UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ”ARAD

FACULTATEA DE MEDICINĂ, MEDICINĂ DENTARĂ ŞI FARMACIE

SPECIALITATE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ

NURSINGUL BOLNAVULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

ISCHEMIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: ABSOLVENT:

CONF.DR. MOŞ LIANA GASPER

PROMOŢIA
2009
 INTRODUCERE

• AVC ischemic este cea mai frecventa afecţiune neurologică cu caracter de

urgentă şi este definit ca un deficit neurologic apaărut brusc din cauza unei
hemoragii sau ischemii nevraxiale centrale.

• Principala problema pe care o determina AVC -ul , atât la nivel personal

cât şi populaţional , este ce-a a dezabilităţii.

• Peste 40 % dintre supravieţuitori rămân cu un grad variabil de impotenţă

funcţională .
 MOTIVAŢIE
• Morbiditatea şi mortalitatea crescută prin AVC , justifică pe deplin atenţia
acordată acestei probleme , cu atât mai mult cu cât statisticile indică o
creştere evidentă a bolilor cardiovasculare şi implicit a suferinţelor
cerebrale.

• Bolile vasculo – cerebrale reprezintă a 3 a cauză de deces după bolile

cardiace şi tumorile maligne.

• Se estimează ca aproximativ 17 % din totalul deceselor este dat de boli

vasculo - cerebrale.
 DEFINIŢIE
• Accidentul Vascular Cerebral este un sindrom clinic , care cuprinde hemoragia
cerebrală si hemoragia subarahnoidiană şi implicit necroza a unei părţi din
ţesutul cerebral provocată de suprimarea fluxului sanguin.

CAUZE

• Ateroscleroza
• Hipertensiunea arterială
• Cardiopatii emboligene
• Traumatisme craniene
• Malformaţii vasculare
• Alte cauze : etilism acut , diabet , tumorii cerebrale , sindrom hemoragipar.
 TABLOUL CLINIC
• AVC se instalează brusc în majoritatea cazurilor .

• Tabloul se caracterizează prin : - stare comatoasă superficială de

scurtă durată sau uneori lipseşte.
- în formele severe faţa este palidă.

• Sunt prezente “semnul pânzei de corabie” şi “ semnul pipei “.

• Neurologic se constată tulburări de sensibilitate , motilitate şi reflexe.

• Hemiplegie flască caracterizată prin paralizii de tip piramidal , hipotonie ,

abolirea reflexelor osteotendinoase.

• Hemiplegia spastică, contractura muşchilor paralizaţi, reflexe osteotendinoase

vii.
 TRATAMENT
• Combaterea edemului cerebral.

• Menţinerea şi corectarea echilibrului hidroelectrolitic şi acido – bazic ,

administrarea de electroliţi în funcţie de ionogramă şi rezervă alcalină.

• Asistenta medicală va efectua tratamentul indicat de medic utilizând:

- ser glucozat 33 % , 50 – 100 ml i.v. de 2 – 4 ori / zi.
- Manitol 0,5 – 2 g / k corp / zi i.v. lentă 30 – 60 min.
- Diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. sau în perfuzie.

• Sedarea bolnavului la nevoie la cei cu nelinişte psihomotorie.

ROLUL ASISTENTULUI ÎN INGRIJIREA
BOLNAVULUI CU AVC ISCHEMIC
• Intervenţii delegate:
- recoltează produse biologice şi patologice, VSH ,
Hemoleucogramă , Gicemie , Uree , acid uric , creatinină ,
ionogramă.
- recoltări de urină : se determină calitatea , densitatea ,
proteinuria , hematuria şi urucultura.
- administrează medicamentaţia orală şi parenterală prescrisă
de către medic , respectând doza şi ritmul de administrare.
• Intervenţii autonome:
- Măsoară zilnic dimineaţa şi seara funcţiile vitale , vegetative
şi le notează in foaia de observaţie.
- Urmăreşte zilnic comportamentul bolnavului : poziţia ,
atitudinea , expresia feţei , somnul şi starea psihică.
- Sesizează apariţia unor modificări patologice , modificări de
culoare a tegumentelor , erupţi cutanate , edeme şi transpirţie.
- Realizează zilnic bilanţul ingestie – excreţie.

- Măsoară zilnic greutatea şi diureza bolnavului.

- Realizează educarea pacientului cu prevenire la regimul de viată pe

care trebuie sa-l adopte după externare: se interzice consumul de
alcool , cafea , tutun , explicând pacientului efectul nociv al
acestora asupra organismului.

- Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric ,

hipoglucidic.

- Supraveghează anumite efecte secundare greţuri , vărsături ,

diaree.
 CAZUL I
INFORMAŢII SOCIALE:

NUME: J
PRENUME: M
VÂRSTA: 65 ANI
SEX: MASCULIN
RELIGIE: ORTODOXĂ
NAŢIONALITATE: ROMANĂ
DOMICILIUL: ARAD
CONDIŢII DE LOCUIT: SATISFĂCĂTOARE

DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Accident Vascular Cerebral

Ischemic de tip tranzitoriu cu afazie şi hemiplegie dreaptă.
ANTECEDENTE PERSONALE:

• Pacient hipertensiv.
• În urmă cu 10 ani a suferit de litiază biliară , care a fost tratată chirurgical prin
colecistectomie.
• Cardiopatie dureroasă ischemică

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERLE: Nesemnificativ

ISTORICUL BOLII: Boala Bo debutează brusc la un organism cu dereglări

metabolice şi fiziologice , la care se adaugă caracterul hipertensiv al
pacientului şi o interiorizare psihică. Accidentul vascular a survenit în timp ce
pacientul se afla la domiciliu.
Pacientul a fost găsit intr-o stare marcată de agitaţie.
INFORMAŢII FIZICE

Greutate:88 kg
Înălţime: 1,70 m
Stare generală: stare nutriţională satisfăcătoare
Grupa sanguină: 0 I
Rh: negativ

Aparatul cardio- vascular:

Zgomote cardiace ritmice
Pauzele dintre pulsaţii sunt ritmice
Puls: 80 bătăi/ min
TA.: 150/ 90 mmHg

Aparatul respirator:
20 respiraţii/ min
Torace normal conformat
Miscări respiratorii simetrice
 Aparatul digestiv:
Tranzit intestinal normal
Abdomen normal la palpare

Aparatul uro- genital:

Prezintă 5-6 micţiuni/ zi
Urina are aspect normal şi este în cantitate de 1300 ml/zi

Aparatul Ganglionar:
Nepalpabil

Capul:
Prezintă proteză dentară mobilă
Părul îngrijit şi curat

Membrele:
Tegumente: normal colorate
Unghiile: sunt curate
Sistemul osteoarticular: integru
Prezintă o cicatrice în urma colecistectomiei
 Analize de laborator

•Hematii: 4300000/ mm
•Hemoglobină 14g %
•Leucocite 8400/ mm
•Uree 19 mg %
•Glicemie 110 mg %
•Hematocrit 43 %
•Acid uric 5,9 mg %
DIAGNOSTIC OBIECTIVE ÎNGRIJIRI EVALUARE
INFIRMIER

1. Imposibilitatea de a Sadisfacerea parţială a -Salonul va fi linistit, aerisit, luminos, - Pacientul este

nevoii de mişcare curat. incooperant,
se mişca şi de a-şi
menţine o poziţie pentru favorizarea -Patul bolnavului va fi prevăzut cu saltea somnolent sau
unui confort psihic “antiescară, colaci de cauciuc la glezne. agresiv. Astfel că
adecvată datorită
- În regiunea maleolară, inelele de vată in mobilizarea prin
hemiplegiei. regiunea cotului, patul va fi protejat cu exerciţii a fost
muşama şi aleză, iar lenjeria de pat va fi
bine întinsă pentru a nu face cute ce pot îngreunată.
duce la apariţia escarelor.
-Asigur pacientului o poziţie cât mai
comodă în pat, schimb poziţia bolnavului
din oră în oră, efectuez mobilizarea sa
prin exerciţii pasive în pat, începând cu
articulaţiile şi apoi cu muşchii.
-Execut pacientului ficţionări şi masaje
cu alcool mentolat şi unguente
antiinflamatoare, pudraje cu talc.
-Supraveghere continuă în timpul
mobilizării.
-Educ aparţinătorii în sensul executării
mobilizării.
2. Tulburări psihice Calmarea temporară a - Supravegherea continuă - Pacientul nu-şi
tranzitorii, datorită pacientului. -Îmbin cu pacientul o conversaţie şi modifică starea
şocului emotiv, afaziei nonverbală, pe baza tulburărilor psihică decât în
sau în funcţie de psihice manifestate ( agitaţie , prezenţa unui membru
persoana care îl somnolenţă) identific subiectul care al familiei sau în urma
vizitează îl dezbate şi mă implic în administrării de
conversaţie chiar dacă aceasta prin tranchilizante.
subiectul său depăşeşte normalul,
încerc să-mi păstrez calmul.
-În cazuri extreme (agitaţie, criză)
administrez tranchilizantele
prescrise de medic:Diazepam,
Fenobarbitalul.

3. probleme de Satisfacerea - Salonul va fi bine aerisit, luminat, Aportul de calorii este

dependenţă în necesarului de calorii curat. sadisfăcut.
alimentaţie datorită pe zi, regim cât mai - Alimentaţia se face natural cu
mobilizării la pat bogat în calorii şi deservirea meselor la patul
vitamine bolnavului.
- Patul va fi protejat cu muşama şi
aleză.
- Alimentez pacientul în pozitţia
semişezândă la marginea patului,
servindu-i alimentele cu linguriţa
( cântăresc bolnavul zilnic).
 - Dieta va fi bogată în calorii, glucide,
vitamine, săracă în lipide,
condimentele în general constituită
din lichide, pentru slăbirea bilanţului
hidric, sucuri de fructe, ceaiuri, lapte,
iaurt.
- Ca alimente de consistenţă mai
solidă sunt recomandate ouăle fierte
moi, supe, salate de legume, fructe,
carne fiartă, cartofi fierţi sau piure.
- Se interzice consumul orcărui toxic:
nicotină, cofeină, alcool.
- În tot cursul alimentaţiei comunic pe
cât posibil cu pacientul.
- E de preferat ca cel puţin o masă pe
zi să fie servită de un membru al
familiei ( soţie, fiică), pentru creearea
unui confort psihic de siguranţă în
cursul alimentaţiei.

4. Dificultate în a Asigurarea de condiţii - Supraveghere zilnică. Nevoia de a elimina

elimina datorită favorabile pentru a - Protejarea patului cu muşama şi este satisfăcută ,
imobilizării la pat elimina. Evacuarea aleză. Bolnavul neputându-se deplasa bolnavul nu prezintă
zilnică la grupul sanitar, voi asigura prezenţa semne de deshidratare
urinarului la pat.
- Schimb aleza după fiecare eliminare,
la fel şi lenjeria de pat şi de corp daca
este necesară.
5. Dependenţa în Păstrarea tegumentelor - Realizez toaleta pe regiuni la pat, Tegumentele şi
efectuarea igienei în stare perfectă de având grijă ca pacientul să posede mucoasele se menţin
personale, datorită curăţenie. Evaluarea prosop, săpun, periuţă de dinţi, integre şi curate.
imobilizării la pat, a zilnică. personale. Bolnavul pare
hemiplegiei -Pe parcursul efectuării toaletei, mulţumit iar după baia
încerc să comunic cu pacientul generală ( efectuată de
pentru ai câştiga încrederea. soţia sa) chiar
- După fiecare toaletă în regiunea adoarme cu faşa
axilară a pacientului , aplic un destinsă.
deodorant.
- Veghez asupra lenjeriei de corp şi
de pat ca să fie tot timpul curată
după efectuarea toaletei regionale,
iar salonul sa fie încălzit pentru a
preveni complicaţiile pulmonare.

6. Deficienţa în Realizarea unui mod de - Chestionez bolnavul în cursul Rezultatele sunt sub
comunicare orală, înţelegere, a unei căi de efectuării îngrijirilor, punându-i aşteptări, bolnavul
scrisă datorită afaziei şi comunicare accesibilă diverse întrebări , observ şi analizez plictisindu-se să
a bolii cu pacientul răspunsurile verbale vizuale, repete , renunţă să
mimica feţei , gesticulaţia. Se înveţe, nu colaborează.
impune şi participarea
aparţinătorului.
7. Imposibilitatea de a Îndepărtarea -Este necesar ca dintre membrii Pacientul nu a suferit
evita pericolele obstacolelor şi evitarea familiei, în special cel preferat de nici un accident pe
datorită deficitului pericolelor prin bolnav (soţie, fiică) să-l supravegheze perioada îngrijirilor.
motor şi al tulburărilor supraveghere permanent, să ajute la sprijinirea Nu adoarme decât
psihice permanentă pacientului în timpul plimbărilor, sub efectul
schimbarea poziţiei în ridicarea sau tranchilizantelor, sau
aşezarea în pat.
când se află soţia
- Supravegherea în timpul nopţii lângă el.
( somnului), a tulburărilor psihice, să-i
ofere pacientului ceea ce cere.
- Evitarea pe cât posibil a mişcărilor
inutile bruşte.
- Folosirea patului cu apărători laterale.

8. Probleme în Redobândirea somnului - Salonul să fie liniştit, aerisit, luminos în

satisfacerea somnului fiziologic al pacientului cursul zilei, înainte de culcare se va stinge
fiziologic al lumina.
bolnavului - Execut cu pacientul plimbări dese, dar de
scurtă durată, încerc exerciţii fizice în pat,
toate cu scopul de a-l obosi, de ai provoca
somnul.
- Rog aparţinătorul să dialogheze toată
ziua cu pacientul, pentru a nu-l lăsa să
adoarmă până nu se lasă seara.
9. Dependenţa în Îmbrăcarea şi - Pacientul preferă hainele de casă, din Pacientul se arată
menţinerea unei dezbrăcarea acest motiv rog soţia să i le aducă şi cu mulţumit când este
vestimentaţii adecvate pacientului. ajutorul acesteia, schimb lenjeria de îmbrăcat cu hainele
şi de alegere a Alegerea vestimentaţiei corp, astfel ii creez un confort psihic de acasă cu excepţia
îmbrăcămintei datorită adecvate. de siguranţă şi încredere. perioadelor de
imobilizării la pat, - Ajut pacientul la dezbrăcat şi la tulburări psihice
tulburărilor psihice, îmbrăcat. când se dezbracă
afaziei gol, sau îşi ia pe el
mai multe haine,
chiar dacaă este cald.

10. Incapacitatea de a Recâştigare a facultăţii - Îl ajut să înveţe să meargă prin Fiind incooperant şi
învăţa datorită afaziei, de a învăţa. A plimbările efectuate. aflându-se mereu
tulburărilor psihice încrederii de sine - Aduc aparţinătorii să participe la sub influenţa
procesul de învăţare a pacientului. sedativelor,
pacientul nu reuşeşte
- În cursul exerciţilor de gimnastică să acumuleze
medicale, a vizitei logopedului, ajut
cunoştinţe
pacientul să se integreze în
comunicarea cu aceştia.
11. Imposibilitatea de a Desfăşurarea unor - Am încercat să-i captez atenţia în Pacientul se simte
practica o activitate activităţi pentru a-l face timp ce-i citeam ziarul, să fie atent la total descurajat nu
utilă, de a fi ocupat, pe bolnav să se simtă televizor pentru a se informa, dar reacţionează pozitiv
datorită imobilizării la util pacientul nu e receptiv. decât în timpul
pat, afaziei, tulburărilor - Mobilizarea prin exerciţii fizice şi plimbărilor.
psihice plimbări, am folosit-o pentru a
determina pacientul să se simtă util
faţă de propria-i persoană şi astfel să
mulţumească familia.
- Prin dialoguri avute cu pacientul am
încercat să-i explic că este util chiar şi
numai prin existenţa sa şi implicit prin
pensia pe care o primeşte familia
datorită bolii sale.

12. Probleme în ceea ce Redobândirea - Plimbările prin salon, gimnastica

priveşte recreerea capacităţii de recreere medicală, vizitele familiei sau a altor
persoane au rămas singurul mod de
relaxare, deoarece majoritatea
timpului şi-l petrece în pat, astfel încât
mişcarea a devenit un mod de recreere.
13. Imposibilitatea Mobilizarea - Gimnastica medicală, plimbările Prevenirea escalelor a
mobilizării datorită bolnavului pentru prin salon ( însoţit ) şi alte mişcări fost realizată iar
hemiplegiei prevenirea escarelor efectuate cu ajutor, toate facilitează nevoia de mişcare
îndeplinirea obiectivelor propuse. ( de mobilizare) a fost
satisfacută
 CONCLUZII
• Sanatatea este definita de OMS ca o completa bunastare fizica,mentala si sociala care nu
consta numai in absenta bolii sau infirmitatii
• In conceptia moderna sanatatea este considerata ca o calitate care presupune o interactiune
dinamica si o independenta intre conditia fizica a individului,manifestarile sale
mentale,reactiile emotionale si ambianta sociala in care traieste.
• Stim ca AVC-ul este cea mai frecventa afectiune neurologica cu caracter de urgenta.
• Principala problema pe care o determina AVC-ul atit la nivel personal cit si
populational,este cea a dizabilitatii,peste 40 la suta dintre supravietuitori raminind cu un
grad variabil de impotenta functionala.
• Majoritatea pacientilorcu AVC ischemic[si cei ce ii ingrijesc]vor avea nevoie de asistenta
unei echipe specializate alcatuite din medici,asistente,terapeuti,asistenti sociali sipsihologi
care vor analiza particularitatile situatiei in fiecare caz in parte,va identifica obiectivele
reabilitarii si le va concretiza numai de acord cu pacientul.
• S-a demonstrat ca prin aplicarea unui program de pregatire pantru apartinatori a fost
posibila atit diminuarea gradelor de anxietate si de depresie ale acestora,cit si ameliorarea
starii psihice a pacientilor cu deficit functional moderat.
• Conform celor mai elocvente dovezi ce sustin eficienta reabilitarii pacientilor cu AVC.
rezultatele favorabile sunt asociate cu utilizarea echipelor specializate si a celor
multidisciplinare.ARGUMENTELE pentru tratamentul de recuperare medicala la
supravietuitorii post AVC nu mai constituie in lumea medicala actuala obiect de disputa.
• Se apreciaza ca din 100 de sechelari dupa AVC. 80 ramin cu dizabilitati de diferite
intensitati ,ce pot fi recuperate sau compensate prin preluare si prin adaptarea mediului
de viata si doar la 10 persista disfunctii majore care necesita institutionalizare.
• Aceste procente impresionante favorabile ideii de recuperare medicale se datoreaza unor
principii bine puse la punct ce stau la baza metodologiei de lucru,adaptabila fiecarui
pacientsi construita pe ideea etapelor tinta.
• Este importanta conlucrarea dintre specialistul neurolog si cel de recuperare pentru
stabilirea factorilor de predictie a evolutiei.
• Raspunsul la intrebarea ``ESTE ACEST PACIENT UN CANDIDAT SERIOS
PENTRU RECUPERARE ``va fi dificil de dat , dar ABSOLUT NECESAR chiar daca
va fi un raspuns cel mult aproximativ.