Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dat fiind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani, o
atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor afectiuni atunci cand acestea s-au produs.
Programul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a
pacientilor care au suferit un accident vascular cerebral. Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei
vieti normale.
Metodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral difera de la o persoana la alta, insa au acelasi scop si anume:
1. dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane;
2. acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de accidentul vascular cerebral;
3. integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
Majoritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni, insa altele pot persista intraga viata.
Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede, deoarece exista o sansa mai mare de recuperare in acest stadiu precoce.
Dizabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului, de aceea se recomanda instituirea unui program de
reabilitate cat mai curand posibil.
Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si extinderea cerebrala a leziunii
cauzatoare. Cele mai frecvente dizabilitati post accident vascular cerebral, includ :
1. tulburari motorii si de sensibilitate (miscare si senzatii). - pot sa apara scaderea fortei musculare, fasciculatii musculare,
mobilizarea dificila sau imposibila a unui membru (pareza), spasme musculare (tonus muscular anormal crescut), disparitia sensibilitatii
pentru durere, stimuli mecanici termici, tulburari vegetative ale sfincterelor si organelor;
2. tulburari de perceptie care constau in dificultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute, imposibilitatea vizualizarii
lucrurilor pe o parte a corpului;
3. probleme de comunicare si gandire, cu aparitia unor tulburari de vorbire, limbaj, scris sau memorie. Aceste probleme apardestul
de frecvent dupa un accident vascular cerebral si sunt obiectivate prin pierderi de memorie, dificultate in scrierea unor cuvinte sau in
citirea si intelegerea acestora, dificultate in exprimarea unor ganduri sau sentimente.
4. probleme emotionale, sunt destul de des intalnite dupa un accident vascular cerebral. Pot sa apara anxietatea, depresia, frustarea,
agresivitatea sau frica. Dintre acestea, depresia se poate agrava in timp si poate necesita tratament psihiatric corespunzator.
Majoritatea simptomelor descrise anterior se pot recupera cu succes odata cu initierea programului de reabilitare.
1. slabiciune pe o parte a corpului (hemicorp), care poate cauza tulburari de mers, imposibilitatea de apucare a obiectelor
(prehensiune). De obicei partea emisferei cerebrale afectate determina simptome pe hemicorpul de partea opusa (datorita incrucisarii
fibrelor musculare la nivelul trunchiului cerebral);
2. rigiditate si atralgii (durere articulara). O persoana care a suferit un accident vascular cerebral si care are slabiciune musculara
accentuata, prezinta de asemenea si durere a articulatiilor adiacente datorata lipsei miscarii active a membrului respectiv. De aceea
este foarte important ca pe tot parcursul recuperarii sa se incurajeze miscarile active, respectiv pasive ale membrului afectat.
Exercitiile de recuperare a fortei musculare sunt importante pentru a evita atrofia fibrelor musculare si a asigura forta musculara
necesara recuperarii;
3. spasticitatea musculara (spasme si contracturi musculare), apar in asociere cu celelalte tulburari musculare si neurologice
secundare accidentului vascular cerebral. Medicul neurolog poate recomanda tratamentul medicamentos, care amelioreaza
simptomatologia (substante medicamentoase care blocheaza influxul nervos);
4. tulburari de sensibilitate si termoreglare, sunt neplacute insa nu sunt considerate grave, predispun pacientul la accidentari
(arsuri, degeraturi, echimoze);
5. durere, furnicaturi;
6. tulburari de mers si coordonare a miscarilor;
7. disfagie(tulburari de inghitire);
8. probleme digestive si urinare, apar destul de frecvent in contextul unui accident vascular cerbral. Incontinenta urinara (probleme
in retinerea urinii in vezica urinara) , constipatie cronica (tranzit intestinal incetinit), episoade de diaree (rar), balonare postprandiala
(dupa mancare), defecatie dificila.
Pe langa tulburarile somatice (fizice), pot aparea si unele manifestari de ordin emotional, precum :
1. afazia , care se prezinta sub forma tulburarilor de vorbire si de limbaj si este datorata lezarii portiunii stangi a creierului, unde este
localizat centrul nervos de controlul limbajului. Unele persoane cu afazie nu inteleg sensul cuvintelor scrise sau vorbite si isi exprima cu
greutate propriile ganduri si simtiri;
2. problemele cognitive si de memorie, apar in momentul in care sunt lezate anumite arii din encefal care controleaza constienta,
capacitatea de invatare sau memoria. Pacientul relateaza tulburari de concentrare invatare cu amnezie retrograda sau anteretrograda.
Toate aceste tulburari fac dificila efectuarea unor activitati obisnuite mai mult sau mai putin complexe. In unele cazuri, pacientul nu
este constient de problemele pe care le are si ii este foarte greu sa se adapteze la cerintele sociale obisnuite;
3. tulburari de perceptie, constau inprobleme legete de aprecierea corecta a distantei, pozitiei, orientarii temporo- spatiale, perceptia
grsita a formei lucrurilor;
4. probleme legate de afectarea hemicorpului, cum se intampla atunci cand parsoana in cauza nu mai poate realiza anumite
comenzi a jumatatii de corp afectate de accidentul vascular cerebral (campul vizual diminuat pe hemicorpul de aceeasi parte,
imposibilitatea rotirii capului catre partea afectata). Uneori pacientii nu-si recunosc anumite parti ale corpului ca fiind proprii (in special
in cazul pacientilor care au si tulburari senzitive pe aceleasi segmente). In unele cazuri, mai rare, sunt identificate anumite bizarerii. De
exemplu, recunoasterea unui obiect fara corelarea acestuia cu functia lui (stie cum arata o furculita insa nu stie la ce si cum se
foloseste sau stie cum arata o masina, dar nu mai stie cum se conduce sau cum se porneste). In alte cazuri, exista o perceptie gresita
asupra orientarii in spatiu (lucrurile i se par mai aproape sau mai departe decat sunt in realitate);
5. problemele emotionale, insotesc deseori tulburarile neurologice si sunt materializate prin frustare, frica, agresivitate, anxietate,
depresie. Aproximativ o treime dintre pacientii mai in varsta de 65 de ani care au suferit un accident vascular cerebral prezinta
sindrom depresiv. In cazul in care acesta persista se recomanda tratament medicamentos de specialitate (de catre medicul psihiatru).
1. hipertensiunea arteriala;
2. boala cardiaca ischemica;
3. dislipidemia (in special hipercolesterolemia);
4. diabetul zaharat;
5. obezitatea;
6. consumul excesiv de alcool;
7. fumatul;
8. consumul exagerat de cofeina (cafea, coca cola);
9. consumul de droguri (mai ales cocaina).
Profilaxia unui nou accident vascular presupune schimbarea stilului de viata. Pe langa administrarea regulata a unor medicamente, se
recomanda urmatoarele:
Adaptarea unui stil de viata sanatos poate prelungi viata. Niciodata nu e prea tarziu sa se adopte schimbarea modului de viata, acest lucru
aduce beneficii cu atat mai mari cu cat este instituit mai repede.
Apartinatorii trebuie sa fie atenti la orice modificare care poate sa apara in evolutia post accident vascular cerebral, deoarece identificarea
precoce a simptomelor recidivate poate sa salveze viata pacientului.
1. medicatia cu actiune antiplachetara (inhiba agregarea trombocitelor, care pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folosita in
acest scop, existand multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular
cerebral si al infarctului de miocard;
2. medicatia anticoagulanta, care trebuie administrata zilnic si necesita monitorizare lunara a timpilor de coagulare pentru a preveni
sangerarile secundare supradozarii (anticoagulantele cel mai des folosite in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt
dicumarinicele);
3. medicatia hipocolesterolemianta, este reprezentata prin doua grupe de medicamente care sunt folosite in tratamentul
dislipidemiilor - statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor;
4. medicatia antihipertensiva, este reprezentata de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de conversie a
angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.
1. medicatia antalgica si antidepresiva precum inhibitorii selectivi de serotonina, antidepresivele triciclice, anticonvulsivante (folosite
ca medicatie antalgica);
2. medicatia pentru somn, este des utilizata dupa un accident vascular cerebral, atunci cand apar tulburarile de somn (insomniile).
Dintre medicamentele prescrise de medicul specialist amintim: antidepresivele (trazodone, mitrazapine) care au si un efect sedativ;
3. medicatia anxiolitica este de asemenea des folosita dupa un AVC. Cel mai utilizat este alprazolamul (Xanax), care reduce anxietatea
si nervozitatea. Alte medicamente utilizate in reducerea anxietatii sunt benzodiazepinele (loprazolamul), tranchilizantele minore si
sedativele, care pot insa creea dependenta;
4. medicatia care combate agitatia, este necesara mai rar si cuprinde medicamente din clasa neurolepticelor (haloperidol, risperidol,
olanzepina), antipsihoticelor sau anticonvulsivantelor;
5. medicatia care ajuta la restabilirea tonusului general , precum metil-phenhidatul, este folosit in primele stadii ale reabilitarii
dupa un AVC;
6. medicatia care ajuta la imbunatatirea atentiei si crestecapacitateade invatare , precum dextroamfetamina este folosita
deocamdata in diferite studii medicale (deoarece poate creea dependenta).
1. ingustarea campului vizual pe o parte a corpului (imposibilitatea de a vedea anumite lucruri decat daca intoarce capul in acea directie);
2. reflexe si simturi diminuate la nivelul membrelor afectate (in unele cazuri pacientul nu isi simte partile corporale afectate);
3. dificultati de concentrare, confuzii, amnezie retrograda sau anterograda (pacientul nu-si aminteste numerele de telefon, datele
calendaristice, etc);
4. dislexie (tulburari de citit), tulburari de scriere;
5. tulburari legate de activitatile cotidiene (imbracare, gatit, igiena).
Persoanele cu astfel de tulburari trebuie sa evite anumite activitati care pot pune in pericol viata acestuia sau a altor persoane ( sofatul,
manevrarea unor utilaje ).
Exista anumite recomandari utile in cazul persoanelor cu tulburari de perceptie, precum oferirea unui confort domestic care sa protejeze pacientul
de eventualele accidentari (iluminarea corespunzatoare a incaperilor, evitarea suprafetelor care predispun la accidentari fizice, mobilier
corespunzator, etc).
Persoanele care au suferit un accident vascular cerebral tind sa desfasoare anumite activitati mai lent sau dezorganizat, mai ales cand
acestea le par nefamiliare. In aceste cazuri apar anxietatea si ezitarea care fac si mai grea reintegrarea sociala. Sprijinul familiei si prietenilor este
extrem de important in aceste cazuri