AVC

Accidentul vascular cerebral (AVC) este denumirea comun a mai multor tulburri care apar atunci cnd circulaia sangvin spre creier este blocat iar celulele nervoase sunt deprivate de oxigen i substane nutritive. Din acest motiv, uncionarea neuronal este alterat sau compromis de initiv

In cazul accidentului vascular cerebral ischemic un cheag de sange blocheaza un vas de sange care transporta oxigen si substante nutritive la creier. Cu cat cheagul este mai mare, el va obstrua o artera de calibru mai mare, iar consecintele vor fi mai grave. Cauzele formarii cheagului sunt: - ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor. Principala cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a A C ischemic creste - afectiuni la nivelul valvelor inimii! valva cardiaca inlocuita "artificiala sau biologica#, aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor "endocardite#, insuficienta mitrala, stenoza mitrala "aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic#-sunt factori favorizanti ai aparitiei embolilor "material obstruant# care pot duce la blocarea vaselor de sange din creier - staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii, tulburari de ritm cardiac "fibilatia atriala# - tulburari de coagulare a sangelui-stari de hipercoagulabilitate! cancere, boli sistemice, contraceptive orale - inflamatia vaselor de sange "vasculite#-duc la ingustarea lumenului - cardiomiopatie ischemica, infarct miocardic. FACTORI DE RISC 1. Factori de risc care nu ot fi modificati: - varsta inaintata-se stie ca incidenta A C creste o data cu inaintarea in varsta - sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face A C. $emeile sunt prote%ate de hormonii feminini "estrogeni#. Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, a%unganduse ca dupa varsta de &' de ani femeile sa fie mai predispuse la A C - rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de A C fata de alte rase - antecedentele familiale de A C-riscul de A C este mai mare la persoanele care au rude apropiate care au suferit un A C sau AI( - antecedente personale de A C, AI( sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in trecut un astfel de episod, au un risc mai mare de A C decat celelalte persoane. !. Factori de risc care ot fi modificati: - hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie corespunzatoare, deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta - diabetul zaharat ineficient controlat - colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei - afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la cresterea riscului de A C - tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala "se intalneste la )-'* dintre persoanele de peste +'#. Aproximativ ,'* dintre persoanele care sufera un A C prezinta si fiblitatie atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient si sa impinga sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza aparitia cheagurilor. De la inima cheagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un accident vascular cerebral

- tulburari hematologice - anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a cheagurilor de sange, care pot duce la A C - sedentarismul - obezitatea - fumatul - consumul crescut de alcool - abuzul de droguri

SI"#TO"E Semnele si sim tomele unui A$C sunt: - pareza/ amorteala la nivelul fetei - hemipareza "paralizie usoara, incompleta, pe o %umatate a corpului! dreapta sau stanga# - pierderea sensibilitatii pe o %umatate de corp "dreapta sau stanga# - slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o %umatate a corpului "dreapta sau stanga# - cefalee "durere de cap# severa - tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor - tulburari de vedere - ameteala - greturi, varsaturi - dificultati la mers - pierderea echilibrului sau a coordonarii - alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma

Obiectivele recuperrii n AVC Recuperarea trebuie s nceap imediat dupa AVC cnd pacientul este stabil medical. Prevenirea unui nou AVC sau a complicaiilor secundare AVC Evitarea decondiionrii datorit imobilizrii prelungite ncura area autongri irii !uncionarea independent n A"# $uport emoional %amilial Reintegrare n comunitate
#ROCED%RI: 1. "ASA& : In stadiul de s asticitate si du a de asirea acestui stadiu se urmareste: - combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masa% cu gheata, masa%ul sistemului nervos central - combaterea dezaxarilor prin masa%ul sistemului nervos periferic, masa% C-riax, elongatii, tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor - combaterea complicatiilor! a durerilor prin masa% antalgic, a dezaxarilor prin miscari postmasa%, a edemelor prin masa% de drenare limfatica, a depresiei prin masa% sedativ

.asa%ul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masa%ului este de /0 minute si se creste progresiv la ,0 de minute. 1e fac )0-20 de sedinte de masa%. .asa% cu gheata,masa% 13C. 4fectele masa%ului sunt! efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei, drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului muscular, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.

!&'&()ERAP&E
Tratament rin electrotera ie - curenti cu impulsuri! frecventa +0, intensitatea de ,-) mA, durata )0 de minute, o sedinta pe zi, - decontracturari pentru membre! electrodul negativ se plaseaza pe muschii antagonisti, intensitatea de /0-/, mA, durata /0-/' minute, o sedinta pe zi, /0-/, sedinte pe serie - curenti interferentiali! initial la brat-se folosesc 2 electrozi, frecventa rapida, durata ,0 de minute, intensitate usoara, apoi ' minute frecventa lenta. 5lterior se muta electrozii la nivelul gambei afectate. Tratament rin hidro'termotera ie - bai galvanice patrucelulare! polul pozitiv amplasat la membrele superioare, iar cel negativ la membrele inferioare,intensitatea de /' mA, durata /'-,0 minute - baile caldute ")& de grade# cu plante, cu durata de /0-/' minute au efect trofic si previn contractarile - baile 6inetoterapeutice! la )& grade celsius, cu durata de ,0 de minute au efect decontracturant

7I34(8(49API4
9IDICA94A DI3 PA(! Cresterea fortei musculare a mainii ne aralizate De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa forta chiar de la inceput. 1unt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta. Cresterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente, antigravitationale "pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi roteste incheietura mainii#. Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente suplimentare "fie ridica pacientul o greutate sie 6inetoterapeutul sau un membru a familiei opune o rezistenta miscarii pacientului#. Ridicarea in sezut cu a(utor Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu a%utor. Acest a%utor poate veni fie de la un membru al familiei care a%uta miscarea de flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare, fie chiar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea opusa a patului. Cu alte cuvinte, pacientul fie se a%uta singur tragand cu putere de o curea prinsa de partea opusa a patului fie este impins de la spate. A%utorul va descreste progresiv pentru a intari musculatura abdominala. Co)orarea icioarelor la marginea atului

Dupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele pacientului la marginea patului. Aceasta este pozitia sezut la marginea patului. Aceasta pozitie ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. Acum se pot face inclinari laterale, anterioare, posterioare, miscari cu membrele. E*tensia si fle*ia iciorului Din pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si este a%utat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale copselor pe abdomen "ridicarea genunchilor la piept#. Acestor miscari li se aplica progresiv si o rezistenta. Ridicarea in icioare 1pri%init de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare. Cateva dintre obiectivele 6inetoterapiei in ceea ce priveste recuperarea accidentului vascular cerebral, sunt! pastrarea amplitudinilor articulare, imbunatatirea tonusului muscular, cresterea fortei musculare, refacerea schemelor motrice, imbunatatirea echilibrului, reeducarea mersului, recuperarea bratului afectat, stimularea neuromusculara, reintegrarea sociala, reintegrarea profesionala.

9ecomandari - controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a )-a, cele care au hipertensiune arteriala, diabet zaharat, colesterol crescut. 4ste importanta mentinerea acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin medicatie - alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul alimentelor bogate in grasimi. 4ste de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume, fructe, cereale. Astfel se mentine si o greutate corporala adecvata, obezii avand un risc crescut de a dezvolta A C sau AI(. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-si limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea arteriala. - evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea de exercitii fizice zilnice. 4xercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune arteriala, deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de :D;-colesterol "colesterolul bun# - la indicatia medicului se pot folosi si medicamente! aspirina, anticoagulante "de exemplu la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic#, medicamente care controleaza tensiunea arteriala "inhibitori ai enzimei de conversie, diuretice#, care scad nivelul de colesterol "statine# - renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala - evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor "mici cheaguri de sange care pot a%unge la creier#. Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara "formarea cheagurilor# - evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si a embolilor care pot determina un AI( sau un A C ischemic - evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si

favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm - evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza