Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRRII
Encefalul este localizat n interiorul cutiei craniene, controlnd multe funcii ale
organismului, inclusive ritmul inimii, capacitatea de a merge i de a alerga, precum i procesele
psihice. Este alctuit din patru component principale reprezentate de:
-
trunchiul cerebral
cerebelul
emisferele cerebrale
diencefalul
1. Trunchiul cerebral se afl nte mduva spinrii i emiseferele cerbrale. Este
format din trei segmente : bulb, puntea i mezencefal. Dei prezint dimensiuni reduse, este o
component foarte important a encefalului, cile nervoase motorii i senzitive trecnd de la
etajele superioare la restul corpului prin trunchiul cerebral. Acesta include tracturile
corticospinale (motorii), sistemul lemniscal (sensibilitate tactil epicritic, vibraii i
sensibilitatea proprioceptiv kinestezic) i tracturile spinotalamice (sensibilitatea termoalgezic
i cea tactil protopatic). Trunchiul cerebral joac de asemenea un rol important n reglarea
funciilor cardiace, respiratorii i reglarea ciclului somn-veghe.
.
Figura 2 - Trunchiul cerebral
(neocerebel). Vermisul este unit de asemenea cu o poriune alungit numit lob floculonodular
(arhicerebel). Din punctul de vedere al ordinii cronologice de apariie n cursul evoluiei cea mai
veche formaiune este arhicerebelul, apoi urmeaz paleocerebelul i neocerebelul.
Funciile cerebelului:
a) Arhicerebelul are rol n pstrarea echilibrului static i dinamic.
b) Paleocerebelul regleaz tonusul muscular.
c) Neocerebelul coordoneaz micri fine comandate de scoara cerebral.
Figura 3 - Cerebelul
3. Emisferele cerebrale formeaz cea mai mare parte a encefalului. Suprafaa extern
este pliat ntr-o serie de girusuri i anuri. Fiecare emisfer este mpr it n lobii frontal,
parietal, occipital i temporal, numii astfel dup oasele craniene situate n imediata lor apropiere.
Cele dou emisfere sunt unite prin corpul calos, un mnunchi mare de fibre din profunzimea
fisurii longitudinale. Sunt alctuite dintr-un cortex extern format din substan cenuie i dintr-o
masa de substan alb la interior.
2.2. Definiie
Accidentul vascular cerebral este termenul clinic folosit n cazul pierderii acute a
perfuziei ntr-un teritoriu vascular al creierului, rezultnd consecutiv ischemie i implicit
pierderea functiei neurologice corespunztoare ariei neperfuzate. Clasificat ca fiind hemoragic
sau ischemic, accidentul vascular se manifest tipic prin apariia brusc a unui deficit neurologic
focal, cum ar fi slbiciune, deficit senzorial sau dificultai de limbaj. Atacul cerebral ischemic are
un grup eterogen de cauze, incluznd tromboza, embolismul sau hipoperfuzia, n timp ce atacul
cerebral hemoragic poate fi intraparenchimatos sau subarahnoidian.(5).
2.3 Etiopatogenia
Cauzele producerii hemiplegiei la adult sunt numeroase:
1. Accidentele vasculare centrale
Acestea pot fi:
accidente vasculare hemoragice, care sunt produse de ruperea unui vas de snge pe fondul
hipertensiunii arteriale sau de ruperea unui anevrism congenital. Hemoragia central
debuteaz brusc, cu dureri de cap, vom, delir, pierderea cunotinei i instalarea deficitului
motor.
Acestea sunt datorate formaiunilor tumorale iar evoluia este n general lent. Tumorile
pot fi benigne sau maligne (canceroase). Evoluia pacientului va fi, n cele mai multe dintre
cazuri, n concordan cu tipul formaiunii tumorale.
3. Hemiplegii datorate traumatismelor cranio cerebrale
Cauzele acestor traumatisme pot fi numeroase: accidente rutiere, cderi, agresiuni,
accidente de sport, accidente domestice, plgi produse de urme de foc etc. nafar de pierderea
capacitii de micare i a tulburrilor de sensibilitate, hemiplegiile mai pot fi nsoite de: afazie,
tulburri psihice, tulburri de echilibru.
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de snge care blocheaz circulaia sangvin a
creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta ntr-o arter ngustat care irig creierul sau poate
ajunge n arterele din circulaia cerebral dup ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alt
regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care
determin afectarea circulaiei sangvine normale, cum ar fi:
- rigidizarea pereilor arterelor (ateroscleroz). Aceasta este cauzat de tensiunea arterial
crescut, de diabetul zaharat i de nivelul crescut al colesterolului sangvin.
- fibrilaia atrial sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
- anumite afeciuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiac artificial, o valv
cardiac reparat, o boal cardiac valvular precum prolapsul de valv mitral sau stenoz
(ngustarea) orificiului valvular.
- infecia valvelor cardiace (endocardit).
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital.
- tulburari de coagulabilitate a sngelui.
- inflamaie a vaselor sangvine (vasculit).
- infarctul miocardic.
Dei mai rar, tensiunea arterial sczut (hipotensiunea) de asemenea poate s cauzeze un
accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arterial sczut duce la scderea circulaiei
sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinat de o ngustare sau o afectare a arterelor, de
- sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la brbai dect la femei pn la
vrsta de 75 ani, dar dup aceast vrst femeile sunt mai afectate. La toate vrstele, mai multe
femei dect brbai decedeaz din cauza unui AVC.
- istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare dac un printe, un frate sau o sora a
avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
- prezena n trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic
tranzitor.
2.4. Semiologie
Semnele unui accident ischemic tranzitor (AIT). Simptomele sunt asemntoare celor din
accidentul vascular cerebral, cu excepia urmtoarelor:
- pierderea vederii este de obicei descris ca o senzaie, ca o umbr, scderea vederii unui
ochi.
- tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar dupa 10 pn la 20 de minute,
dar ele pot persista pn la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza dac simptomele se datoreaz
unui AVC sau unui AIT, este nevoie de un tratament de urgen n ambele situaii.
Se recomanda consultarea imediata a unui doctor n cazul n care:
- au fost prezente de curand simptome ale unui AVC sau AIT, chiar daca simptomele au
disparut
- persoana respectiva a avut in trecut un AVC sau un AIT si este in tratament cu aspirina
sau alte medicamente pentru prevenirea formarii cheagurilor de sange si a aparut orice semn de
sangerare
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum un episod de innecare in timpul inghitirii
unor alimente
- au aparut semne care se pot datora prezentei unui cheag in vasele de sange profunde,
care pot fi inrosirea, incalzirea si durerea intr-o anumita zona a unui brat sau a unui picior.
Se recomanda efectuarea unei programari pentru un consult in cazul in care:
- persoana respectiva crede ca a avut un AIT in trecut si nu a vorbit pana acum cu un
doctor despre acest eveniment
- persoana respectiva a avut un AVC si are acum o zona dureroasa la presiune. Zonele
dureroase la presiune, care de obicei se dezvolta de-a lungul coatelor, calcaielor, genunchilor,
feselor, ale osului sacrat si pe spate de-a lungul coloanei vertebrale, sunt provocate de statul intro singura pozitie un timp indelungat. Primul semn al unei zone dureroase la presiune este
inrosirea zonei, care nu dispare la frecare sau la masaj
- persoana respectiva a avut un AVC si constata acum ca bratul sau piciorul afectat devine
din ce in ce mai rigid (intepenit) si nu poate sa-l indrepte (spasticitate)
- persoana respectiva a avut un AVC si prezinta acum semne ale unei infectii de tract
urinar. Aceste semne pot fi febra, durere in timpul mictiunii (la urinare), prezenta de sange in
urina si durere de spate (in flancuri).
Exist dou tipuri de accidente vasculare cerebrale : ischemic i hemoragic.
Aproximativ 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt sunt de tip ischemic fiind cauzate
de obstrucia unei artere cerebrale. Celulele nervoase, care astfel sunt lispite de aportul sanguine
normal, nu mai primesc suficient oxigen i glucoz, aceste substane fiind transportate de snge.
Restul de 20% din accidentele vasculare cerebrale sunt hemoragice- sunt
cauzate de producerea unei sngerri n creier sau n jurul creierului. n cazul acestui tip de
accident vascular se produce ruperea unui vas sanguin, ceea ce interfereaz cu aport sanguin
cerebral normal i conduce la acumularea sngelui n esutul cerebral. Sngele care vine n
contact direct cu esutul cerebral are efect iritant i poate determina producerea de fibroz local,
cu apariia crizelor epileptice.
Anamnez;
Examenul clinic i
Examenele paraclinice.
- CT: permite stabilirea rapid a diagnosticului, ajutnd la alegerea celei mai eficiente metode
de tratament.
- IRM (RMN): ajut ca i CT-ul la stabilirea diagnosticului i tratamentului
- ecografia sau ultrasonografia Doppler: permite observarea fluxului sanguin
- puncia lombar: este utilizat n cazurile n care se suspecteaz c exist o hemoragie la
nivelul creierului care sa fie responsabil de instalarea unui AVC.
- angiograma cerebral: util n identificarea unor obstrucii ale vaselor cerebrale
- electrocardiograma sau monitorizare electrocardiografic Holter n cazul n care se bnuiete
c o afeciune cardiac poate fi cauza AVC-ului.
- electroencefalografia (EEG)
-analize sanguine: hemoleucograma, glicemia, teste pentru evaluarea funciei rinichilor,
ficatului.
Principalele aspecte clinice sunt urmtoarele:
Hemiplegia cu coma: bolnavul este incontient, membrele ridicate pasiv i lsate s cad, cad
inert i mai brusc pe partea hemiplegica. Hemifaa paralizat este aton, aprnd semne de
paralizie: comisura bucal de partea paralizat cobort, anul naso-labial ters; reflexul cornean
abolit de partea hemiplegiei. Frecvent exist o deviaie conjugat a capului i ochilor. Semnul
Babinski este prezent. Apar modificri de tonus muscular i reflexe osteo-tendinoase.
Hemiplegia flasc se caracterizeaz prin: semne de paralizie facial, iar la nivelul membrelor
inferior i superior afectate fora muscular este abolit, reflexe osteo-tendinoase abolite, semnul
Babinski prezent.
Hemiplegia spasmodic: apare dupa perioada de hemiplegie flasc. Se caracterizeaz prin fora
muscular, de obicei, diminuat mult, contractura i reflexe exagerate, semnul Babinski prezent,
apar diskinezii.
Evaluare funcional:
- reeducarea respiratorie
- reeducarea sensibilitii
Mijloace:
- mobilizri active, pasive, pasivo-activ
- electroterapie
- masaj
2.6. Tratamentul
Recuperarea va ncepe cu o posturare a pacientului n pat pentru evitarea apariiei
poziiilor vicioase, a durerilor i a escarelor. Se vor face apoi mobilizri pasive, exerciii de
reluare a poziiei eznd i a ortostatismului i mersului. De asemenea o atenie deosebit trebuie
acordat membrului superior.
n timpul recuperrii pot fi folosite diferite materiale de asisten: fotoliul rulant, bastoane
tri sau tetrapod, crje canadiene sau orteze. Dac prima parte a tratamentului se va desfura n
instituii specializate, partea a doua i mai lung se va desfura acas. n aceast perioad
sprijinul familiei este de o importan capital. Astfel, familia trebuie s l ajute pe pacient s se
reintegreze n societate i profesional.
Durata perioadei acute este determinata regresul procesului de dislocare si edem cerebral.
n ictus hemoragic durata 1,5 - 6 spt. n ictus iscemic 1 -4 spt. n aceast perioad se ntreprind
msuri pentru a salva viaa pacientului i a stabiliza funciile vitale.
Msurile de recuperare se ncep ct mai precoce, dar dup stabilizarea bolnavului.
Reabilitarea pasiv ce include kinetoterapia, masajul, gimnastica pasiv, respiratorie se ncepe
din primele zile. Reabilitarea activ este strict individual i depinde de caracterul accidentului
vascular cerebral.
Kinetoterapia - se ndeplinete sub form de gimnastic curativ, elementele creia sunt:
2.
Micrile pasive.
3.
Micrile active
Spre sfirsitul perioadei acute a bolii se complica si caracterul miscarilor active, frecventa
repetarii lor, se incep exercitii si pentru trunchi (intoarceri si inclinari laterale, flexie, extensie.)
Incepind cu a 8-10 zi in ictus ischemic si de la 3-4 sapt. in ictus hemoragic daca permite
starea generala a bolnavului si hemodinamica, bolnavul se invata a sedea. La inceput bolnavului
de 1-4 ori pe zi pe durata de 3-5 min. i se da o pozitie semisezanda sub un unghi de 30grd. In
decurs de citeva zile sub controlul pulsului se mareste unghiul si durata. Accelerarea pulsului la
schimbarea pozitiei nu trebuie sa depaseasca 20 b./min.,la aparitia unei tahicardii evidente se
micsoreaza unghiul de asezare si durata procesului.
Peste 6 zile unghiul de ridicare se mareste pina la 90grd, iar durata - pina la 15 min. apoi
se invata asezarea cu picioarele coborite (mina paretica se fixeaza pentru a preintimpina
extinderea capsulei articulare a umarului.
In timpul asezarii piciorului sanatos periodic se aranjeaza pe cel bolnav pentru a repartiza
masa corpului pe partea paretica.
Se trece la pozitia in picioare linga pat pe ambele picioare si alternand un picior cu altul
(fixind articulatia genunchiului pe partea paretica cu ajutorul langetei),mersul pe loc, apoi pe
mersul prin salon, coridor cu ajutorul metodistului, iar pe masura imbunatatirii mersului - cu
ajutorul cirjelor.
Este important de a elabora un steriotip corect al mersului, care consta in flexia
concomitenta a piciorului in articulatia flexo-femurala , genunchiului , talocrurala. Ultima etapa
este mersul pe scari . mana paretica trebuie sa fie fixata.
4.
MASAJUL
Masajul se face in pozitia bolnavului culcat pe spate si partea sanatoasa, zilnic, incepind
cu durata de 10 min. si treptat se mareste durata pina la 20 min. Masajul muschilor poate
influenta starea tonusului muscular: in pareze spastice stimularea energica a tesuturilor duce la
cresterea spasticitatii. Marirea spasticitatii poate fi cauzate si de tempo-ul miscarilor ( semnul
lent scade tonusul muscular).
Deoarece in hemiplegie este o hipertonie selectiva, masajul trebuie sa fie tot selectiv. La
efectuarea masajului pentru muschii hipertonici se face netezirea, frictiunea circulara si vibratia
neintrerupta. La masarea muschilor antagonisti se foloseste netezirea, frictiunea si vibratia
intrerupta.
Masajul se incepe de la segmentele proximale si continue spre cele distale a membrelor.
Atentie la masarea m. pectoral mare cu tonus marit (se face netezire lenta), si m. deltoid - cu
tonus scazut (se face masaj stimulant). Masajul se face timp indelungat - 30-40 de proceduri.
Durata masurilor de reabilitare in stationar nu dureaza mai mult de 1,5-2 luni. Ulterior bolnavul
se transfera la centre de reabilitare ambulatorii.
Profilaxia:
- controlul tensiunii arteriale;
- combaterea aterosclerozei si prevenirea accidentelor trombembolice;
- decelarea precoce a compresiunilor cerebrale - investigaia cu tomograful sau RMN
imediat ce apar semne ale bolii (dureri de cap, greuri, ameeli etc.). O nlturare precoce a
formatiunii tumorale poate face tratamentul de recuperare mult mai simplu i mai eficace.
- prevenirea traumatismelor cerebrale - hemiplegiile provocate de traumatisme cerebrale
pot fi evitate dac vom lua unele msuri de protecie. Astfel, cnd mergem cu bicicleta, este bine
s purtm o casc de protecie, cnd mergem cu maina este bine s folosim centura de siguran
care, n caz de accident rutier, ne ferete de a fi proiectai prin parbriz. Cnd mergem la vntoare
este bine s nu stm pe direcia de tragere a partenerilor de plceri cinegetice.