj, vedere, memorie, comportament


alimentar, comportament sexual.

 Afectarea auzului – lezarea ariei 41; leziune unilaterala – hipoacuzie; leziuni bilaterale –
surditate corticala. Leziunile iritative (epilepsie temporala) - halucinatii auditive

 Tulburarile de echilibru – atacuri de vertij, uneori cu ataxie

 Tulburarile de gust si miros – halucinatii olfactive, anosmie.

 Afectarea vizuala – hemianopsie, afectarea memoriei vizuale

 Tulburari de vorbire de tip afazic receptiv (afazie Wernicke) – leziuni ale ariei
posteroinferioare a girusului temporal superior stang

 Tulburari de memorie

 Tulburarile memoriei recente – leziuni hipocampice inferioare bilaterale.

 Lezarea bilaterala a corpilor mamilari duce la afectarea memoriei pe termen scurt

 Afectarea memoriei pentru cuvinte in leziunile hipocampice inferioare bilaterale


 Afectarea memoriei de lunga durata – leziuni mamilotalamice sau leziuni corticale
bilaterale

 Inmagazinarea de elemente noi si intelegerea acestora se realizeaza prin intermediul


circuitului lui Papez (hipocamp, corpi mamilari, talamus, girus cinguli)

 Epilepsia de lob temporal

 Diagnostic electroencefalografic

 Halucinatii psihosenzoriale simple sau complexe, episoade de afazie, halucinatii


olfactive sau auditive

 Tulburarile de recunoastere si amintire – déjà vu, deja pense, jamais vu

 Asocieri de tulburari ale ratiunii, halucinatii, comportament anormal, detasat sau


violent, necontrolabil

Lobul occipital
 O mica parte a portiunii dorsolaterale a emisferelor

 Functiile sunt legate de vedere

 Perceptie vizuala

 Recunoastere in relatie cu spatiul si timpul

 Ariile 17, 18 si 19 Brodmann

 Aria 17 (striata) este localizata la nivelul scizurii calcarine si in vecinatatea acesteia;


este centrul de receptie al informatiei vizuale (culoare, dimensiuni, forma, miscare,
iluminare, transparenta)

 Aria 18 (parastriat) si aria 19 (peristriat) ocupa restul suprafetei interemisferice la


nivel occipital, avand rol de cortex de asociatie

 Oculomotricitate

 Tulburarile care rezulta din lezarea lobului occipital pot fi de natura iritativa sau datorate
unui deficit, cu simptomatologie uni sau bilaterala

Sindroame de lob occipital:

 Leziunile ariilor 18 si 19 din emisferul dominant duc la agnozie vizuala pentru obiecte
(acestea pot fi recunoscute prin intermediul altor simturi); de obicei este insotita de agnozie
verbala si hemianopie omonima.

 Dislexia – tulburari de recunoastere a cuvantului scris. Cecitatea pentru cuvinte este o


tulburare rara (cortexul vizual primar este intact, leziunea se afla in cortexul occipital de
asociere pe partea stanga)

 Prosopagnozia – leziunile sunt localizate in regiunile de asociere ventromediala si


occipitotemporala; frecvent insotita de agnozie pentru culori
 Sindromul Balint

 Lezarea bilaterala a lobilor occipitali, cel mai frecvent in ariile de granita (19 si 17) ale
regiunii parieto occipitale

 Imposibilitatea dirijarii corecte a oculomotricitatii in timpul explorarii spatiului;


imposibilitatea privirii voluntare si a scanarii spatiului periferic, imposibilitatea de a
apuca si de a atinge un obiect cu ghidare vizuala.

 Inatentia vizuala care afecteaza in primul rand periferia campului vizual

 Sindroame de deficit

 Agnozia pentru culori – pierderea perceptiei corecte pentru o culoare, imposibilitatea


denumirii culorilor, a identificarii lor

 Leziunile distructive unilaterale duc la hemianopsie controlaterala omonima (pierderea


partiala sau completa a vederii care se proiecteaza in aria corticala occipitala primara

 Cecitatea corticala apare atunci cand ambele arii vizuale primare din lobul occipital sunt
lezate.

 Pacientul nu este capabil sa proceseze informatia vizuala si se comporta ca si in cazul


unei cecitati periferice.

 Unii pacienti incearca totusi sa se comporte ca si cum ar vedea (nu isi recunosc
cecitatea). Acest tip de cecitate corticala se numeste sindromul Anton, si are
asociate leziuni parietale si neglijare senzitiva, in unele cazuri si pentru alte
modalitati ale sensibilitatii.

 Leziuni iritative:

 Halucinatii vizuale – simple (elementare) sau complexe, avand aspecte senzitive si cognitive

 Halucinatiile elementare includ stele, flashuri luminoase, culori, lumini forme


geometrice (cercuri, patrate, hexagoane), care pot fi mobile sau stationare (zigzag,
oscilatii, vibratii, pulsatii)

 Halucinatiile complexe includ obiecte, persoane, animale de dimensiuni normale,


foarte mici sau foarte mari. Pacientul poate constientiza natura ireala a acestora sau
poate fi convins ca sunt reale.

 Iluzii vizuale (metamorfopsia) – distorsionarea obiectelor (forma, dimensiuni, culoare,


miscare)

 Imaginile pot sau nu sa evoce amintiri vizuale. Efectul cumulat este asemanator cu
starea de vis care apare in epilepsia temporala.

 Micropsie, macropsie sau megalopsie, obiecte in miscare spre subiect, alungite,


umflate, modificari ale dimensiunilor orizontale sau verticale

 Coloratii iluzorii (erithropsia), lipsa culorilor (acromatopsia), vedere inversa, iradierea


contururilor, poliopie (un obiect apare multiplicat), diplopie monoculara, iluzii de
miscare a obiectelor stationare
 Pierderea vederii spatiale, reaparitia periodica a unor imagini dupa ce ele au incetat
sa se mai afle in campul vizual (palinopie sau palinopsie), o falsa orientare a
obiectelor in spatiu (allestezie optica)

 Epilepsia de lob occipital – halucinatii vizuale elementare, care se misca sau nu in campul
vizual