Sistemul nervos periferic

31 de perechi de rădăcini ale nervilor spinali:

• 8 cervicale

• 12 dorsale

• 5 lombare

• 5 sacrate

• 1 coccigiană

A. Mononeuropatia: afectarea unui singur nerv periferic.

B. Radiculoneuropatia: afectarea rădăcinilor la locul de emergenţă din măduvă. Cauzele
cele mai frecvente sunt herniile de disc, apoi compresiunile extradurale.
C. Multinevrita: leziuni ale mai multor trunchiuri nervoase, cu repartiţie inegală şi
asimetrică; apare frecvent în leziunile ischemice
D. Polinevrita: leziuni ale mai multor trunchiuri nervoase, cu repartiţie simetrică, bilaterală,
predominant distală.; -apare în deficite metabolice (DZ),toxice (etilism),carenţial
E. Poliradiculonevrita: leziuni ale mai multor rădăcini nervoase, asociate la polinevrite->
postinfecţios,postvaccinal
F. Plexitele: leziuni ale plexurilor nervoase.

Plexul cervical
Se formează prin anastomozarea rădăcinilor anterioare cervicale C1-C4

Paralizia de plex cervical:

• Limitarea mişcărilor de flexie, rotaţie şi înclinare a capului.

• În leziunile bilaterale capul devine balant.

• În timp apare amiotrofie cu ştergerea reliefului muşchilor posteriori (ai cefei) şi adâncirea
fosei supraclaviculare. 

Patologia nervului frenic:

• Nervul frenic inervează motor diafragmul şi senzitiv pericardul şi o parte a pleurei costale şi
mediastinale.

• Paralizia unilaterală  paralizia diafragmului homolateral.

• Paralizia bilaterală  tulburări grave de respiraţie, cu dispnee marcată, respiraţie

paradoxală, deces

• Nevralgia frenică (proces tumoral mediastinal) se manifestă prin durere subclaviculară, în

regiunea profundă a cefei şi de-a lungul marginii libere a coastelor, accentuată de mişcările
respiratorii; apare sughiţul şi respiraţia superficială.
Plexul brachial
Format din ultimele 4 rădăcini cervicale (C5-C8) şi rădăcina D1. Din aceste rădăcini iau naştere
trunchiurile primare:

• superior: C5+C6

• mijlociu: C7

• inferior: C8+D1

Fiecare trunchi primar se împarte într-o ramură anterioară şi una posterioară, prin anastomozarea
cărora rezultă trunchiurile secundare.

Din trunchiurile secundare se desprind ramurile terminale:

• Nervul circumflex (axilar)

• Nervul musculocutanat

• Nervul radial

• Nervul median

• Nervul ulnar (cubital)

Paralizia de plex brahial de tip superior Duchenne-Erb (C5+C6):

• Atitudine particulară: braţul atârnă inert de-a lungul corpului în rotaţie internă şi pronaţie.

• Deficite motorii:

• abolirea tuturor mişcărilor din articulaţia umărului prin paralizia muşchilor centurii scapulare

• imposibilitatea flexiei antebraţului prin paralizia muşchilor lojii anterioare a braţului (mai ales
a bicepsului brahial).

• Abolirea ROT: bicipital şi stiloradial.

• Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezia tegumentelor marginii laterale (externe) a

braţului şi antebraţului, până la nivelul policelui.

• Tulburări trofice: atrofia muşchilor centurii scapulare cu apariţia umărului în epolet şi atrofia
musculaturii lojii anterioare a braţului şi a lungului supinator

Paralizia de plex brahial de tip mijlociu Remak (C7):

Atitudine particulară: mâna şi antebraţul în flexie.

Deficite motorii:

• imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului

• imposibilitatea extensiei mâinii şi degetelor prin paralizia muşchilor lojii posterioare a

antebraţului.

Abolirea ROT: tricipital.

Tulburări de sensibilitate: hipo- sau anestezie la nivelul primului spaţiu interosos dorsal.

Tulburări trofice: atrofia tricepsului şi muşchilor lojii posterioare a antebraţului.

Paralizia de plex brahial de tip inferior Dejérine-Klümpke (C8+D1):

Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifă medio-cubitală tip Aran-Duchenne, cu policele în
planul celorlalte degete, iar degetele II-V prezintă hiperextensia primei falange şi flexia ultimelor
două.

Deficite motorii:

• imposibilitatea flexiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii anterioare a antebraţului

• imposibilitatea adducţiei, abducţiei, flexiei şi opoziţiei policelui prin paralizia muşchilor

eminenţei tenare

• imposibilitatea adducţiei şi abducţiei degetelor, flexiei primelor falange şi extensiei celorlalte

două ale degetelor II-V, prin paralizia muşchilor interosoşi şi lombricali.

Abolirea ROT: cubitopronator.

Tulburări de sensibilitate: pe marginea internă a celor 2/3 inferioare ale braţului, a antebraţului şi a
mâinii.

Tulburări trofice: atrofia musculaturii regiunii anterioare a antebraţului şi a muşchilor mici ai mâinii.

Tulburări vegetative: prin interesarea fibrelor simpatice care însoţesc rădăcinile C8 şi D1, cu sdr.
Claude Bernard-Horner.

Paralizia de nerv circumflex (axilar)

• nervul are originea în C5 şi C6

• inervează muşchii deltoid şi rotund mic, asigurând abducţia şi flexia braţului, cu ridicarea sa
la orizontală, precum şi rotaţia externă a braţului

• teritoriul senzitiv: tegumentele umărului în regiunea anteroexternă

Lezare:

• traumatisme cu luxarea capului humeral sau fracturi de col chirurgical humeral

• compresiune la purtătorii de cârje

• nevrite izolate

Clinic:

• umăr căzut în epolet, cu braţul flasc şi balant

• imposibilitatea ridicării braţului la orizontală

• hipo- sau anestezie în regiunea inervată senzitiv

Paralizia de nerv musculocutanat

• origine în C5, C6, C7

 • inervează muşchii biceps şi brahial, asigurând flexia şi supinaţia antebraţului şi proiecţia
înainte-înăuntru a membrului superior

• teritoriul senzitiv: tegumentele regiunii externe a antebraţului

Lezare:

• traumatisme cu luxaţii sau fracturi ale umărului

• compresiuni sau anevrisme de arteră axilară

Clinic:

• antebraţul atârnă în prelungirea braţului

• dispare relieful feţei anterioare a braţului

• hipotonia şi distrofia muşchilor biceps şi brahial, cu imposibilitatea flexiei antebraţului

• hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv

Paralizia de nerv radial

• origine în C5-T1, care formează trunchiul secundar posterior

teritoriul motor-> este nervul extensiei şi supinaţiei.

• triceps brahial

• muşchii lojii posterioare a antebraţului

• muşchii lojii laterale a antebraţului

Acţiune motorie:

• extensia antebraţului

• extensia mâinii şi primelor falange

• extensia şi abducţia policelui

• abducţia mâinii

• supinaţia antebraţului şi a mâinii

Teritoriul senzitiv: faţa posterioară a braţului, antebraţului, mâinii, suprapus peste teritoriul senzitiv
al nervilor vecini, astfel încât numai o mică arie, corespunzătoare tabacherei anatomice îi aparţine în
exclusivitate.

Lezare:

• traumatisme (fracturi de humerus sau de radius, cu deplasare)

• compresiuni la nivel axilar prin tumori cu adenopatii axilare, anevrisme, cârje

• compresiuni la nivel humeral prin calus vicios

• compresiune în somn profund prin comprimare pe un plan dur (paralizia beţivilor – Saturday
night palsy)
 • compresiunea se poate produce pe masa de operaţie sau prin garou prea strâns

• cauze generale: intoxicaţii (mai ales cu plumb), infecţii

• procese locale->lipoame,inflamaţii ale burselor tendinoase,tumori ale nervului,metastaze

carcinomatoase

Clinic:

Atitudine particulară: antebraţ în flexie, mâna atârnă în hiperflexie şi pronaţie (mâna căzândă, în gât
de lebădă),police în abducţie şi uşor flectat,ultimele 4 degete uşor flectate

Deficite motorii:

• imposibilitatea extensiei antebraţului prin paralizia tricepsului

• imposibilitatea extensiei mâinii prin paralizia muşchilor lojii posterioare a antebraţului (testul
salutului militar)

• imposibilitatea extensiei primelor falange, paralizia extensiei şi abducţiei policelui prin

afectarea lojii posterioare a braţului

• imposibilitatea supinaţiei şi abducţiei mâinii prin paralizia lojii laterale a antebraţului

• flexia antebraţului este diminuată prin paralizia muşchiului brahioradial

• diminuarea flexiei degetelor

Abolirea ROT: tricipital şi stiloradial.

Tulburări de sensibilitate: anestezie în tabachera anatomică, faţa dorsală a policelui, primul spaţiu
interosos.

Tulburări trofice: diminuarea reliefului regiunii posterioare a braţului şi antebraţului. Mâna prezintă
cianoză şi edem.

• paralizie prelungită->sinovită hiperplazică (tendinita extensorilor)

Paralizia de nerv median

• origine în C6-T1

teritoriul motor-> este nervul opoziţiei policelui.

Muşchii regiunii anterioare a antebraţului:

• rotund şi pătrat pronator

• flexor radial al carpului

• flexor superficial al degetelor

• o parte din flexorul profund al degetelor

• flexor lung al policelui

Muşchii eminenţei tenare:

• flexor scurt al policelui

 • abductor scurt al policelui

• opozantul policelui

• Primii doi muşchi lombricali.

Acţiune motorie:

• pronaţia antebraţului

• flexia antebraţului

• flexia mâinii

• flexia falangelor doi şi trei

• flexia şi opoziţia policelui

Clinic:

Atitudine particulară: antebraţul în uşoară supinaţie şi policele în planul celorlalte degete (abducţie şi
extensie), ceea ce dă aspectul de mână simiană.

Deficite motorii:

• diminuarea flexiei mâinii şi degetelor, prin paralizia muşchilor regiunii anterioare a

antebraţului

• imposibilitatea flexiei, abducţiei şi opoziţiei policelui, prin paralizia muşchilor eminenţei

tenare

• imposibilitatea flexiei falangelor doi şi trei

• probe de examinare:

• proba de grataj: cu mâna aşezată pe masă cu degetele întinse, pacientul nu poate face
mişcarea de grataj

• proba flectării degetelor în pumn: indexul rămâne întins, mediusul face o flexiune
incompletă, iar policele schiţează o flexie a primei falange, rezultând aspectul mâinii de
benedicţiune papală

• proba pensei digitale: pacientul nu poate executa bucla (pensa) police-index

• proba încrucişării degetelor de la cele două mâini : de partea afectată indexul şi mediusul
rămân extinse

• proba abducţiei policelui->policele nu se poate abduce

Abolirea ROT: mediopalmar (produs prin percuţia tendoanelor muşchilor palmari în apropierea
mâinii).

Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv descris.

Tulburări trofice: atrofia musculaturii lojii anterioare a antebraţului şi a eminenţei tenare.

Tulburări vasomotorii,secretorii ale pielii,ale fanerelor

Sindromul de tunel carpian (brahialgia parestezică nocturnă)

• Se datorează compresiunii nervului median la nivelul tunelului format de retinaculul

flexorilor în partea de sus şi planul tendoanelor flexorilor, aşezate pe oasele carpului.

• Mai ales la femeile care efectuează muncă fizică grea (profesională sau menajeră), la
acromegali, în afecţiuni reumatismale, în tenosinovite ale pumnului.

• Clinic:

• Parestezii la nivelul palmei, policelui, indexului, cu caracter de arsură sau furnicături penibile,
cu accentuare nocturnă.

• Hipoestezie în teritoriul de inervaţie senzitivă al nervului median.

• Pensa police-indice se realizează dificil.

• Flexia pasivă puternică a pumnului cauzează parestezii.

• Atrofii ale eminenţei tenare,oponentului policelui,scurtului abductor,celor 2 lombricatori

Paralizia de nerv ulnar (cubital)

• origine în C8, T1

teritoriul motor->este nervul prehensiunii.

• Antebraţ:

• flexorul ulnar al carpului

• fasciculele mediale ale flexorului profund al degetelor

• Mână:

• muşchii eminenţei hipotenare

• adductorul policelui

• muşchii interosoşi

• ultimii doi lombricali

acţiune motorie:

• flexia mâinii

• flexia degetelor IV şi V

• adducţia degetelor IV şi V

• adducţia policelui

teritoriul senzitiv: 1/3 medială a feţei plantare a mâinii, ½ laterală a inelarului, degetul V, atât
pe faţa palmară cât şi pe cea dorsală;1/2 medială a feţei dorsale a mâinii;1/2 internă a
degetului 4,1/2 internă a primei falange a degetului 3

Clinic:
 Atitudine particulară: mâna în gheară sau grifa ulnară, constând în extensia primei falange şi
flexia ultimelor două falange ale degetelor II-V, mai exprimate la degetele IV şi V.

Deficite motorii:

• imposibilitatea flexiei primelor falange

• imposibilitatea extensiei ultimelor două falange

• imposibilitatea abducţiei şi adducţiei degetelor

• imposibilitatea adducţiei policelui

• prehensiunea este perturbată

• probe de examinare:

• semnul Fromet al policelui: bolnavul prinde o coală de hârtie cu ambele mâini între police
şi index şi trage lateral. De partea paralizată coala îi scapă

• semnul evantaiului: mâna aşezată cu palma pe un plan plat nu poate răsfira degetele în
evantai

• testul pensei police-deget mic (testul buclei): nu se poate executa pensa menţionată

• testul mănunchiului: degetul mic şi inelarul nu participă în actul de reunire a degetelor într-
un mănunchi

• semnul gratajului->degetele 4,5

Tulburări de sensibilitate: hipo-, anestezie în teritoriul senzitiv->faţa palmară şi dorsală a

degetelor 4 şi 5;partea ulnară a mâinii

Tulburări trofice şi vasomotorii: importante, mâna ia aspect scheletic prin atrofia interosoşilor,
eminenţa tenară devine plată, pielea se subţiază, apare cianoză şi edem.

Plexul lombosacrat
Plexul lombar

– Localizat in muschiul psoas

– Ramurile importante ale plexului lobar sunt nervii obturator si femural

Plexul sacrat

 Pe peretele posterior al pelvisului

 Cele cinci radacini se impart intr-un ram anterior si un ram posterior

• L4-S2  SPE

• Radacinile anterioare L4-S3  SPI

• Nervul sciatic

• Ramurile posterioare S2 S3 trec spre plexul rusinos

Nervul femoral:

• Originea in radacinile anterioare L2-L4

• Inervatie motorie: compartimentul anterior al capsei, cu exceptia

• Pectineului, uneori inervat de nervul obturator

• Tensorul fasciei lata (fesier superior)

– Actiune: Flexia coapsei, extensia genunchiului

• Senzitiv: portiunea anteromediana a coapsei, portiunea mediala a gambei

• lezare prin:

– fracturi ale portiunii proximale ale femurului, luxatie congenitala de sold, chirurgia
soldului,

– infiltrare neoplazica,

– abces al muschiului psoas, hematom in muschiul iliopsoas (hemofilie, tratament cu

anticoagulante) (postura caracteristica, cu flexie si rotatie laterala a coapsei)

– cauze sistemice de mononeuropatie (diabet, poliarterita nodoasa)

• Manifestare clinica a lezarii:

 deficit motor pentru flexia coapsei (paralizia psoasului),

 deficit motor pentru extensia gambei (quadriceps),

 atrofii ale musculaturii anterioare a coapsei (lipsa reflexului rotulian),

 tulburari de sensibilitate ale portiunii anterioare si mediale a coapsei.

• Dificile: urcarea, saltul; mersul cu spatele este mai usor