Sunteți pe pagina 1din 33

CUPRINS

Capitolul I-Anatomia si fiziologia sistemului nervos central Capitolul II-Accidentul vascular cerebral
1.1 efinitia 1.! "tiologie 1.# Simpomatologie 1.$ Clasificare 1.% &ratament A'&ratament c(irurgical )'&ratament medicamentos C'&ratament igieno-dietetic

Capitolul III-Rolul asistentei medicale *n *ngri+irea pacientilor cu


accident vascular cerebral
#.1 Rolul propriu #.! Rolul delegat #.# Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

Capitolul I,-Studiu de caz


$.1 Culegerea datelor $.! "-amene de laborator $.# Plan de ingri+ire $.$ .rila de stabilire a gradului de dependenta

"PICRI/A C0NC1U/II )I)1I0.RA2IA

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL


Sistemul nervos coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatia organismului ca intreg cu mediul extern.Organismul se comporta ca o unitate functionala datorita coordonarii si reglarii nervoase.Proprietatea organismului de a realiza aceasta coordonare se numeste functie integrativa.Integritatea este proprietatea tuturor etajelor sistemului nervos, dar organul de integrare propriu-zis, care subordoneaz i func iile celorlalte etaje, este scoar a cerebral. Sistemul nervos este impartit in! ". Sistemul nervos somatic sau al vietii de relatie,care asigura legatura organism-mediu exterior.#cesta se imparte in! ".a$ S.%. central & encefal ' maduva spinarii ".b$ S.%. periferic-nervi cranieni ' nervi spirali (. Sistemul nervos vegetativ autonom care asigura coordonarea functionarii organelor interne. #cesta este format din! o portiune central situata in maduva spinarii si trunc)iul cerebral si o portiune periferica, ganglioni' fibre nervoase vegetative. SIS*+,-. %+/0OS SO,#*I1! +%1+2#.-.- impartit in trei zone! creierul mare, trunc)iul cerebral si cerebelul. 1reierul mare este impartit in doi lobi frantali, doi lobi parietali, doi lobi temporali si doi lobi occipital! lobul frontal este sediul neuronului motor central ,deci sediul miscarilor voluntare3 leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari motorii4paralizii$, tulburari in exprimarea verbal si scrisa, tulburari de comportament. .obul parietal este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale3 .obul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului auditiv3 .obul occipital este sediul capatului cortical al analizatorului vizual +ste important de notat faptul ca functia vorbirii este localizata in partea stanga pentru toti dreptacii si pentru majoritatea stangacilor. 5I+%1+2#.-.-cuprinde talamusul-releu4intrerupere sinaptica$ pentru toate sensibilitatile, cu exceptia celor olfactive, vizuale si auditive3 metatalamusul,releu al sensibilitatilorvizuala si auditive3 )ipotalamusul & central superior de integrare, reglare si coordonare ale principalelor functii ale organismului, printer care metabolismul intermediar, secretia

endocrina, termoreglarea, digestia prin centrii foamei, setei si satietatii, unele acte comportamentale, ritmul somn-veg)e s.a. +,IS2+/+.+ 1+/+6/#.+ +misferele cerebrale prezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central.Sunt legate intre ele prin comisurile creierului si in interior contin ventriculii laterari I si II.#ctivitatea mai complexa a membrului drept psi localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimeria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. +misferele cerebrale prezinta trei fete! lateral,mediala si inferioara4bazala$. Pe fata lateral se observa doua santuri mai adanci! fisura laterala a lui S7lvius si santul central /olando. #ceste santuri delimiteaza patru lobi! lobul frontal, situate inaintea santului central! lobul parietal, deasupra scizurii laterale3 lobul temporal sub fisura lateral3 lobul occipital situate in partea posterioara. Santurile mai putin adanci inpart lobul in in giri. Pe fata medial se observa santul corpului calos.in partea posterioara se afla scizura calcarina care este un sant orizontal. Pe fata bazala incepe fisura lateral a lui S7lvius care imparte aceasta fata in lob orbital, situate anterior de fisura lateral, si lob temporooccipital, situat posterior de fisura lateral. .a nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul olfactiv, care adaposteste bulbul olfactiv. .ateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare dispuse sub forma literei 8,intre care se delimiteaza giri orbitari. .obul temporo-occipital prezinta santul )ipocampului, santul colaterar si santul occipito-temporal. Intre acestea se delimiteaza trei giri! )ipocampic, occipito-temporal medial si occipito-temporal lateral. 1a si la cerebel, substanta cenusie este dispusa la suprafata, formand scoarta cerebrala, si, inprofunzime formand nucleii bazali4corpii striati$. Substanta alba inconjoara ventriculii cerebrali I si II. 1orpii striati reprezinta nuclei importanti ai sistemului extra piramidali si sunt situati deasuora si lateral de talamus. S1O#/*# 1+/+6/#.#-reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos. Substanta alba a emisferelor cerebrare este formata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie. 2ibrele de proiectie unesc in ambele sensuri scoarta cerebrala cu centrii subiacentii.2ibrele comisurale unesc cele doua emisfere formand corpul calos, formixul4trigonul cerebral$ si

comisura alba anterioara. 2ibrele de asociatie leaga regiuni din aceeasi emisfera cerebrala. Scoarta cerebrala cuprinde paleocortexul si neocortexul.

P#.+O1O/*+9-. 4sistemul limbic$ #re conexiuni intinse cu analizatorul olfactiv, )ipotalamus, talamus, epitalamus si mai putin cu neocortexul. 1ele mai importante componente ale sitemului limbic sunt calea olfactiva formata din nervii olfactivi si )ipocampul. Paleocortexul ocupa o zona restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale.+ste alcatuit din doua straturi celulare si este sediul proceselor psi)ice alectiv-emotionale si al actelor de comportament instictiv. %+O1O/*+9-.-este alcatuit din sase straturi celulare reprezinta sediul proceselor psi)ice superioare:activitatea nervoasa superioara#%S. 2unctiile neocortexului se grupeaza in! senzitive, asociative si motorii. 2unctiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. 2unctiile asociative realizeaza perceptia complexa a lumii inconjuratoare si semnificatia diferitelor senzatii. 2unctiile motorii. +misferele cerebrale controleaza intreaga activitate motorie somatica, voluntara si involuntara.Principalele structuri implicate in acest control sunt cortexul motor si nucleii bazali /+2.+9+.+ 1O%5I*IO%#*+ SI %+1O%5I*IO%#*+ /eflexul neconditionat este innascut si este caracteristic speciei umane4ex!reflexul alimentar, reflexul de aparare$. /eflexul conditionat este un raspuns,, invatat;; pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent4fara importanta biologica$. .a aparitia unui semnal absolut4cu importanta biologica$animalul de experienta raspunde printr-un reflex neconditionat. .a un semnal indiferent animalul nu da nici un raspuns sau are o reactie de orientare. /eflexele conditionate fata de ce le innascute se inc)id la nivelul cortical. +le se sting daca stimulul conditionat nu este intarit din timp in timp prin cel absolut4 in)ibitie corticala$. .a baza tuturor activitatilor nervoase stau doua procese! excitatia si in)ibitia. +xcitatia este procesul nervos activ care se manifesta prin initierea unei activitati sau amplificarea uneia preexistente.

In)ibitia este tot un proces activ care se manifesta prin diminuarea sau sistarea unei activitati anterioare. #mbele procese sunt extrem de mobile, putand iradia pe o suprafata corticala sau sa se concentreze intro zona limitata. */-%18I-. 1+/+6/#.-este format din trei etape! bulb4maduva prelungita$, puntea lui 0oroliv si mezencefalul. In trunc)iul cerebral isi are originea zece din cele doisprezece perec)i de nervi cranieni. 6uabul puntea si mezencefalul sunt sediul unor reflexe sematice si vegetative! salivator, de deglutitie, de voma, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratoi, cardioin)ibitatori, de clipire, de acomodare, fotomotor si lacrimal. 1+/+6+.-. ocupa fosa posterioara a craniului, fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului, excrescenta a durei mater cerebrale. +ste situat inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavitatea ventriculului I0. #re forma unui fluture, prezentand o portiune mediana,vermisul si doua portiuni laterale,voluminoase , numite emisfere cerebrare. 1erebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebrali inferiori, mijlocii si superiori. #cesti pedunculi contin fibre aferente si eferente3 cei mijlocii contin numai fibre aferete. Suprafata cerebelului este brazdata de santuri paralele cu diferite adancimi. -nele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele cerebrale, altele mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, iar altele foarte adanci in numar doua, care delimiteaza lobii cerebelului. .obi sunt! anterior4neocerebel$, posterior 4paleocerebel$ si floculo madular4ar)icerebel$. .a exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului. Scoarta cerebeloasa inconjoara alba centrala, care trimite prelungiri in interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore,de unde si numele,,arborele vietii;; .In interiorul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nucleii cerebelului. +xtirparea cerebelului produce astemie4scaderea fortei voluntare$,astazie 4tulburari ale ortostatismului$ si atonie4diminuarea tonusului muscular$. 5upa cateva luni tulburarile se diminueaza pein compensare corticala. ,#5-0# SPI%#/II-este partea sistemului nervos central, adapostita in canalul vertebral.

,aduva spinarii contine, structural, o materie cenusie in forma de 8 4corpuri celulare nervoase, inconjurate de materie alba care este impartita in trei perec)i de coarne, potrivit localizarii lor! anterioare, laterale si posterioare. 1oarnele anterioare ale substantei cenusii sunt motorii, cele posterioare sunt senzitive iar cele laterale au functii vegetative. Substanta alba este formata din cai motorii descendente si cai senzitive ascendente. S%1 este acoperit de membrane cu rol trofic si de protectie numite meninge 4spinale, la nivelul maduvei spinarii si cerebrale la nivelul encefalului$. 1ele trei foite meningeiene sunt! din dura mater- o structura fibroasa rezistenta si separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural3 ara)noida are o structura conjunctiva si este separata de piamater printrun spatiu care contine lic)idul cefalora)idian 4.1/$3 piamater este o membrana conjunctiva vasculara cu rol nutritiv , inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisuri, in grosimea ei se gasesc vase arteriale. ,aduva are doua functii! reflexa si de conducere. 2unctia reflexa este indeplinita de catre neuronii somatici si vegetativi. Principalele reflexe spinare somatice sunt reflexele miotatice si nociceptive dar si reflexul de mers. /eflexele miotatice constau in contractia brusca a unui musc)i caraspuns in intinderea tendonului sau. /eflexul se pune in evidenta lovind cu un ciocan de cauciuc tendonul musc)iului.In mod curent aceste reflexe se cerceteaza la nivelul tendonului lui #)ile 4reflexul a)ilian$ si la tendonul de insertie a musc)iului cvadriceps pe gamba 4reflexul rotulian$. /eflexele miotatice sunt monosinaptice. /eceptorii sunt reprezentati de proprio receptorii musculari & fusurile neuro musculare. 1alea aferenta este asigurata de primul neuron senzitiv proprioceptiv din ganglionul spinal si de prelungirile acestuia. Prelungire denritica lunga merge la periferiesi se termina la nivelul receptorului. Prelungirea axonala scurta pratunde in maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. O ramnificatie face sinapsa cu neuronul motor di coarnele anterioare de aceeasi parte inc)izand arcul reflex miotatic iar o alta ramnificatie face sinapsa cu al doilea neuron proprioceptiv din coarnele posterioare de unde pldeaca fasciculele sinocerebeloase. 1entrul reflexului miotatic este c)iar sinapsa dintre neuonul senzitiv si cel motor. 1alea eferenta este axonul motor iar efectorul, fibra musculara striata. /eflexele miotatice au rol in mentinerea tonusului muscular si a pozitiei corpului. /eflexele nociceptive constau in retragerea unui membru ca raspuns la stimularea dureroasa a acestuia. #cestea sunt reflexe de aparare. /eceptorii sunt localizati in piele si sunt mai ales terminati in nervoase libere. 1aile aferente sunt prelungiri4 dendritele$ ale neuronilor din

ganglionul spinal. 1entrii sunt polisinaptici formati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea , neuroni de asociatie si neuroni motori. 1alea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motori iar efectorul este musc)iul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al durerii. /eflexele polisinaptice prezinta proprietetea de a iradia la nivelul S%1 antrenand un nunar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului. Studiul legilor care guverneaza fenomenul de iradiere a fost facut de Pfluger. /eflexele spinale vegetative. In maduva spinarii se inc)id reflexele de reglare a vasomotricitatii4reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare$, sudorale, pupilodilatatoare,cardioacceleratoare, de mictiune, de defecatie si sexuale. 2unctia de conducere a maduvei spinarii este asigurata de caile ascendente si descendente prezentate anterior , dar si de cai scurte , de asociatie. 2I<IO.O=I# %+-/O%-.-I SI # SI%#PS+I %euronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos .din punct de vedere al formei si al dimensiunilor , sunt foarte diferiti .forma neuronilor este variabila .>stelata4 coarnele anterioare ale maduvei $, sferica sau ovalara 4 in ganglionii spinali $,piramidala 4 zonele motorii ale scoartei cerebrale $,sifusiforma 4in stratul profund al scoartei cerebrale $. In functie de numarul prelungirilor , neuronii pot fi ?3unipolari- au aspect globulos cu o singura prelungire @psdudounipolari & se afla in ganglionul spinal si au oprelungire care se divide in t ,;dendrita se distribuie la periferie iar axonul patrunde in sistemul nervos central 3bipolari de forma rotunda ,ovala sau fusiforma ,cele doua prelungiri po)nind de la polii opusi ai celulei 4neuronii din ganglionii spiral corti si vestibular scarpa din retina si din mucoasa olfactiva $3multipolari & au o forma stelata ,piramidala sau piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendritice si un axon .4scoarta cerebrala ,cerebeloasa ,coarnele anterioare din maduva spinarii .$ 5upa functie , neuronii pot fi 3receptori ,care ,prin dendritele lor ,receptioneaza stimulii din mediul exterior sau din interiorul organismului 4somatosenzitivi si viscerosenzitivi $,motori,ai caror axoni sunt in legatura cu organele efectoare 4somatomotori sau visceromotori $,intercalari 4de asociatie $care fac legatura dintre neuronii senzitivi si motori . %euronul este format din corpul celular 4pericarionul$ si una sau mai multe prelungiri care sunt de doua tipuri 3dendritele- prelungiri celulipete

4majoritatea neuronilor au mai multe dendrite $si axonul care, functional este celulifug ,prelungire unica a neuronului 1orpul neuronului este format din neurilena 4membrana plasmatica $ ,neuro- plasma 4citoplasma$ si nucleu %eurilema celulei nervoase este subtire ,delimiteaza neuronul si are o structura lipoproteica %europlasma contine organite celulare comune 4mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic ,cuexceptia centrozomului deoarece ne ronul nu se divide $,incluziuni pigmentare si organite specifice 3corpii nissl din corpul celular si de la baza dendritelor , cu rol in metabolism ul neuronal si neurofibrilele care se gasesc atat in neuroplasma cat si in prelungiri avand rol mecanic ,de sustinere si in conducerea impulsului nervos .

%-1.+-. 1elulele nervoase motorii senzitive si de asociatie au un nucleu unic ,cu "-( nucleoli .celulele vegetative centrale sau periferice prezinta deseori un nucleu excentric ,aceste celule pot avea nuclei dubli sau multipli . 5endritele ,in portiunea lor initiala sunt mai groase ,apoi se subtiaza .in ele se gasesc neurofibrile .acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului #xonul este o prelungire unica ,lunga 4uneori de "m$ si mai groasa . este format dintr-o citoplasma specializata numita axoplasma in care se gasesc mitocondrii ,vezicule ale reticulului endoplasmatic sineurofibrile.membrana care acopera axoplasma se numeste axolema si are un rol important in propagarea impulsului nervos .de-a lungul traseului sau ,axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa iar in portiunea terminala se ramifica 3ultimele ramificatii &butonii terminali & contin mici vezicule pline cu mediatori c)imici care inlesnesc transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapseilor .butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. In jurul axonului se deosebesc in functie de localizare &snp sau snc & si de diametrul axonului ,urmatoarele structuri3 %evrogliile &celulele =liale .a mamiferele superioare , numarul nevrogliilor depaseste de "A ori numarul neuronilor.

1elula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica pote genera un potential de actiune care se propaga si este condus . 1onducerea impulsului nervos #paritia unui potential de actiune intro zona a membranei neuronale determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina .asadar ,aparitia unui potential de actiune intrun anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior . aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute de-a lungul unui axon sunt consecinta primului potential de actiune generat la nivelul axonului respectiv . 1onducerea la nivelul axonilor mielinici In acest caz ,potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membranei . proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adacente iar potentialul de actiune este condus intro singura directie opusa ,unde s-a produs potentialul de actiune anterior ,membrana este in stare refractara absoluta .de fapt termenul de conducere este impropriu deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou , care se repeta ,se regenereaza de-a lungul axonului. 1onducerea la nivelul axonilor mielinizati 5atorita proprietatilor izolatoare ale mielinei potentialul de actiune apare la nivelul nodurilor ronvier si sare de la un nod la altul intrun tip de conducere numita saltatorie . acest tip de conducere permite viteze mult mai mari 4"AAm@s fata de "Am@s in fibrele amielinice $. #ceasta explica aparitia mai rapida a unor reflexe decat altele . Sinapsa este conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula .in snc ,a doua celula este tot un neuron dar in snp ea poate fi o celula efectoare ,musculara sau secretorie ,.desi similara cu cea neuroneuronala, sinapsa neuromusculara senumeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara .la nivelulsinapselor ,transmiterea se face intrun singur sens . Sinapsele neuroneuronale pot fi axosomatice sau axodendritice ,axoaxonice sau dendrodendritice 5in punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea sinapsele pot fi c)imice sau electrice Oboseala transmiterii sinaptice Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este urmata de descarcari foarte nimeroase ale neuronului post sinaptic ,pentru ca ,in urmatorele milisecunde ,numarul acestora sa scada accentuat . in acest caz ,avem de-a face cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii care se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator c)imic de la nivelul terminatiei presinaptice .

-nele medicamente cresc excitabilitatea sinapselor 4cofeina$ ,altele o scad 4unele anestezice$. /+2.+9-. ,ecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex .reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone receptoare. *ermenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul si filozoful francez rene descartes 4"BCD"DBA$.raspunsul reflex poate fi excitator sau in)ibitor. 6aza anatomica a actului reflex este arcul reflex alcatuit din B componente anatomice !receptorul ,calea aferenta ,centrii nrevosi ,calea eferenta si efectorul /eceptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de potentiali gradate proportional cu intesitatea stimulului. ,ajoritatea receptorilor sunt celule epitoriale, diferentiale si specializate in celule senzoriale4gustative, auditive, vestibulare$. #lti receptori din organism sunt corpusculii senzitivi-mici organe pluricelulare alcatuite din celule, fibre conjunctive si terminatii nervoase dendritice. -neori rolul de receptor il indeplinesc c)iar terminatiile butonate ale dendritelor. .a nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului se deosebesc! +xteroreceptori- primesc stimulii din afara organismului Interoreceptori-primesc stimulii din interiorulorganismului Proprioreceptori- primesc stimuliide la musc)i ,tendoane , articulatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii ,in functie de tipul de energie pe care o prelucreaza 1)emoreceptori- stimulati c)imici !muguri gustativi ,epiteliul olfactiv, corpii carotidieni si aortici,nociceptoriisunt considerati ca facand parte din aceasta categorie deoarece sunt stimulati de substante c)imice eliberate de celulele distruse 2otoreceptori-sunt stimulati de lumina !celule cu conuri si bastonase *ermoreceptori-raspund la variatiile de temperatura !terminatii nervoase libere ,ecanoreceptori- stimulati de deformarea membranei celulare!receptori pentru tact , vibratii si presiune . In functie de viteza de adaptare ! 2azici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului, dar , in ciuda mentinerii acestuia ,activitatea lor scade ulterior!receptorul olfactiv *onici-prezinta activitatea relativ constanta pe toata durata aplicarii stimulului! receptorul vizual

1orpii neuronali formeaza substanta cenusie a sistemului nervos iar prelungirile acestora formeaza substanta alba %ervii periferici sunt fascicule de nervi individuali care sunt fie senzitivi ,fie motori sau micsti . din nervii periferici fac parte nervii cranieni in numar de "( perec)i nervii ra)idieni . %ervii cranieni transmit mesaje de la si catre musc)ii care permit persoanei miscarea si activitatile zilnice. #fectarea nervilor cranieni produce urmatoarele dereglari! %ervul I - olfactiv4senzorial$!anosmie,)iposmie,parosmie. %ervulII-optic4senzorial$!amauroza,ingustarea campului vizual , acromatoxie , )eme-ralopie ,nictalopie . %ervul III - oculomotor4motor$!ptoza palpebrala superioara , strabism, diplopie , midriaza . %ervul I0 - tro)lear4motor$!diplopie prin paralizia musc)iului oblicul mare . %ervul 0 - trigemen- cel mai mare nerv cranian !are o componenta motorie care inerveaza musc)ii temporali si maxilara si o componenta sen zitiva care inerveaza corneea , fata ,capul si membranele mucoase. .ezarea acestui nerv produce !nevralgie faciala ,anastazia mucoasei bucale ,trismus4inclestarea maxilarului $, paralizia musc)ilor masticatori . %ervul 0I & #bducens4motor$! diplopie , strabism intern. %ervul 0II - facial4motor$!paralizia fetei , fata asimetrica , imposibilitatea incretirii fruntii si a inc)iderii oc)iului , comisura bucala coborata , tulburari de gust , scaderea secretiei lacrimale si salivare . %arevul 0III - acustico-vestibular 4format din nervi auditivi si vestibulari din punte$! surditate , nigstagmus si tulburari de ec)ilibru . %ervul I9 -glosofaringian 4mixt$!tulburari de gust , paralizia musc)ilor faringelui cu dificultate de deglutitie. %ervul 9 -vag 4mixt,motor senzitiv , secretor pentru toate organele interne toraco-abdominale$!tulburari de ritm cardiac tulburari respiratorii, deglutitie, digestive,de fonatie si intestinale. %ervul 9I &spinal 4accesor3motor$!tilburari de fonatie , paralizia laringelui si valului palatin , paralizia masc)ilor trapez , si sternocleidomastoidian. %ervul 9II - )ipoglos4motor$!)emiparalizia si )emiatrofia limbii , tulburari in articulatia cuvintelor , tulburari in masticatie si ing)itire. 5in trunc)iul cerebral se desprind nervii cranieni astfel! III'I0 & din mezencenfal 0'0I'0II'0III- din punte I9'9'9I'9II & din bulb

SIS*+,-. %+/0OS 0+=+*#*I0 Sistemul nervos vegetativ isi poate coordona activitatea si independent de vointa3 de aceea este numit si sistemul nervos autonom. #ctivitatea sa este reglata de segmentele superioare ale S%1 si in mod special de scoarta. Sistemul nervos vegetativ sau autonom coordoneaza activitatea organelor interne! bataile inimii, presiunea sanguina, distributia sangelui, recventa miscarilor respiratorii, secretia, etc & prin reglarea functiilor cardiovasculare, respiratorii si endocrine. Simpaticul si parasimpaticul exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste! unul stimuleaza, celalat in)iba. #stfel, influxul simpatic creste activitatea cardiaca intimp ce influxul parasimpatic o diminua. 5impotriva, influxul parasimpatic creste activitatea digestiva in timp ce influxul simpatic o in)iba. +xcitatia simpatica mareste catabolismul in timp ce parasimpaticul creste anabolismul. Prin aceste actiuni antagoniste, se favorizeaza mentinerea )omeostaziei. 1#I.+ 5+ */#%S,I*+/+ #.+ SIS*+,-.-I S+%<I*I0 -sunt fasciculele ascendente, aferente, centripede, care conduc impulsul nervos de la centrii nervosi din maduva 4primit de la piele, musc)i, tendoiane, aponevroze$ in centrii nervosi superiori din encefal 4bulb, cerebel, talamus$. 1#I.+ 5+ */#%S,I*+/+ #.+ SIS*+,-.-I ,O*O/ -sunt fasciculele descendente, centrifuge, eferente, care conduc influxul nervos de la scoarta cerebrala si ceilalti nuclei din encefal la neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii care la randul sau trimite axonul la organele efectoare4ex! musc)i

Capitolul II Accidentul vascular cerebral


1.1 Definitia
AVC reprezint o tulburare a circula iei ce deservete un anumit teritoriu cerebral i care determin o perturbare major a func iilor acestuia.O afectiune

tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni isc)emice, )emoragice sau mixte ale parenc)imului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

1.2 Etiologie
A. a$ b$ c$ In etiologia #01 intervin trei categorii de factori! Factori de risc 0arsta & EA-EB de ani & #01 )emoragic peste DA-DB de ani & #01 isc)emic Sexul #01 are o incidenta aproximativ egala la cele doua sexe, totusi )emoragia cerebrala, ca si infarctul cerebral, apar mai des la barbati. 2actorul nervos Starile de incordare psi)ica si emotionala au o neta actiune nefavorabila asupra organismului in ansamblu. +le induc descarcari repetate si masive de catecolamine cu efecte )iperglicemiante, )ipertensive si eterogene3 cauzeaza o serie de disfunctii pe p,lan metabolic. 5e obicei factorul nervos actioneaza cu alti factori de risc! cofeina, alcool, nicotina, toxice. Cofeina & in consumul excesiv de cafea poate fi considerata un factor de risc3 tutunul reprezinta un factor nociv prin faptul ca nicotina are un efect vasoconstrictor si ta)icardizant3 alcoolul reprezinta un factor de risc prin urmatoarele mecanisme! creste grasimile circulante in sange, intensifica unele tulburari de coagulare sanguina, mareste concentratia de acid uric in sange, creste secretia de catecolamine si insulina. Factori determinanti 8*# & fiind un factor care modifica structura peretelui vascualar, avand rol major in provocarea )emoragiei cerebrale. Impreuna cu 8*# intervin si factorii de risc care favorizeaza aparitia accidentelor vasculocerebrale cum ar fi! diverse cardiopatii, arteroscleroza, arteriiopatii de cauze variate, toxice, boli sanguine, etc. Oricat de crescuta ar fi 8*# niciodata nu rupe un vas sanatos, adica cu o structura normala. +ste necesar ca vasul sa fie modificat structural ca sa fie rupt. #rteroscleroza cerebrala este frecventa si importanta in etiologia )emoragiei cerebrale. +a este implicata in producerea structurii vasculare, cauzatoare de revarsate )emoragice ale creierului. Poate sta la originea unor anevrisme la nivel cerebral. Factori declasanti -traume psi)o-afective, starile de incordare, starile conflictuale, starile de tensiune emotionala, oboseala fizica., excesele alimentare si@sau alcoolice, insolatia, variatiile bruste de temperatura si de presiune, prezenta unor dureri viscerale.

B. a$ b$

c$

C.

1.3 Simpomatologie Prezenta de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgenta. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al! - starii de amorteala, slabiciune sau paralizie a fetei, bratului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului - tulburari de vedere la un oc)i sau la ambii, precum vedere neclara, incetosata, cu pete, vedere dubla sau pierderea vederii - confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor celorlalti - tulburari de mers, ameteala, pierderea ec)ilibrului sau a coordonarii - dureri de cap severe - simptomele datorate accidentului vascular cerebral isc)emic difera de cele ale celui )emoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea c)eagului sangvin sau a )emoragiei si de extinderea regiunii afectate - sim tomele AVC isc!emic 4cauzat de un c)eag ce a blocat un vas sangvin$ apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este c)eagul. 5e exemplu, un #01 in partea dreapta a creierului da simptome in partea stanga a corpului. - sim tomele "n"i AVC !emora#ic 4cauzat de o sangerare in creier$ pot fi similare celor produse de #01 isc)emic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, FintepenireaF gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta - simptomele unui #01 pot progresa in curs de cateva minute, ore sau zile, adesea in mod treptat. 5e exemplu, slabiciunea usoara poate evolua spre o incapacitate de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un c)eag de sange mare 4isc)emic$, simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde. In cazul in care o artera care este ingustata deja de ateroscleroza este blocata, de obicei simptomele se dezvolta gradat, in curs de cateva minute sau ore, sau mai rar, in cateva zile. 5aca in cursul timpului apar mai multe accidente vasculare cerebrale de mici dimensiuni, persoana respectiva poate prezenta o modificare treptata a gandirii, comportamentului, ec)ilibrului sau a miscarii 4dementa multi-infarct$. %u sunt intotdeauna usor de recunoscut simptomele unui #01 mic. +le pot fi atribuite gresit varstei mai inaintate sau pot fi confundate cu simptomele provocate de alte afectiuni si care pot fi asemanatoare.

1.4 Clasificare
+xista doua tipuri de #01! #01 isc)emice4infarctele cerebrale$ #01 )emoragice in care se incadreaza )emoragiile intracerebrale si cele subara)noidiene.

AVC isc emic 4infarct cerebral$ apare la o persoana de varsta inaintata, instalarea comei este acuta, rapida, dar nu brutala3 sunt posibile varsaturi3 este posibila incontinenta sfincteriala3 respiratia este normala sau modificata3 este prezenta 8*#, 8*# sau *# normala3 pulsul devine aritmic 4fibrilatie arteriala$3 tegumentel devin palide, cianotice3 temperatura corpului este rar modificata3 aparitia edemului cerebral este progresiva3 se instaleaza )emiplagia membrelor drepte sau stangi, )emiplegie facio-bra)iala drepta sau stanga3 redoarea cefrei este absenta3 tonusul muscular este scazut3 .1/ este limpede. AVC !emora#ic apare la o persoana de varsta medie3 instalarea comei este supraacuta, brutala3 varsaturlie sunt frecvente3 incontinenta sfincteriana este frecventa3 respiratia este profund alterata3 apare 8*#, ta)icardie3 tegumentele sunt rosiatice, facies vultuos3 se instaleaza )ipertermia3 aparitia edemului cerebral este rapida3 apare paralizia membrelor, deficitul motor, uneori tatraplegie3 de obicei redoarea cefei este prezenta, tonusul muscular este crescut3 .1/ este )emoragic 5ebutul este brusc4ictus apoplectic$,cu cefalee intensa si stare de coma,in jurul varstei de BO de ani,mai frecventa la barbati.-neori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului!cefalee,urmata de varsaturi,rareori convulsii,ameteli 1.!a"a comatoasa# #spectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semen - 2ata este adeseori congestionata -/espiratia este zgomotoasa,datorita )ipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si laringe -,otilitatea si tonusul muscular sunt disparate -.a unii bolnavi se constata anizocorie,pupila midriatica fiind de partea )emoragiei -Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi - *emperatura uneori creste progresiv,ajungand la GC- EA 1 - Pulsul este ta)icardic. - *ensiunea arteriala poate fi marita 2.!a"a de emiplegie flasca 2recvent 4cca.HOI$,in cateva ore sau "-( zile,simptomatologia se agraveaza si bolnavul decedeaza.,ai rar4cca.GOI$,tabloul se amelioreaza treptat,bolnavul iese din coma si ramane cu o )emiplegie flasca cu semne piramidale patologice,)ipotonie. G.!a"a de emiplegie spastica 5upa "-( luni de la debut,)emiplegia flasca se transforma treptat intr-o )emiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice

Ence$alo atia !i ertensi%a & aceasta suferinta a creierului datorita cresterii *# sistemice se caracterizeaza prin abolirea starii de constienta 4coma$ precedata de! cefalee, tulburari vizuale 4cecitate$, vertij, varsaturi si este insotita posibil de convulsii, deficit motor discret, .1/ sanguinolent. 1.$ %ratament *ratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta, cum ar fitensiunea arteriala crescuta si presiunea intracraniana crescuta, poate minimaliza lezarea creierului si poate imbunatati sansele de supravietuire. Inceperea unui program de reabilitare cat mai curand posibil dupa un #01 creste sansele de recuperare a unora din abilitatile care au fost pierdute. Accidentul vascular cerebral isc emic *ratamentul de urgenta in cazul unui accident vascular cerebral isc)emic depinde de localizarea si de cauza formarii c)egului. Se vor lua masuri pentru stabilizarea semnelor vitale, folosindu-se inclusiv medicamente. 5aca #01 este diagnosticat in primele G ore de la debutul simptomelor, se administreaza medicamente pentru dizolvarea c)egurilor, numite activator tisular de plasminogen 4t-P#$, care ar putea creste sansele de supravietuire si de recuperare. *otusi, t-P# nu se poate administrata in siguranta la orice pacient. In cazul in care accidentul vascular cerebral este )emoragic, utilizarea de t-P# este periculoasa. #legerea optiunii de a utiliza sau nu t-P# trebuie evaluata rapid in camera de garda. Se poate administra de asemenea aspirina, singura sau in asociere cu un alt medicament antiagregant plac)etar. *otusi, aspirina nu se recomanda in urmatoarele (E ore dupa administrarea de t-P#. Se pot da si alte medicamente! pentru controlarea nivelurilor sanguine ale glucozei 4glicemiei$, pentru febra sau pentru convulsii. In general, tensiunea arteriala crescuta nu va fi tratata imediat decat daca tensiunea sistolica este mai mare de ((A milimetri coloana de mercur 4mm 8g$ si cea diastolica este peste "(A mm 8g 4((A cu "(A$. Accidentul vascular cerebral emoragic *ratamentul initial pentru accidentul vascular cerebral )emoragic este dificil. Se fac eforturi pentru controlarea sangerarii, pentru scaderea presiunii intracraniene si pentru stabilizarea semnelor vitale, in special a tensiunii arteriale. +xista cateva medicamente care se administreaza in #01 )emoragic. In unele cazuri, se pot da medicamente pentru controlarea tensiunii arteriale, scaderea tumefierii cerebrale, a nivelului glicemiei, febrei sau convulsiilor. Se monitorizeaza indeaproape semnele de crestere a presiunii intracraniene, precum nelinistea psi)omotorie, confuzia, dificultatea de a efectua comenzile si durerea de cap. #lte masuri pot fi luate pentru ameliorarea eforturilor provocate de tusea excesiva, de varsaturi, de ridicarea din pat, de sc)imbarea pozitiei sau de eliminarea scaunelor. 5e regula nu se recomanda interventii c)irurgicale pentru controlarea sangerarii usoare sau moderate. *otusi, daca a avut loc o sangerare in cantitate mare si daca starea generala a persoanei se inrautateste rapid, poate fi nevoie de o operatie cu scopul indepartarii sangelui care s-a acumulat in creier si a

scaderii presiunii intracraniene In cazul in care sangerarea se datoreaza rupturii unui anevrism, se face o interventie c)irurgicala pentru a se repara anevrismul. /epararea poate include! - folosirea unui clip de metal pentru clamparea anevrismului, cu scopul prevenirii unei noi resangerari - embolizarea endovasculara, o procedura care consta in insertia unui mic FcoilF in interiorul anevrismului care sa-l bloc)eze. 5ecizia de efectuare sau nu a acestor interventii c)irurgicale depinde de localizarea anevrismului si de starea generala a persoanei respective dupa accidentul vascular cerebral. A&%ratament c irurgical In cazul in care se ia in considerare o interventie c)irurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. 1)irurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui #01. ,edicul c)irurgul poate efectua! - endarterectomie carotidiana. #ceasta este o interventie c)irurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. #ceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale - interventie c)irurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului, sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin 4#01 )emoragic$ - interventie c)irurgicala 4embolizare endovasculara$ pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral )emoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il bloc)eze. 5aca aceasta interventie c)irurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului 4daca poate suporta aceasta procedura terapeutica$ - interventie c)irurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate 4adica malformatiile arteriovenoase$ care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe. '&%ratament medicamentos +ste foarte importanta efectuarea unui consult medical de urgenta daca exista simptome de accident vascular cerebral. 5aca este vorba de un #01 isc)emic, care este cauzat de un c)eag sanguin, se poate administra un activator tisular de plasminogen 4t-P#$, un medicament care dizolva c)eagurile. #cest medicament este recomandat cu tarie, dar este cel mai eficient daca este administrat in primele G ore de la debutul simptomelor. 1ele doua tipuri de medicamente folosite pentru prevenirea formarii c)egurilor sunt! -antiagregantele plac)etare, care impidica cele mai mici celule din sange sa

formeze agregate. #spirina este cel mai frecvent folosit antiagregant plac)etar care este folosit pentru prevenirea accidentului vascular cerebral. 5oua studii de amploare au aratat ca aspirina luata in primele EJ de ore de la un #01 poate reduce sansa aparitiei unui alt #01 si poate preveni decesul. Persoanele care nu pot lua aspirina sau cele care au accidente isc)emice tranzitorii 4#I*$ sau un accident vascular cerebral fiind sub tratament cu aspirina, sunt sfatuite uneori sa ia alte medicamente antiagregante plac)etare, cum ar fi clopidogrel sau ticlopidina. - anticoagulantele, care previn producerea de proteine necesare pentru formarea normala a c)eagurilor sanguine. #dministrarea de anticoagulate 4in principal de Karfarina$ este cea mai buna metoda pentru prevenirea formarii c)eagurilor in inima din cauza fibrilatiei atriale, a infarctului miocardic, a afectiunilor valvulare cardiace si a insuficientei cardiace. +le nu se dau ca tratament de urgenta in accidentul vascular cerebral. .a persoanele cu boala arterelor coronare, tratamentul cu medicamente care scad colesterolul, numite statine, poate incetini dezvoltarea aterosclerozei in arterele carotide si poate, de asemenea, scadea riscul aparitiei unui #I* sau #01 C&%ratament igieno(dietetic ,odificarea stilului de viata poate fi de asemenea o parte importanta a tratamentului de intretinere, avand ca scop reducerea riscului de aparitie a unui nou accident vascular cerebral. +ste importanta efectuarea de exercitii fizice atat cat este posibil, respectarea unei diete ec)ilibrate, renuntarea la fumat. Se poate recomanda o dieta speciala care sa ajute la scaderea tensiunii arteriale sau la scaderea colesterolului. #ceste diete recomanda consumarea alimentelor cu continut scazut in grasimi 4mai ales grasimi saturate$ si contin mai multe cereale, fructe, legume si produse lactate sarace in grasimi. /eabilitarea se va centra pe abilitatile fizice care au fost pierdute, bazanduse pe starea generala de sanatate de dinainte de accidentul vascular cerebral si pe capacitatea pacientului de a indeplini sarcinile. /eabilitarea incepe cu planificarea activitatii cotidiene, precum mesele, dusurile si imbracarea. Poate fi nevoie de dispozitive care sa usureze activitatea cotidiana! - alimentarea! daca mana este slabita, se pot folosi dispozitive de agatat, din metal prin a caror manevrare cu usurinta, se pot apuca si utiliza obiectele in cazul persoanelor slabinte - imbracarea! dispozitive denumite Freac)ersF pot ajuta la punerea sosetelor sau a ciorapilor daca mana sau bratul este slabit - mersul, plimbarea! pot fi folosite carje pentru a se preveni caderile.

Capitolul III )olul asistentei medicale *n *ngri+irea pacientilor cu accident vascular cerebral

3.1 )olul propriu ,asuri de urgenta ! -Inlaturarea imbracamintei incomode -Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii, la nevoie,oxigenoterapie -#sezarea in pozitie decubit lateral,de partea sanatoasa sau decubit dorsal -,onitorizarea respiratiei,*#,pulsului,culorii tegumentelor si mucoaselor,colesterolului, temperaturii corporale -Supraveg)erea diurezei si scaunului. Identificarea factorilor de risc -#port )idro-alimentar corespunzator ! -/egim )ipolipidic,alimentatie pasiva si )idratare per os sau prin sonda endonazala4la nevoie$, -+fectuarea bilantului ingesta-excreta !limitarea ingerarii in exces a lic)idelor,supraveg)erea eliminarii, -Prevenirea edemelor. Pentru deficitul motor : -Sc)imbarea pozitiei cu sustinerea necesara, -,obilizare prin exercitii pasive apoi miscari active 3masaj al regiunilor expuse, asigurarea pozitiei fiziologice sustinerea segmentelor afectate cu suluri,perne,etc., -Prevenirea escarelor, -Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa. -Pentru deficitul senzitiv -5aca exista deficit vizual compensarea lui4apropiere,oc)elari$, -Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de traumatism, -+ducarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere, -+ducarea pacientului sa verifice "Cisual pozitia partilor corpului, Pentru deficitul de comunicare -Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea, -#sistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului -#sistenta medicala va vorbi clar,folosind cuvinte simple, -#sistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte. Pentru deficitul intelectual

-I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare, -Se impart activitatile pe pasi@trepte, -Pacientul va fi protejat, -#nturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient, -#nturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula,de a gandi abstract. Pentru deficitul emotional ! -#sistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii, -#sistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea, -#sistenta medicala va reduce factorii de stres, -#sistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul, Pentru mentinerea igienei ! -#sigurarea igienei personale4toaleta partiala la pat$, -#sigurarea lenjeriei curate4de pat si de corp$ de cate ori este necesar, -.inistirea,calmarea pacientului si a familiei 3explicarea necesitatii colaborarii cu ec)ipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului4fizioterapie,Lineziterapie$. 3.2 )olul delegat /ecoltari sanguine48.=,0S8,timp de protrombina,ionograma./.#., 2ibrinogen$. Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice !P.. examen fund de oc)i, +.+.=., tomografie computerizata. #dministrarea sedativelor la cei cu agitatie psi)omotorie, #dministrarea i.v.de furosemid la valori foarte mari ale *# *ratamentul in 8.1. ! -administrare de )emostatice si combaterea edemului cerebral, -tratament c)irurgical-)ematoame, -combaterea cefaleei !algocalmin,tramadol, -combaterea varsaturilor !metoclopramid. ,ontarea p.i.v.cu /inger lactat4nu glucoza-mai ales la glicemii peste "(O"BOmgI.$ #dministrarea de electroliti4conform ionogramei si /.#.$ /educerea edemului cerebral ! ,anitol (OI4O,B-" g@Lgc@zi,in p.i.v.$, 1ortizonice !5exametazon-"-E fiole@zi. #dministrarea antibioticelor la instalarea febrei, /ecuperare prin terapie si reabilitare !fizioterapie,terapie ocupationala,terapie corectoare a modului de a vorbi. 3.3 )olul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei

EE, este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului. Scop!diagnostic. -regatirea pacientului! Psihica!- se inlatura factorii emotionali3 - se lamureste asupra inofensivitatii te)nicii4nu e dureros,dureaza aproximativ o ora$3 - se asigura odi)na necesara si linistea4inclusiv in timpul examinarii$. Fizica:- cu G zile inainte se intrerupe medicatia3 pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap, parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcooleter-acetona, -in timpul te)inicii va sta cu oc)ii inc)isi,nemiscat,pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a +.+.=. - copiii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea, - parul capului trebuie sa fie curat,fara uleiuri,creme,fixativ. Efectuarea te nicii! - se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului,care culege,filtreaza,amplifica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale, se aplica pasta de contact, se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc, se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor. Inregistrarea se face cu o viteza de "B cm.@min. -se pot inregistra in paralel si *.#.,pulsul,respiratia si fonocardiografia, -se pot face inregistrari si in )iperpnee voluntara4(O-(B respiratii@min.$-G min.,in timpul somnului,cu ajutorul stimularii luminoase4stroboscop-(O-GO stimuli@min.$sau dupa activare medicamentoasa. Ingri+irea pacientului dupa te nica! - se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat, - este asezat intr-o pozitie confortabila. )eorgani"area locului de munca! -curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.

Capitolul IV Studiu de ca" CA.#ACCIDE/% VASC01A) CE)E')A1 4.1 Culegerea datelor DA%E S%A'I1E %ume! P Prenume! % 0arsta! HG ani Sex! femin /eligie ortodoxa %ationalitate! romana Stare civila! vaduva Ocupatie! pensionara 5omiciliul!6rasov 5eficite senzoriale!%u prezinta #lergii!%u =rup sanguin!# II Inaltime!".DAcm DA%E VA)IA'I1E *.#!"BA@"AA mm 8g Puls!HE batai@min /espiratie!"J respiratii@min *emperatura!GC 2C A/%ECEDE/%E -E)S3/A1E 2I<IO.O=I1+! -menar)a-la "G ani3 -menopauza &la BE ani3 -sarcini!(3nasteri !" 3 avort spontan "

P#*O.O=I1+! -bolile copilariei fara sa poata preciza care anume 4A/I!ES%A)I DE DE-E/DE/%A# Pacienta P. 0. , in varsta de HE ani ,se interneaza in data de D.AJ.(A"( pentru paralizie faciala stanga de tip central ,deficit motor al memebrelor stangi, tulburari de vorbire, si stare confuzionala. Pacienta de o saptamana prezinta deficit motor la nivelul membrului inferior stang, apoi treptat prezinta deficit membrului superior stang, acesta din urma instalandu-se brusc. In camera de garda pacienta este putin confuza 6olnava ne pvesteste ca nu se poate alimenta singura de aproximativ doua zile ceea ce a speriat-o si a determinat-o sa se interneze. 2iind singura acasa pacienta la un moment dat nu se mai putea misca si se sprijinea de obiecte din jur, membrul inferior stang nu il putea mobiliza.

$.! "3A4"N" " 1A)0RA&0R


40 Leucocite Hemoglobina Hematocrit trombocite $&H /olesterol T.0.1. T.0.#. 2ree Trigliceri'e ,ibrinogen /retinina 0licemie " R"C01&AR" p.v.-2ml sange/EDTA vacutainer cu capac mov p.v.-2ml sange/EDTA vacutaner cu capac mov #.v.-2 ml sange/EDTA $acutainer cu capac mov #%v.-2ml sange/EDTA $acutainer cu capac mov 0%4 citrat 'e (a )%8/ &teril * %+ ml sange%,ara sta-a venoasa $acutainer cu capac negru !ml sange simplu (e.emoli-at $acutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-! ml sange simplu ne.emoli-at vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-! ml sange simplu na.emoli-at vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-2 ml sange simplu ne.emoli-at vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v.-! ml sange simplu ne.emoli-at vacutainer cu capac rosu sau portocaliu p.v. 4%! mg sange *0.! ml citrate 'e so'iu vacutainer cu capac bleu - 0 ml 'in prima urina #unctie capilara 5glucotest #unctie capilara -2 ml sange / 4lorura 'e (a- 4mg ,A10RI N0R4A1" 4000-8000/mm 2- ! g" 40-4!" ,A10RI R"A1" 7800/ mm 4g" 42 "

!0.000-400.000/mm 240.000/mm !- 0mm/ . 40-220 mg" !- 7u.i. 4- )u.i. 20-40mg" !0 mg" 200-400 mg " -b3 - %!gr" -430%! gr" 80- 20 mg " + ml / . 202 mg " 28u.i. 20u.i. )+" !0 mg " 220 mg " 0%!7 gr " 24 mg"

4.4 ,)I1A DE S%A'I1I)E A ,)AD010I DE DE-E/DE/%A


NEVOIA FUNDAMENTALA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSE DE DIFICULTATE PROBLEMA DE DEPENDENTA GRADUL DE DEPANDENTA

.(evoia 'e a respira si a avea o buna circulatie 2.(evoia 'e a bea si a manca ).(evoia 'e a elimina 4.A se misca si a avea o buna postura !.A 'ormi si a se o'i.ni +.A se imbraca si 'e-braca

.HTA%4ibrilatie

Tulburare 'e ritm

/irculatie alterata Alimentatie ina'ecvata Eliminare alterata 7obilitate a4ectata Di4icultate 'e a 'ormi Di4icultate la imbracare si 'e-bracare

Depen'ent Depen'ent Depen'ent Depen'ent

/onsum re'us 'e De-ec.ilibru alimente si lic.i'e neurologic%'is4agie Emisie 'e urina inconstienta 6mposibilitatea mobili-arii membrelor sangi Discom4ort psi.ic si 4i-ic 6ncapacitate 'e a misca membrele stangi Lipsa controlului s4incterian Alterarea centrilor nervosi Hemiplegie% e'em cerebral Diminuarea motricitatii membrelor

'epen'ent

6n'epen'enta 6n'epen'ent

7.A mentine temperatura corpului in limite normale 8.A 4i curat ingri8it #ar mur'ar%miros si a prote8a 'e-agreabil tegumentele si mucoasele 9.A evita pericolele &tare 'e agitatie %4rica 0.A comunica .A actiona con4orm propriilor convingeri si valori 2.A 4i preocupat in ve'erea A4a-ie

6ncontinentei urinare%imobili-arii membrelor stangi &tress

6ngri8ire 'e4icitara

Depen'ent

:isc 'e complicatii /omunicare ine4icienta

Depen'ent

Di4icultate in e;primare

Depen'ent 6n'epen'ent

6n'epen'ent

reali-arii ).A se recreea 4.A invata cum sa-si pastre-e sanatatea /unostinte insu4iciente 'espre boala Lipsa in4ormatiilor De4icit 'e cunostinte 6n'epen'ent Depen'ent

$.#. P1AN " IN.RI5IR"


5I#=%OS*I1 5+ I%=/IMI/+ /omunicare ine4icienta 'in cau-a 'i4icultatii 'e a vorbii% mani4estatata prin a4a-ie % si tulburari con4u-ionale. O6I+1*I0+ I%*+/0+%*II /O. /O. P/OP/I5+.+=#* <olnava sa -Asistenta Asistenta comunice me'icala me'icala cu ec.ipa 'e evaluea-a a'ministrea-a ingri8ire capacitatea me'icatia si cu 4amilia bolnavei 'e a recomn'ata 'e pentru vorbi% citi si me'ic a-si e;prima scrie% nevoile -Asistenta esentiale. me'icala vorbeste lent cu pacienta - Asistenta me'icala 4amiliari-ea-a pacienta cu me'iul sau ambiant% si asigura un me'iu 'e securitate #acienta = -Asistenta - Asistenta - sa e4ectue-e me'icala va me'icala miscari active mobili-a pasiv asea-a cu pacienta membrele membrulin4erior pacientei in numai la si superior in'icatia po-itie stang@ me'icului si 4unctionala. - sa se 'aca starea - Asistenta 'eplase-e acesteia ii mobili-ea-a cativa pasi cu permite pasiv a8utor in termen pacienta 'e A 'e apro; 7-8 nB ori pe -i -ile apoi pana la - Asistenta +0#.-#/+

- bolnava se 4ace inteleasa non-verbal si 4oarte greu verbal - bolnava se simte mai putin 4rustata% si- a recaptat incre'erea

Alterarea mobilitatii 4i-ice legata 'e 'e4icitul motor mani4estata prin= incapacitatea 'e miscare>.emicorp stang?@ - lipsa coor'onarii miscarilor@ - 'iminuarea 4ortei 'e miscare

+.08.20 2 A inceput sa miste membrul stang n4erior. 7.08.20 2 De4icitul motor ameliorat semni4icativ la nivelul membrul superior stang@ pacienta se ri'ica in po-itie semise-an'.

Di4icultate in a se alimenta 'in cau-a a4ectiunii neurologice mani4estata prin tulburari 'e masticatie si 'eglutitie

toaleta in incura8ea-a 'ecurs 'e apro; pacienta sa se 0 -ile. mobili-e-e la pat - Asistenta invata pacienta cum sa se ase-e la marginea patului. - Asistenta va sc.imba -ilnic len8eria 'e corp si 'e pat a pacientei - Asistenta invata pacienta care este po-itia a'ecvata si cum sa e4ectue-e e;ercitiile musculare active - Asistenta invata pacienta cum sa tuseasca si sa in'eparte-e secretiile - Asistenta suplineste pacienta in satis4acerea nevoilor sale % o serveste la pat cu cele necesare. #acienta sa Asistenta primeasca me'icala alimente evaluea-a care sa capacitatea 'e corespun'a 'eglutitie 'in punct 'e inainte 'e a ve'ere incepe calitativ si alimentatia cantitati peros - Asistenta

8.08.20 2 #acienta >a8utata? se 'eplasea-a la toaleta.

- Asistenta me'icala va alimenta bonava prin per4u-ii in 4unctie 'e prescriptii me'icale - Asistenta me'icala va 'a

+.08.20 2 #acienta a 4ot alimentata pasiv. 8.08.20 2 #acienta este alimentata acti la pat in 'ecubit lateral stang. 9.08.20 2 #acienta incearca

6ncontinenta urinara legata 'e perturbarea s4incteriana>lipsa controlului nervos? mani4estata prin emisie involuntara 'e urina.

#acienta= - sa pre-inte 'iminuarea episoa'elor 'e incontinent@ - sa re'oban'easca partial continenta urinara in 'ecurs 'e 7- 0 -ile.

me'icala ri'ica capul pacientei si asigura rotatia 'e partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa ing.ita 4ractionat cu lingurita numai lic.i'e. - Asistenta me'icala stabileste timpul necesar pentru mese. - Asistenta me'icala va masura cu atentie lic.i'ele ingerate si cele eliminate - Asistenta me'icala observa aparitia e'emului peri4eric - Asistenta me'icala stabileste cantitatile 'e lic.i'e pe 24. -Asistenta me'icala ii 6i e;plica pacientei care este cau-a incontinentei si ca este o situatie reme'iabila -Asistenta me'icala urmareste 'iure-a -ilnica

bolnavului un surplus bogat in calorii% proteine si vitamine % la in'icatia me'icului

in permanenta sa e;ecute miscari cu mana si piciorul stang%.

-Asistenta me'icala e4ectuea-a son'a8ul me'ical la in'icatia me'icului in con'itii 'e asepsie atat a pacientei si instrumentelor cat si a mainilor asistentei me'icale.

7.08.20 2 #acienta suporta son'a. 8.08.20 2 Dupa scoaterea son'ei episoa'ele 'e incontinent sunt mai rare. #acienta respecta programul stabilit

#erturbarea stimei 'e sine 'in cau-a .emiplegiei mani4estata prin neliniste% agitatie% an;ietate.

#acienta sa-si accepte mo'i4icarea imaginii corporale tran-itorie.

Alterarea circulatiei

#acienta sa pre-inte 4unctii vitale in limite 4i-iologice in termen 'e apro;im ativ )-4 -ile.

E;plic pacientei ca 4oarte mult contea-a vointa ei 'e a se 4ace bine% pentru a 'epasi aceasta 4a-a grea. Asistenta me'icala tine pacienta sub obervatie masoara TA% #% :% T si notarea in 4oaia 'e temperatura servatie

-recoltea-a sange pentru $&H% HL0% proteine% gluci'e% urobilogen% bilirubina% c.olesterol% triglCceri'e% 4ibrinogen% timp H1DEL. -a'ministrea-a me'icatia prescrisa

9.08.20 2 Avan' in ve'ere evolutia 4avorabila% pacienta este mai linistita% optimista% incre-atoare% incearca sa se a'apte-e la noua situatie +.08.20 2 TA3200/ 00mmHg A$3 0!/min 7.08.20 2 TA3 70/ 00mmHg A$380/min 8.08.20 2 TA3 !0/70mmHg A$37+/min

#erturbarea somnului 'in cau-a 'iscon4ortului mani4estat prin stare neplacuta 4i-ica si psi.ica

#acienta sa bene4icie-e 'e con4ort 4i-ic si psi.ic pe 'urata spitali-arii

Discut cu pacienta cau-ele 'iscon4ortului. Aplic te.nici 'e ingri8ire curenta necesare obtinerii starii 'e satis4actie. 1bserv si notesc.imbarile.

9.08.20 2 #acienta nu mai pre-inta 'iscom4ort 4i-ic si psi.ic%% pre-inta buna 'ispo-itie.

E-IC)I.A Pacienta P.0. in varsta deHE de ani , se interneaza pe sectia de neurologie a spitalului militar 6rasov. Pacienta ne povesteste ca in urma cu aproximativ H zile , a observat ca devine mai neputincioasa iar deficitul motor se agraveaza fapt ce a determinat-o sa vina la spital. Pacienta se misca foarte incet si nu merge decat sprijinindu-se de cineva. 5in cauza aceasta a devenit dezintereseata fata de masurile stricte de igiena. +a nu se poate spala singura , nu se poate imbraca, dezbraca si nu se poate alimenta. #m masat extremitatile pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice am efectuat miscari ale segmentelor paralizate in ambele sensurisi evitam manevrele energice sau brutale pentru a nu provoca intinderi si rupturi ale musc)ilor , ligamentelor, fracturi am mentinut supletea articulara si evitam pozitiile antalgice #m vorbit pe un ton calm si am manifestat intelegere si rabdare cu pacienta asigurandu-i intimitate pentru toaleta #m incurajat-o si felicitat-o pentru ceea ce a indeplinit #m evaluat capacitatea de deglutitie inainte de a incepe alimentatia peros. #m ajutat pacienta sa ridica capul si am ajutat-o sa se roteasca de partea sanatoasa in timp ce acesta incearca sa ing)ita fractionat cu lingurita numai lic)ide. -rmeaza tratament fizical 4 masaj,-S,155$ si N* insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire,a ec)ilibrului si coordonarii in mers. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari! -regim )iposodat3 - tratament medicamentos cu! %ootrop7l ".(g." ' " ' A,Sermion GAmg."' A ' A. -continua N* la domiciliu -revine la control peste G luni

1O%1.-<II Sanatatea, acest ec)ilibru de bunastare bio-psi)o-sociala, poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative,care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta. #ccidentul vascular cerebral constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste GAI din cauzele de deces. #vind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sec)ele neurologice importante, partial sau total dependenti, la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara, ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral, prevenirea recidivelor, tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti. . +valuarea pacientului cu accident vascular cerebral, indiferent de optiunea terapeutica,se face din puct de vedere! - neurologic3 - medical, in special cardiologic3 - radiologic,imagistic,neuro-fiziologic. In urma cazurilor studiate, apreciem ca! accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale, iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

)I)1I0.RA2IA
". 1onstantin Popa-O%eurologieP,+ditura %ational "CCH (. +mil 1ampeanu,,ircea Serban,+ugenia 5umitru-O%eurologie 1linicaP,volumul II, +ditura 5acia 1luj-%apoca "CJA G. .acramioara Perju-5umbrava &OStrategii *erapeutice ,oderne In #01P,+ditura ,edicala -niversitara OIuliu 8atieganuP,1luj-%apoca "CCJ E. .iliana /ogozea,*atiana Oglinda-OIngrijirea pacientilor IIP,+ditura /omprint,6rasov ,(AAE B. .iliana /ogozea,*atiana Oglinda-O*e)nici si manopere pentru asistentii medicaliP,+ditura /omprint,6rasov ,(AAB. D. .iliana /ogozea si colaboratori-O*e)nica ingrijirii omului sanatos si bolnavP,+ditura /omprint,6rasov, (AA( H. .ucretia *itirca-O=)id de %ursingP,+ditura O0iata ,edicala /omaneascaP "CCB J. .ucretia *itirca-O-rgente medico-c)irurgicaleP,+ditura ,edicalaP,6ucuresti, "CCD C. %eurologie - =)id Practc & 1)iru 2lorian3 +d. 1ison "CCJ "A. Ingrijirea omului bolnav si sanatos & 1)iru 2lorian3.etitia ,oraru , 1)iru =abriela3 +d. 1ison (AA" "". -rgentele ,edicale, vol. "- 1)iru 2lorian, Sorin Simion, 1rin ,arcian., +lena Iancu "(. 6iologia &anatomia si fiziologia omului & prog. -niv. 5r. I. *eodorescu +xarcu, +ditura didactica si pedagocica /- #, 6ucuresti "CCB "G. ,anual de medicina interna pentru cadre didactice, 1orneliu borundel "E.KKK.google.com

2-%5#*I# +1O.O=I1# =/++% S-1-/S#.# 6/#SO0 #,= III # 1.I%1I- 4N#S#I$ P+*/O%+.#

I/,)I5I)EA -ACIE/%010I C0 ACCIDE/% VASC01A) CE)E')A1