P. 1
Lucrare Diploma

Lucrare Diploma

5.0

|Views: 9,542|Likes:
Published by gasper_florin

More info:

Published by: gasper_florin on Dec 29, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/16/2015

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DE VEST “VASILE GOLDIŞ”ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ, MEDICINĂ DENTARĂ ŞI FARMACIE SPECIALITATE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ

LUCRARE DE DIPLOMĂ
NURSINGUL BOLNAVULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL ISCHEMIC

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: CONF.DR. MOŞ LIANA PROMOŢIA 2009

ABSOLVENT: GASPER

INTRODUCERE
• AVC ischemic este cea mai frecventa afecţiune neurologică cu caracter de
urgentă şi este definit ca un deficit neurologic apaărut brusc din cauza unei hemoragii sau ischemii nevraxiale centrale.

• Principala problema pe care o determina AVC -ul , atât la nivel personal
cât şi populaţional , este ce-a a dezabilităţii.

• Peste 40 % dintre supravieţuitori rămân cu un grad variabil de impotenţă
funcţională .

MOTIVAŢIE
• Morbiditatea şi mortalitatea crescută prin AVC , justifică pe deplin atenţia
acordată acestei probleme , cu atât mai mult cu cât statisticile indică o creştere evidentă a bolilor cardiovasculare şi implicit a suferinţelor cerebrale.

• Bolile vasculo – cerebrale reprezintă a 3 a cauză de deces după bolile
cardiace şi tumorile maligne.

• Se estimează ca aproximativ 17 % din totalul deceselor este dat de boli
vasculo - cerebrale.

DEFINIŢIE
• Accidentul Vascular Cerebral este un sindrom clinic , care cuprinde hemoragia
cerebrală si hemoragia subarahnoidiană şi implicit necroza a unei părţi din ţesutul cerebral provocată de suprimarea fluxului sanguin.

CAUZE
• • • • • •
Ateroscleroza Hipertensiunea arterială Cardiopatii emboligene Traumatisme craniene Malformaţii vasculare Alte cauze : etilism acut , diabet , tumorii cerebrale , sindrom hemoragipar.

TABLOUL CLINIC
• AVC se instalează brusc în majoritatea cazurilor . • Tabloul se caracterizează prin : - stare comatoasă superficială de
scurtă durată sau uneori lipseşte. - în formele severe faţa este palidă.

• Sunt prezente “semnul pânzei de corabie” şi “ semnul pipei “. • Neurologic se constată tulburări de sensibilitate , motilitate şi reflexe. • Hemiplegie flască caracterizată prin paralizii de tip piramidal , hipotonie ,
abolirea reflexelor osteotendinoase. vii.

• Hemiplegia spastică, contractura muşchilor paralizaţi, reflexe osteotendinoase

TRATAMENT
• Combaterea edemului cerebral. • Menţinerea şi corectarea echilibrului hidroelectrolitic şi acido – bazic ,
administrarea de electroliţi în funcţie de ionogramă şi rezervă alcalină.

• Asistenta medicală va efectua tratamentul indicat de medic utilizând:
- ser glucozat 33 % , 50 – 100 ml i.v. de 2 – 4 ori / zi. - Manitol 0,5 – 2 g / k corp / zi i.v. lentă 30 – 60 min. - Diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. sau în perfuzie.

• Sedarea bolnavului la nevoie la cei cu nelinişte psihomotorie.

ROLUL ASISTENTULUI ÎN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU AVC ISCHEMIC

Intervenţii delegate: - recoltează produse biologice şi patologice, VSH , Hemoleucogramă , Gicemie , Uree , acid uric , creatinină , ionogramă. - recoltări de urină : se determină calitatea , densitatea , proteinuria , hematuria şi urucultura. - administrează medicamentaţia orală şi parenterală prescrisă de către medic , respectând doza şi ritmul de administrare. Intervenţii autonome: - Măsoară zilnic dimineaţa şi seara funcţiile vitale , vegetative şi le notează in foaia de observaţie. - Urmăreşte zilnic comportamentul bolnavului : poziţia , atitudinea , expresia feţei , somnul şi starea psihică. - Sesizează apariţia unor modificări patologice , modificări de culoare a tegumentelor , erupţi cutanate , edeme şi transpirţie.

- Realizează zilnic bilanţul ingestie – excreţie. - Măsoară zilnic greutatea şi diureza bolnavului. - Realizează educarea pacientului cu prevenire la regimul de viată pe care trebuie sa-l adopte după externare: se interzice consumul de alcool , cafea , tutun , explicând pacientului efectul nociv al acestora asupra organismului. - Se combate obezitatea prin respectarea unui regim hipocaloric , hipoglucidic. - Supraveghează anumite efecte secundare greţuri , vărsături , diaree.

CAZUL I
INFORMAŢII SOCIALE: NUME: J PRENUME: M VÂRSTA: 65 ANI SEX: MASCULIN RELIGIE: ORTODOXĂ NAŢIONALITATE: ROMANĂ DOMICILIUL: ARAD CONDIŢII DE LOCUIT: SATISFĂCĂTOARE DIAGNOSTICUL LA INTERNARE: Accident Vascular Cerebral Ischemic de tip tranzitoriu cu afazie şi hemiplegie dreaptă.

ANTECEDENTE PERSONALE:

• Pacient hipertensiv. • În urmă cu 10 ani a suferit de litiază biliară , care a fost tratată chirurgical prin •
colecistectomie. Cardiopatie dureroasă ischemică

ANTECEDENTE HEREDOCOLATERLE: Nesemnificativ

ISTORICUL BOLII: Boala debutează brusc la un organism cu dereglări Bo metabolice şi fiziologice , la care se adaugă caracterul hipertensiv al pacientului şi o interiorizare psihică. Accidentul vascular a survenit în timp ce pacientul se afla la domiciliu. Pacientul a fost găsit intr-o stare marcată de agitaţie.

INFORMAŢII FIZICE

Greutate:88 kg Înălţime: 1,70 m Stare generală: stare nutriţională satisfăcătoare Grupa sanguină: 0 I Rh: negativ Aparatul cardio- vascular: Zgomote cardiace ritmice Pauzele dintre pulsaţii sunt ritmice Puls: 80 bătăi/ min TA.: 150/ 90 mmHg Aparatul respirator: 20 respiraţii/ min Torace normal conformat Miscări respiratorii simetrice

Aparatul digestiv: Tranzit intestinal normal Abdomen normal la palpare Aparatul uro- genital: Prezintă 5-6 micţiuni/ zi Urina are aspect normal şi este în cantitate de 1300 ml/zi Aparatul Ganglionar: Nepalpabil Capul: Prezintă proteză dentară mobilă Părul îngrijit şi curat Membrele: Tegumente: normal colorate Unghiile: sunt curate Sistemul osteoarticular: integru Prezintă o cicatrice în urma colecistectomiei

Analize de laborator

•Hematii: •Hemoglobină •Leucocite •Uree •Glicemie •Hematocrit •Acid uric

4300000/ mm 14g % 8400/ mm 19 mg % 110 mg % 43 % 5,9 mg %

DIAGNOSTIC INFIRMIER 1. Imposibilitatea de a
se mişca şi de a-şi menţine o poziţie adecvată datorită hemiplegiei.

OBIECTIVE

ÎNGRIJIRI

EVALUARE

Sadisfacerea parţială a -Salonul va fi linistit, aerisit, luminos, curat. nevoii de mişcare -Patul bolnavului va fi prevăzut cu saltea pentru favorizarea “antiescară, colaci de cauciuc la glezne. unui confort psihic

- Pacientul este incooperant, somnolent sau agresiv. Astfel că În regiunea maleolară, inelele de vată in mobilizarea prin regiunea cotului, patul va fi protejat cu exerciţii a fost muşama şi aleză, iar lenjeria de pat va fi bine întinsă pentru a nu face cute ce pot îngreunată.
duce la apariţia escarelor. -Asigur pacientului o poziţie cât mai comodă în pat, schimb poziţia bolnavului din oră în oră, efectuez mobilizarea sa prin exerciţii pasive în pat, începând cu articulaţiile şi apoi cu muşchii. -Execut pacientului ficţionări şi masaje cu alcool mentolat şi unguente antiinflamatoare, pudraje cu talc. -Supraveghere continuă în timpul mobilizării. -Educ aparţinătorii în sensul executării mobilizării.

2. Tulburări psihice Calmarea temporară a tranzitorii, datorită pacientului. şocului emotiv, afaziei sau în funcţie de persoana care îl vizitează

- Supravegherea continuă - Pacientul nu-şi -Îmbin cu pacientul o conversaţie şi modifică starea psihică decât în nonverbală, pe baza tulburărilor prezenţa unui membru psihice manifestate ( agitaţie , somnolenţă) identific subiectul care al familiei sau în urma administrării de îl dezbate şi mă implic în conversaţie chiar dacă aceasta prin tranchilizante. subiectul său depăşeşte normalul, încerc să-mi păstrez calmul. -În cazuri extreme (agitaţie, criză) administrez tranchilizantele prescrise de medic:Diazepam, Fenobarbitalul.

3. probleme de dependenţă în alimentaţie datorită mobilizării la pat

Satisfacerea necesarului de calorii pe zi, regim cât mai bogat în calorii şi vitamine

- Salonul va fi bine aerisit, luminat, curat. - Alimentaţia se face natural cu deservirea meselor la patul bolnavului. - Patul va fi protejat cu muşama şi aleză. - Alimentez pacientul în pozitţia semişezândă la marginea patului, servindu-i alimentele cu linguriţa ( cântăresc bolnavul zilnic).

Aportul de calorii este sadisfăcut.

- Dieta va fi bogată în calorii, glucide,

vitamine, săracă în lipide, condimentele în general constituită din lichide, pentru slăbirea bilanţului hidric, sucuri de fructe, ceaiuri, lapte, iaurt. - Ca alimente de consistenţă mai solidă sunt recomandate ouăle fierte moi, supe, salate de legume, fructe, carne fiartă, cartofi fierţi sau piure. - Se interzice consumul orcărui toxic: nicotină, cofeină, alcool. - În tot cursul alimentaţiei comunic pe cât posibil cu pacientul. - E de preferat ca cel puţin o masă pe zi să fie servită de un membru al familiei ( soţie, fiică), pentru creearea unui confort psihic de siguranţă în cursul alimentaţiei.

4. Dificultate în a elimina datorită imobilizării la pat

Asigurarea de condiţii favorabile pentru a elimina. Evacuarea zilnică

- Supraveghere zilnică. Nevoia de a elimina este satisfăcută , - Protejarea patului cu muşama şi aleză. Bolnavul neputându-se deplasa bolnavul nu prezintă la grupul sanitar, voi asigura prezenţa semne de deshidratare urinarului la pat. - Schimb aleza după fiecare eliminare, la fel şi lenjeria de pat şi de corp daca este necesară.

5. Dependenţa în efectuarea igienei personale, datorită imobilizării la pat, a hemiplegiei

Păstrarea tegumentelor în stare perfectă de curăţenie. Evaluarea zilnică.

- Realizez toaleta pe regiuni la pat, având grijă ca pacientul să posede prosop, săpun, periuţă de dinţi, personale. -Pe parcursul efectuării toaletei, încerc să comunic cu pacientul pentru ai câştiga încrederea. - După fiecare toaletă în regiunea axilară a pacientului , aplic un deodorant. - Veghez asupra lenjeriei de corp şi de pat ca să fie tot timpul curată după efectuarea toaletei regionale, iar salonul sa fie încălzit pentru a preveni complicaţiile pulmonare.

Tegumentele şi mucoasele se menţin integre şi curate. Bolnavul pare mulţumit iar după baia generală ( efectuată de soţia sa) chiar adoarme cu faşa destinsă.

6. Deficienţa în Realizarea unui mod de - Chestionez bolnavul în cursul Rezultatele sunt sub comunicare orală, înţelegere, a unei căi de efectuării îngrijirilor, punându-i aşteptări, bolnavul scrisă datorită afaziei şi comunicare accesibilă diverse întrebări , observ şi analizez plictisindu-se să a bolii cu pacientul răspunsurile verbale vizuale, repete , renunţă să mimica feţei , gesticulaţia. Se înveţe, nu colaborează. impune şi participarea aparţinătorului.

7. Imposibilitatea de a Îndepărtarea evita pericolele obstacolelor şi evitarea datorită deficitului pericolelor prin motor şi al tulburărilor supraveghere psihice permanentă

-Este necesar ca dintre membrii

Pacientul nu a suferit familiei, în special cel preferat de nici un accident pe bolnav (soţie, fiică) să-l supravegheze perioada îngrijirilor. permanent, să ajute la sprijinirea Nu adoarme decât pacientului în timpul plimbărilor, sub efectul schimbarea poziţiei în ridicarea sau tranchilizantelor, sau aşezarea în pat. când se află soţia - Supravegherea în timpul nopţii lângă el.
( somnului), a tulburărilor psihice, să-i ofere pacientului ceea ce cere. - Evitarea pe cât posibil a mişcărilor inutile bruşte. - Folosirea patului cu apărători laterale.

8. Probleme în Redobândirea somnului - Salonul să fie liniştit, aerisit, luminos în satisfacerea somnului fiziologic al pacientului cursul zilei, înainte de culcare se va stinge lumina. fiziologic al - Execut cu pacientul plimbări dese, dar de bolnavului
scurtă durată, încerc exerciţii fizice în pat, toate cu scopul de a-l obosi, de ai provoca somnul. - Rog aparţinătorul să dialogheze toată ziua cu pacientul, pentru a nu-l lăsa să adoarmă până nu se lasă seara.

9. Dependenţa în menţinerea unei vestimentaţii adecvate şi de alegere a îmbrăcămintei datorită imobilizării la pat, tulburărilor psihice, afaziei

Îmbrăcarea şi - Pacientul preferă hainele de casă, din Pacientul se arată dezbrăcarea acest motiv rog soţia să i le aducă şi cu mulţumit când este pacientului. ajutorul acesteia, schimb lenjeria de îmbrăcat cu hainele Alegerea vestimentaţiei corp, astfel ii creez un confort psihic de acasă cu excepţia de siguranţă şi încredere. perioadelor de adecvate. tulburări psihice - Ajut pacientul la dezbrăcat şi la când se dezbracă îmbrăcat. gol, sau îşi ia pe el mai multe haine, chiar dacaă este cald.

10. Incapacitatea de a Recâştigare a facultăţii - Îl ajut să înveţe să meargă prin învăţa datorită afaziei, de a învăţa. A plimbările efectuate. tulburărilor psihice încrederii de sine - Aduc aparţinătorii să participe la procesul de învăţare a pacientului. - În cursul exerciţilor de gimnastică medicale, a vizitei logopedului, ajut pacientul să se integreze în comunicarea cu aceştia.

Fiind incooperant şi aflându-se mereu sub influenţa sedativelor, pacientul nu reuşeşte să acumuleze cunoştinţe

11. Imposibilitatea de a Desfăşurarea unor - Am încercat să-i captez atenţia în Pacientul se simte practica o activitate activităţi pentru a-l face timp ce-i citeam ziarul, să fie atent la total descurajat nu utilă, de a fi ocupat, pe bolnav să se simtă televizor pentru a se informa, dar reacţionează pozitiv datorită imobilizării la util pacientul nu e receptiv. decât în timpul pat, afaziei, tulburărilor - Mobilizarea prin exerciţii fizice şi plimbărilor. psihice plimbări, am folosit-o pentru a determina pacientul să se simtă util faţă de propria-i persoană şi astfel să mulţumească familia. - Prin dialoguri avute cu pacientul am încercat să-i explic că este util chiar şi numai prin existenţa sa şi implicit prin pensia pe care o primeşte familia datorită bolii sale.

12. Probleme în ceea ce Redobândirea - Plimbările prin salon, gimnastica priveşte recreerea capacităţii de recreere medicală, vizitele familiei sau a altor persoane au rămas singurul mod de relaxare, deoarece majoritatea timpului şi-l petrece în pat, astfel încât mişcarea a devenit un mod de recreere.

13. Imposibilitatea mobilizării datorită hemiplegiei

Mobilizarea bolnavului pentru prevenirea escarelor

- Gimnastica medicală, plimbările prin salon ( însoţit ) şi alte mişcări efectuate cu ajutor, toate facilitează îndeplinirea obiectivelor propuse.

Prevenirea escalelor a fost realizată iar nevoia de mişcare ( de mobilizare) a fost satisfacută

CONCLUZII
• Sanatatea este definita de OMS ca o completa bunastare fizica,mentala si sociala care nu • • • •
consta numai in absenta bolii sau infirmitatii In conceptia moderna sanatatea este considerata ca o calitate care presupune o interactiune dinamica si o independenta intre conditia fizica a individului,manifestarile sale mentale,reactiile emotionale si ambianta sociala in care traieste. Stim ca AVC-ul este cea mai frecventa afectiune neurologica cu caracter de urgenta. Principala problema pe care o determina AVC-ul atit la nivel personal cit si populational,este cea a dizabilitatii,peste 40 la suta dintre supravietuitori raminind cu un grad variabil de impotenta functionala. Majoritatea pacientilorcu AVC ischemic[si cei ce ii ingrijesc]vor avea nevoie de asistenta unei echipe specializate alcatuite din medici,asistente,terapeuti,asistenti sociali sipsihologi care vor analiza particularitatile situatiei in fiecare caz in parte,va identifica obiectivele reabilitarii si le va concretiza numai de acord cu pacientul. S-a demonstrat ca prin aplicarea unui program de pregatire pantru apartinatori a fost posibila atit diminuarea gradelor de anxietate si de depresie ale acestora,cit si ameliorarea starii psihice a pacientilor cu deficit functional moderat.

• Conform celor mai elocvente dovezi ce sustin eficienta reabilitarii pacientilor cu AVC.
rezultatele favorabile sunt asociate cu utilizarea echipelor specializate si a celor multidisciplinare.ARGUMENTELE pentru tratamentul de recuperare medicala la supravietuitorii post AVC nu mai constituie in lumea medicala actuala obiect de disputa. Se apreciaza ca din 100 de sechelari dupa AVC. 80 ramin cu dizabilitati de diferite intensitati ,ce pot fi recuperate sau compensate prin preluare si prin adaptarea mediului de viata si doar la 10 persista disfunctii majore care necesita institutionalizare. Aceste procente impresionante favorabile ideii de recuperare medicale se datoreaza unor principii bine puse la punct ce stau la baza metodologiei de lucru,adaptabila fiecarui pacientsi construita pe ideea etapelor tinta. Este importanta conlucrarea dintre specialistul neurolog si cel de recuperare pentru stabilirea factorilor de predictie a evolutiei. Raspunsul la intrebarea ``ESTE ACEST PACIENT UN CANDIDAT SERIOS PENTRU RECUPERARE ``va fi dificil de dat , dar ABSOLUT NECESAR chiar daca va fi un raspuns cel mult aproximativ.

• • • •

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->