INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

1.APARATUL RESPIRATOR. Este alcatuit din doua parti distincte: a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din: - cai respiratorii superioare: -cai nazale; - faringe: - cai respiratorii inferioare: - laringe - trahee: - bronhii principale: b) Plamanii - reprezinta organele in care se realizeaza schimbul de gaze, O2 si CO2. Sunt in numar de doi, drept si stang, fiind asezati in cavitatea toracica de o parte si de alta a mediastinului. Plamanii sunt alcatuiti dintr-un sistem de canale rezultat din ramificarea bronhiei principale - arbore bronsic si un sistem de saci, in care se termina arborele bronsic - lobuli pulmonari. La nivelul plamanului exista doua circulatii sanguine: a) Circulatia functionala este asigurata de artera pulmonara care ia nastere din ventriculul drept si se capilarizeaza la nivelul alveolelor pulmonare b) Circulatia nutritiva face parte din marea circulatie si aduce plamanului sange incarcat cu substante nutritive si oxigen. Este asigurata de arterele bronsice, ramuri ale aortei toracice; ele iriga arborele bronsic

 NOTIUNI DE FIZIOLOGIE Respiratia reprezinta un proces vital in care au loc aportul de O2 la tesuturi si eliminarea CO2 ca rezultat al metabolismului, fiind una dintre functiile vegetative si de nutritie. Respiratia cuprinde urmatoarele etape: 1) Etapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in alveolele pulmonare; 2) Etapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele pulmonare si sangele din capilarele sanguine; 3) Etapa circulatorie cand are loc transportul de O2 la tesuturi si CO2 la alveole; 4) Etapa tisulara, cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se primeste O2 si se elibereaza CO2 in sistemul venos. Procesul de respiratie este continuu. Oprirea lui duce in scurt timp la moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de O2, iar acumularea CO2 este toxica pentru celule. Mecanica respiratiei. Schimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia. 1. Inspiratia reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand aerul patrunde in plamani incarcat cu O2. 2. Expiratia reprezinta un proces pasiv, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat cu CO2.

Astmul bronsic este o boal de etiologie plurifactorial care apare la persoane cu hiperreactivitate bronhic la o multime de stimuli. Ea se caracterizeaz prin crize repetitive de dispnee suiertoare (wheezing) provocat de o obstructie bronhic generalizat, variabil ca intensitate si reversibil in mod spontan sau dup aplicarea unui tratament. Dup criteriul etiologic se deosebesc dou tipuri de astm bronsic: Astmul alergic: se mai numeste si extrinsec sau atopic. El are la baz o reactie alergic a bolnavului la un antigen prezent in mediul ambient (exogen). Astmul nealergic: nu are la baz o etiologie bine definit si nici un mecanism patogenic cunoscut. Criza de astm bronsic se manifesta in: -accese paroxistice de dispnee; - survine fr vreo legatur si fr vreo cauz clar cu predilectie in cursul noptii; - ele survin in legatur cu anumiti factori in anumite conditii si imprejurri variate, multiple si nespecifice, ca: umezeala, ceata, fumul, praful, aerul rece, emotiile puternice, eforturi fizice sau crizele survin in anumite conditii si mereu aceleasi (o anumit incpere, un anumit si mereu acelasi mediu, contactul permanent cu acelasi alergen sau medicament); - ele sunt precedate de strnuturi, lcrimare, neliniste, gadalitur in gat, elemente semnificative pentru diagnostic; - dispneea este absolut tipic, are frecvent rar, iar expiratia este prelungit.

 In criza de astm este caracteristic expiratia suiertoare ca un tiuit (wheezing). - tusea poate fi uscat sau umed, cu o sput mucoas lipicioas, cu eliminare dificil si de aspect perlat; - sputa devine mucopurulent in prezenta unei infectii traheobronhice primare sau secundare; - tusea se asocieaz de regul cu crize de astm, dar poate fi uneori singur manifestare clinic a astmului sau poate provoca ea inssi un acces. Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitabagica. Alte masuri : evitarea virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune, de asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul epidemiilor. Pacientul si familia trebuie invatati de catre medicul curant sa recunoasca semnele crizei astmatice si sa evalueze gravitatea crizei. Daca pacientul dispune de un peak-flow metru acesta simplifica evaluarea severitatii obstructiei. In lipsa acestui intrument de masura evaluarea se face dupa simptomatologie, care nu se coreleaza foarte bine cu gradul obstructiei.

CAZUL I CULEGEREA DATELOR DATE FIXE Numele si prenumele: M.I. Sexul: feminin. Data nasterii :: 16.12.1953 Proteze: nu are. Alergii: polen, praf. DATE VARIABILE Domiciliul: Somova. Ocupatie : pensionar. Conditii de viat: corespunztoare, nu consum alcool, nefumtoare. Conditii de munc: mediu de solventi organici. Data internrii: 10.01.2012 ANTECEDENTE PERSONALE Fiziologice : Menarha (14 ani). Cicluri regulate. 2 sarcini dintre care un avort si o nastere. Patologice: numeroase viroze. ISTORICUL BOLII Pacienta este cunoscut de aproximativ 5-6 ani cu astm bronsic infectios cu frecvente acutizri. In urm cu cateva zile simptomatologia se accentueaz, dispneea se intensific, tusea devine chinuitoare. MOTIVUL INTERNARII Dispnee. Tuse chinuitoare. Astenie.

INVESTIGATII DE LABORATOR VSH=14-32 mm. HT=46%. AZOT=26 MG%. GLICEMIE=82 MG%.Examen de urin: albumin, puroi, zahr = negative. STABILIREA DEPENDENEI-INDEPENDENEI IN FUNCIE DE CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE:

MANIFESTRI DE INDEPENDEN
NEVOIA DE A RESPIRA:-torace normal conformat simetric;-exist actul de a respira. MANIFESTRI DE DEPENDEN-tuse chinuitoare;-murmur vesicular diminuat. PROBLEME DE DEPENDEN: DISPNEEA

NEVOIA DE A SE ALIMENTA I HIDRATA:-cavitate bucal liber;-dinti integri, albi, ordonati;-abdomen elastic, fr sensibilitate dureroas spontan la palpare. MANIFESTRI DE DEPENDEN: -pacienta are in plus circa 6-8 kg; - T=166 CM - G=76 kg PROBLEME DE DEPENDEN: ALIMENTAIE PRIN SURPLUS

NEVOIA DE A ELIMINA:-aparat urogenital integru;-loje renale libere;-diureza este prezent;-4-5 mictiuni/24 h, in cantitate de cca 1500 ml;-scaun: 1-2/zi cu miros fetid si culoare fetid. NEVOIA DE A SE MICA:-aparat osteo-articular normal, integru, mobil;-aparatul muscular normoton-kinetic; NEVOIA DE A DORMI, DE A SE ODIHNI MANIFESTRI DE DEPENDEN: -oboseal ; -tuse chinuitoare noaptea ; -transpiratii nocturne. PROBLEME DE DEPENDEN: oboseala NEVOIA DE A SE IMBRCA I DEZBRCA:-pacienta se imbrac conform anotimpului si vremii; NEVOIA DE A-I MENINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITELE NORMALE:are pielea calduta. MANIFESTRI DE DEPENDEN: -temp= 37,5-39C PROBLEME DE DEPENDEN: hipertermie NEVOIA DE A-I PROTEJA TEGUMENTELE, DE A FI CURAT:-pr curat, aranjat;nasul fr mucozitti;-unghii si dinti ingrijite;-se spal in fiecare zi.

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE:-capacitate bine dezvoltat;

NEVOIA DE A COMUNICA:-vorbeste limbile roman si maghiar;-nu prezint probleme in conversatie;-ii place s povesteasc.

NEVOIA DE A AVEA O RELIGIE:-este crestin (catolic);-citeste crti de rugciuni.

NEVOIA DE A FI UTIL:-se ocup de familie.

NEVOIA DE A SE RECREA:-citeste crti, se uit la televizor, croseteaz in timpul liber

.NEVOIA DE A INVATA-pacienta citeste biblia si alte crti . PLAN DE INGRIJIRE Problema pacientului: Perturbarea schimburilor gazoase Obiectiv: Pacienta nu va avea dispnee peste trei zile. INTERVENII Autonome si delegate: Interventii autonome:-aerisirea camerei de mai multe ori pe zi;-nu va face efort;-pozitie semisezand permanent;-exercitii respiratorii timp de 5 min , de trei ori pe zi la orele 8-12-18; Interventii delegate:-O2 2l/min 8-14-20/10;-miofilin 2 x 1 f/zi i.v.;hemisuccinat de hidrocortizon 3 x 1 mg/zi;-ampicilin 2 x 1 gr/zi;-brofimen 3 x 1 tb/zi;-aspirin 2x1,5 tb/zi.

Evaluare- ziua 1: are 20 resp/min;-ziua 2: dispneea se amelioreaz si are o respiratie de 18 resp/min;-ziua 3: are o respiratie de 17 resp/min; dispneea nu mai este permanent.
Problema pacientului:Perturbarea continuittii somnului Obiectiv:Pacienta va dormi 6 ore pe noapte, somn neintrerupt si se va trezi odihnit. INTERVENII Autonome si delegate: Interventii autonome: -pat confortabil; -pozitie adecvat; -camer aerisit; -face plimbri usoare inainte de culcare timp de 10 min; -excluderea factorilor stresanti. Interventii delegate: -oxazepan 1tb/ seara sau -extraveral 1 tb/seara. Evaluare: -ziua 1: se trezeste de dou ori noaptea din cauza crizelor de tuse si dispnee; doarme cca 8 ore fr intrerupere;-ziua 2: pacienta se trezeste numai o data pe noapte, dar readoarme greu;-ziua 3: pacienta doarme bine, 8 ore fr intrerupere.

 Problema: Exces nutritional Obiectiv: Va pierde din greutate in timp de 2 luni de zile 10 kg T=166 cm,G=76 kg INTERVENII Autonome si delegate: Interventii autonome: -regim igieno-dietetic; -evitarea alimentelor bogate in calorii; -informm pacienta s evite finoasele, painea, s mnance mai multe legume si fructe proaspete; -s fac plimbri usoare; -sa serveasc masa la ore regulate : 8-10-13-16=19-21. Interventii delegate: -zaharin 4tb/zi. Evaluare: -ziua 1-3: pacienta respect regimul igienodietetic; a pierdut din greutate 2 kg.