Ridicarea din pat in accidentul vascular Imediat dupa ce persoana care a suferit un accident vascular cerebral devine constienta

, poate incepe programul de recuperare. Daca pacientul nu se poate ridica singur la marginea patului, programul de recuperare incepe prin stabilirea acestui obiectiv. Este foarte important acest pas deoarece cu fiecare zi in care pacientul sta intins in pat fara a se ridica, musculatura antigravitationala se atrofiaza tot mai mult iar procesul de recuperare ingreunandu-se simtitor. Pentru ca pacientul sa se poata ridica din pat pe propriile picioare trebuiesc parcursi mai multi pasi, in functie de starea fiecarui pacient in parte. Voi descrie in continuare un caz ipotetic, inspirat din experienta personala ca si kinetoterapeut. Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de multa forta chiar de la inceput. Sunt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a slabirii generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta. Cresterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente, antigravitationale (pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot, isi roteste incheietura mainii). Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente suplimentare (fie ridica pacientul o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a familiei opune o rezistenta miscarii pacientului). Ridicarea in sezut cu ajutor Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu ajutor. Acest ajutor poate veni fie de la un membru al familiei care ajuta miscarea de flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare, fie chiar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea opusa a patului. Cu alte cuvinte, pacientul fie se ajuta singur tragand cu putere de o curea prinsa de partea opusa a patului fie este impins de la spate. Ajutorul va descreste progresiv pentru a intari musculatura abdominala. Coborarea picioarelor la marginea patului Dupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele pacientului la marginea patului. Aceasta este pozitia sezut la marginea patului. Aceasta pozitie ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. Acum se pot face inclinari laterale, anterioare, posterioare, miscari cu membrele. Extensia si flexia piciorului Din pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si este ajutat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale copselor pe abdomen (ridicarea genunchilor la piept). Acestor miscari li se aplica progresiv si o rezistenta. Ridicarea in picioare Sprijinit de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare. Masajul in accidentul vascular cerebral (AVC)

De multe ori consecinta unui accident vascular cerebral este hemiplegia, adica paralizia unei jumatati (dreapta sau stanga) a corpului. Apare prin afectarea neuronului motor de la nivelul creierului din cauza accidentului vascular cerebral. In cadrul hemiplegiei apare initial un stadiu flasc, cand muschii sunt lipsiti de tonus, slabiti , moi, iar aproximativ dupa o luna apare stadiul spastic, cand muschii sunt rigizi. Tehnicile de masaj difera in functie de stadiu. In stadiul initial, flasc se face masaj tonifiant, masaj trofic muscular si vascular. In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste: - combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masaj cu gheata, masajul sistemului nervos central - combaterea dezaxarilor prin masajul sistemului nervos periferic, masaj Cyriax, elongatii, tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor - combaterea complicatiilor: a durerilor prin masaj antalgic, a dezaxarilor prin miscari postmasaj, a edemelor prin masaj de drenare limfatica, a depresiei prin masaj sedativ Masajul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masajului este de 10 minute si se creste progresiv la 20 de minute. Se fac 30-40 de sedinte de masaj. Efectele masajului sunt: efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei, drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului muscular, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident

vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit

Reintegrarea sociala dupa un accident vascular cerebral (AVC) In functie de zona creierului afectata si de extinderea leziunii postaccident vascular cerebral, bolnavul poate avea diverse sechele. Pe langa afectarea motorie, pacientul poate pierde anumite abilitati, care ii pot influenteaza viata personala si sociala intr-un mod negativ. In aceste conditii, este necesara reintegrarea sa sociala alaturi de sprijinul familiei si al persoanelor din jur. Printre tulburarile de perceptie care pot aparea post-AVC se numara: - reflexe si simturi diminuate - reducerea campului vizual-ceea ce limiteaza orientarea spatiala a bolnavului, acesta putand chiar sa se accidenteze - tulburari de vorbire, de citit sau de scris- in aceste situatii, bolnavul trebuie sa reinvete aceste activitati - amnezie-bolnavul nu-si mai aminteste ce a facut, numele unor persoane, locuri sau situatii

sa-l ajute in privinta igienei personale. . accidentul vascular cerebral este mortal. Sansele de recuperare in urma unui accident vascular cerebral sunt variabile. cand leziunile cerebrale sunt foarte extinse sau hemoragia patrunde in sistemul ventricular a creierului. in timp.incapacitate de concentrare-acest aspect poate sa interfereze cu procesul de recuperare medicala. astfel incat el sa nu se accidenteze. Atat bolnavul cat si familia trebuie sa fie constienti de durata in general lunga a procesului de recuperare medicala post-accident vascular cerebral. Totusi. partea sa afectata in urma unui accident vascular cerebral nu se mai poate reface. facandu-l uneori dependent de sprijinul familiei si chiar al societatii. Bolnavul nu este capabil sa se concentreze asupra exercitiilor pe care trebuie sa le faca. necesitand consult de specialitate (psihiatru) si medicatie adecvata: antidepresive. In unele cazuri. sedative. Familia il poate ajuta pe bolnav oferindu-i sprijin emotional. extinderea leziunilor precum si capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile zonei moarte si de bolile asociate ale pacientului.confuzie . Creierul are o capacitate mare de refacere si adaptare. anxiolitice (Xanax). Un sprijin familial sustinut impreuna cu recuperarea medicala vor reusi. imbracare Toate aceste tulburari limiteaza activitatile bolnavului. acesta reactioneaza diferit in astfel de situatii. sa reintegreze bolnavul in societate. astefl incat reintegrarea sa in societate sa fie cat mai facila. Daca situatia este depasita. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Sansele de recuperare dupa un accident vascular cerebral (AVC) Statistic.. ei trebuie sa aiba rabdare. 15-30% dintre pacientii care au suferit un accident vascular cerebral raman cu cel putin o dizabilitate pentru tot restul vietii. conditii de viata adecvate. precum: igiena personala. Unii pot deveni chiar anxiosi sau depresivi. insa peste 40% dintre bolnavi reusesc sa se recupereze in totalitate. In acest sens. De asemenea trebuie mentionat ca majoritatea dizabilitatilor se recupereaza in cateva luni. in functie de: zona afectata a creierului. iar altele au nevoie de un timp mai indelungat de recuperare sau pot persista toata viata.incapacitatea de a executa activitati uzuale. Daca bolnavul prezinta ingustarea campului vizual sau tulburari de vedere. Poate sa-l ajute cu imbracarea. In functie si de personalitatea fiecarui pacient. se poate apela si la un psiholog. sa-i amenajeze un spatiu adecvat. Neuronii din aceasta zona sunt morti din cauza privarii de oxigen si substante nutritive (in cazul AVC ischemic) sau din . mancat. perseverenta si sa sesizeze modificarile zilnice ale recuperarii.

Accidentul vascular cerebral hemoragic Se urmareste oprirea hemoragiei intracraniene. daca starea de sanatate generala a pacientului permite acest lucru. Pentru a se determina cauza accidentului vascular. Aceste sinapse se formeaza in timp. O influenta mare are si familia prin sustinerea morala a pacientului. sa umble. Se pot utiliza. in functie de fiecare pacient. Pentru hemoragiile mici si mijlocii nu se recomanda interventie chirurgicala. scaderea presiunii intracraniene.cauza hemoragiei (in cazul AVC hemoragic) si nu se mai pot reface. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Tratamentul in accidentul vascular cerebral (AVC) Tratamentul accidentului vascular cerebral este diferit. prin exercitii repetate in cadrul recuperarii medicale. Pentru reducerea edemului cerebral(tumefierea creieruui) se folosesc: Manitol. Cu cat starea sa psihica este mai buna. Ca si medicatie se pot utiliza: medicamente pentru controlul tensiunii arteriale(se recomanda sa nu se reduca brusc tensiunea). privand zona respectiva a creierului de oxigen si substante nutritive. antipiretice (in febra) sau anticonvulsivante. la nevoie: medicamente pentru controlul glicemiei. Functia lor poate fi preluata de neuronii sanatosi. In recuperarea postaccident vascular cerebral este nevoie de rabdare si perseverenta. In cazul unei hemoragii masive operatia este necesara. anticonvulsivante sau antipiretice. chiar din faza acuta. in functie de tipul sau: ischemic sau hemoragic. Practic bolnavul este obligat sa re-invete anumite actiuni. pentru indepartarea sangelui si scaderea presiunii intracraniene. Pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime. coagulopatii. un tromb obstrueaza complet un vas. Accidentul vascular cerebral ischemic In cadrul acestui tip de AVC se urmareste restabilirea fluxului sangvin la nivelul portiunii afectate din creier si stabilizarea functiilor vitale. recuperea medicala (prin kinetoterapie. Furosemid. pentru controlul glicemiei. prin realizarea a noi conexiuni. masaj) trebuie initiata cat mai devreme. cu atat recuperarea va fi mai rapida si sansele de recuperare mai mari. Perioada de recuperare este diferita. anticoagulante precum Aspirina. . Ca si tratament se utilizeaza: acticator tisular de plasminogen (t-PA) pentru dizolvarea cheagurilor. este important ca tratamentul de urgenta sa fie inceput cat mai devreme. In caz de AVC prin embolie cardiaca. fizioterapie. bolnavul va face o examinare TC(computer tomograf) sau RMN(rezonanta magnetica nucleara). se pot admisnistra heparine si heparinoizi. In aceasta situatie. stabilizarea functiilor vitale si a tensiunii arteriale. pentru ca leziunile creberale sa fie cat mai mici. Sansele de recuperare depind de asemenea de starea emotionala a pacientului. Indiferent de cauza. ca de exemplu: sa ridice mana.

exercitii fizice zilnice. refacerea schemelor motrice. exercitii pentru echilibru in pozitia asezat: miscari ale capului si trunchiului. miscari de intindere pentru . betablocante. prehensiune). Recuperararea in faza acuta Presupune proceduri pasive (miscarile sunt efectuate de catre kinetoterapeut) de pozitionare. medicamente pentru controlul glicemiei(la diabetici) sau a colesterolului. renuntarea la fumat. stimularea neuromusculara. In cadrul profilaxiei. Cateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce priveste recuperarea accidentului vascular cerebral. Recuperarea in faza postacuta Odata cu redobandirea tonusului muscular pacientul este capabil sa efectueze proceduri active. sunt: pastrarea amplitudinilor articulare. Cuprinde atat tratament medicamentos. Ca si medicatie se utilizeaza la recomandarea medicului: Aspirina sau alte anticoagulante. 1. elongatii. imbunatatirea tonusului muscular. utila in numeroase afectiuni prntre care si in recuperarea post-accident vascular cerebral. capacitatea de realizare si mentinere a pozitiei asezat. mentinererea echilibrului in timpul efectuarii unor activitati (alimentatie. alcool. Hipertensiunea arteriala se trateaza cu: inhibitori ai enzimei de conversie. blocanti ai canalelor de calciu. in aceasta faza se urmareste: controlul satisfacator al tulburarilor sfincteriene. 2.Tratamentul de intretinere Are ca scop prevenirea unui alt accident vascular cerebral. Procedurile recomandate de catre kinetoterapeut difera in functie de etapele recuperarii. Tot in aceasta faza se pozitioneaza si se asista pacientul la miscarile de intoarcere si asezare la marginea patului. realizarea unor activitati cotidiene (participarea la imbracat. de mentinere a gradului de miscare. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Kinetoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC) Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare. Se urmareste pozitionarea cat mai rapida in sezut pentru a se evita formarea trombilor si a embolilor si a leziunilor de decubit. cat si tratament non-medicamentos. la tratamentul medicamentos se asociaza un stil de viata sanatos: dieta fara grasimi. Se urmareste tratarea disfagiei (dificultatea la inghitire) daca aceasta este prezenta precum si tratarea tulburarilor sfincteriene. de deglutitie. recuperarea bratului afectat. Astfel. Acestea sunt utile pentru prevenirea contracturilor. cresterea fortei musculare. transferul pe scaunul cu rotile). reeducarea mersului. imbunatatirea echilibrului. reintegrarea sociala. cresterea fortei musculare si pozitionarea corecta a articulatiilor. Kinetoterapeutul recomanada pacientului in aceasta faza exercitii de contractie excentrica daca forta musculara nu este suficienta pentru contractii concentrice. reintegrarea profesionala. diuretice.

luarea unor obiecte de pe sol. durata 20 de minute. Aproximativ 60-70% dintre pacientii cu AVC redobandesc capacitatea de mers.curenti cu impulsuri: frecventa 60.AVC. Recuperarea in faza cronica precoce Cuprinde cele mai multe momente decisive ale tratamentului: redobandirea capacitatii de a sta in picioare. intensitatea de 2-3 mA. durata 10-15 minute. intensitate usoara. o sedinta pe zi. din solduri. cresterea ICR impulsuri 8. Ulterior se muta electrozii la nivelul gambei afectate. si se ridica. Pacientul inclina anterior partea superioara a corpului. .luarea unui obiect situat la distanta.a miscarilor precise ale membrului superior. durata 30 de minute. rezolvarea tulburarilor de comunicare. o sedinta pe zi. doze calde III si IV .Ridicarea in picioare se incepe cu partea superioara a trunchiului verticala si picioarle plasate putin posterior. 10-12 sedinte pe serie -curenti interferentiali: initial la brat-se folosesc 4 electrozi. cel pasiv constand in electrostimulare sau gimnastica pasiva. Tratament prin electroterapie . frecventa rapida. a mersului. 3. 10-12 sedinte pe serie . Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate pacientului cu hemipareza sau hemiplegie sechelara post.unde scurte pe articulatiile dureroase: durata 20 de minute. apoi 5 minute frecventa lenta. Tags: • • • • • • • • • • accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic cabinet kinetoterapie accident vascular exercitii accident vascular kinetoterapeut kinetoterapeut accident vascular kinetoterapie kinetoterapie accident vascular accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Fizioterapia in accidentul vascular cerebral (AVC) In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului functional. pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in mod activ sau pasiv. intensitatea de 10-12 mA. o sedinta pe zi.decontracturari pentru membre: electrodul negativ se plaseaza pe muschii antagonisti.

10-15 sedinte pe serie .ionizari transversale cu sulfura de magneziu 2-10% sau clorura de magneziu 4%: polul pozitiv este bifurcat. iar cel negativ la nivelul occipitalului. 10-12 sedinte pe serie . durata 10-15 minute.baile caldute (37 de grade) cu plante.ionizari cu calciu clorat 1-10%: polul pozitiv bicuricular. o sedinta pe zi. durata 10-20 minute. 15 sedinte pe serie . durata 15-20 minute. pe partea opusa hemiplegiei.bai galvanice patrucelulare: polul pozitiv amplasat la membrele superioare. cu durata de 20 de minute au efect decontracturant . iar cel negativ la nivelul sacrului . intensitatea de 2-3 mA.baile kinetoterapeutice: la 37 grade celsius. intensitatea de 1-2 mA. iar cel negativ la membrele inferioare. iar cel pozitiv la nivelul palmei sau al plantei. cu durata de 15-20 minute au deasemenea actiune decontracturanta Tags: • • • • • • • • • • accident vascular accident vascular cerebral accidentul vascular curenti accident vascular cerebral electroterapie avc fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc ionizari accident vascular recuperare accident vascular accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Etapele tratamentului accidentului vascular cerebral (AVC) . cu durata de 10-15 minute au efect trofic si previn contractarile . o sedinta pe zi. o sedinta pe zi. durata 20-30 minute. o sedinta pe zi.intensitatea de 15 mA.. intensitatea de 10-15 mA. durata 10-20 minute.impachetari cu parafina: la 50-60 grade pe articulatiile dureroase.galvanizari deontracturante: electrodul negativ se aplica latero-cervical.impachetarile cu namol: la 40-41 de grade. 10-20 sedinte pe serie Tratament prin hidro-termoterapie . iar cel negativ plasat la nivelul occipitalului.galvanizari descendente ale coloanei vertebrale: electrodul pozitiv se plaseaza la ceafa. 20 de sedinte pe serie . o sedinta pe zi.

in aceasta perioada sistemul nervos este putin receptiv la reinvatare.kinetoterapeutul utilizeaza in principal metode pasive de mobilizare.adica el insusi executa miscarile segmentului de corp afectat al bolnavului .este perioada imediat urmatoare accidentului vascular cerebral si dureaza 3-4 saptamani . a miscarilor precise ale membrului superior. maxim 1 an dupa AVC .dureaza pana la 6 luni.bolnavul recapata un oarecare control asupra membrului afectat . a mersului. Recuperarea poate fi totala sau partiala si uneori poate dura intreaga viata. lipseste tonusul muscular) . Initial acestea sunt constientizate dar prin repetare devin automatisme.cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperarii: redobandirea capacitatii de a sta in picioare. Faza postacuta . rezolvarea tulburarilor de comunicare accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Accidentul vascular cerebral (AVC) si operatia . a leziunilor de decubit.in aceasta faza kinetoterapeutul va utiliza in continuare manevre pasive si va face usor trecerea spre manevre active 3. . Faza acuta: . Depinde de asemenea de varsa pacientului si de starea sa de sanatate. fiind reprezentata de perioada flasca (pacientul nu este in stare sa execute niciun fel de miscare cu portiunea afectata a corpului. aceste modificari cerebrale functionale avand la baza plasticitatea neuronala. Etapele recuperarii medicale in urma unui AVC sunt urmatoarele: 1. si a hipotensiunii posturale 2. cu sprijin.este primul moment critic al recuperarii . Procesul se datoreaza repetarii exercitiilor stabilite de catre kinetoterapeut.la nivelul creierului incep sa se creeze noi sinapse. Faza cronica precoce .functiile neuronilor pierduti au fost deja preluate de creierul sanatos.se urmareste pozitionarea cat mai precoce in sezut. iar neuronii sanatosi vor prelua functiile neuronilor lezati . in functie de gravitatea leziunilor produse de accidentul vascular cerebral si capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile neuronilor lezati. in vederea reduce riscului de tromboza si embolie.De cele mai multe ori recuperarea dureaza mai mult de 1 an.este perioada de la 3-4 saptamani pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului muscular .

Este importanta mentinerea acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin medicatie . cele care au hipertensiune arteriala. in cazul in care ingustarea lumenului arterelor este medie sau severa. se poate realiza drenarea sau indepartarea sa chirurgical. prevenindu-se prin aceasta metoda un nou AVC ischemic. colesterol crescut. Prin aceasta interventie se indeparteaza placa de aterom depusa pe peretii arterelor carotide. Cand stentul ajunge la nivelul obstructiei (determinate de placile de aterom) se umfla balonul care va mari diametrul stentului si implicit al vasului ingustat. Peretii acestor vase pot fi subtiri si se pot rupe usor. Angioplastia percutanata transluminala cerebrala-o alta procedura chirurgiacala aplicabila tot dupa un AVC ischemic. Astfel se mareste diametrul vasului si un flux mai mare de sange iriga creierului. stentul ramane pe loc mentinand lumenul vasului deschis. dar care au un risc crescut de a dezvolta aceste afectiuni trebuie sa evite anumite lucruri si sa adopte un stil de viata sanatos. Ulterior balonul se retrage. Acestia precum si persoanele care nu au avut un AVC sau AIT.Endarterectomia carotidiana-se efectueaza la pacientii care au suferit un AVC ischemic. viata lor putand fi pusa in pericol. Presupune introducerea in anevrism a unui mic carlig care il blocheaza. diabet zaharat. Montarea de stenturi este la fel de eficienta ca si endarterectomia carotidiana.controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a 3-a. Printre acestea se numara: . Unele accidente vasculare cerebrale hemoragice pot sa apara pe fondul unor malformatii arteriovenoase de la nivelul creierului. Interventia presupune insertia unui tub metalic numit stent impreuna cu un balon dezumflat in interiorul arterei carotide. Embolizarea endovasculara-este o procedura chirurgicala care se aplica in cazul unui AVC hemoragic determinat de un anevrism (dilatare a peretelui vasului) rupt. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit De evitat dupa un accident vascular cerebral (AVC) Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un AIT (atac ischemic tranzitor) pot sa repete aceste episoade. Endarterectomia carotidiana este contraindicata la persoanele la care ingustarea arterelor carotide este minima (sub 50% din diametrul vasului) deoarecere riscurile intreventiei chirurgicale depasesc beneficiile. acumulandu-se la nivelul creierului. Exista intervetii chirurgicale de reparare a vaselor malformate. In cazul unui AVC hemoragic cand sangele a iesit din vas.

deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea arteriala. fructe.evitarea consumului de droguri. . care scad nivelul de colesterol (statine) . diuretice).evitarea folosirii anticonceptionalelor. deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun) . cereale.evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ. care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor (mici cheaguri de sange care pot ajunge la creier). deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm . Astfel se mentine si o greutate corporala adecvata. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-si limiteze consumul de sare.evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza Tags: • • • • • • • • • • accident vascular ait alcool avc contraindicatii avc de evitat dupa un accident vascular grasimi pericole avc renuntarea la fumat sedentarism accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Recuperarea medicala in accidentul vascular cerebral (AVC) . deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si a embolilor care pot determina un AIT sau un AVC ischemic . obezii avand un risc crescut de a dezvolta AVC sau AIT.evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si contractilitate..la indicatia medicului se pot folosi si medicamente: aspirina. care presupune efectuarea de exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune arteriala. Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara (formarea cheagurilor) . Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume. medicamente care controleaza tensiunea arteriala (inhibitori ai enzimei de conversie.alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul alimentelor bogate in grasimi. anticoagulante (de exemplu la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic).renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala .

kinetoterapie.asistenta nutritionala-oferita de un nutritionist. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident .sa scrie. astfel ca recuperarea medicala trebuie initiata cat mai repede pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime.imbracat.terapie recreationala .consiliere vocationala-il indruma pe bolnav in alegerea unei noi slujbe compatibile cu abilitatile sale .interactiunea cu persoanele din jur Recuperarea neuromotorie este de apartenenta pluridisciplinara. insa uneori procesul de recuperare dureaza toata viata. Stabileste dieta pacientului . fizioterapie. capacitatea de a indeplini anumite sarcini . deoarece fiecare zona are propriul ritm de recuperare. necesitand ingrijire si recuperare de lunga durata. nu se poate deplasa) iar familia nu poate avea grija de el .suport emotional oferit de familie si prieteni Perioada de recuperare variaza de la o persoana la alta. ingrijirea proprie (fara a fi dependent de persoanele din jur) . masaj-ajuta la recuperarea capacitatii de miscare a bolnavului.vorbirea si intelegerea cuvintelor . citit. Recuperarea cea mai eficienta este in primele 3 luni dupa AVC. Reprezinta a treia cauza de mortalitate. capacitatea de concentrare. in primii 3 ani se recupereaza majoritatea sechelelor post-AVC. Cei care supravietuiesc raman cu sechele. prima cauza de dizabilitate.mersul . este anxios . scris .Bolile cerebro-vasculare (unde se incadreaza si AVC) sunt o problema de sanatate majora in tarile dezvoltate.memoria.logoped-reinvata bolnavul sa vorbeasca. Recuperarea dupa AVC are ca scop recastigarea autonomiei si reintegrarea bolnavului in mediul social: . In functie de gravitatea si consecintele accidentului vascular cerebral.terapie ocupationala-ajuta bolnavul sa reinvete activitati uzuale: mancat.activitati sociale-pentru reintegrarea pacientului in mediul social .alimentarea. sa citeasca . 10% dintre decese si prima cauza de deces dupa varsta de 65 de ani. igiena. serviciile de care poate beneficia bolnavul sunt: . a mersului . In general.psiholog/psihiatru-in cazul in care bolnavul sufera de depresie. Rata de recuperare variaza si in functie de aria lezata de la nivelul creierului. De exemplu: sensibilitatea tactila este recastigata mai lent decat functia motorie.asistenta medicala din partea unui cadru mediu-daca pacientul se afla in imposibilitatea de a avea grija de sine (nu se poate alimenta singur. iar vorbirea poate necesita o perioada mai lunga pentru a fi redobandita fata de deglutitie care se poate restabili in prima luna.

Astfel persoana isi va recapata increderea in sine. In unele cazuri se poate apela si la psiholog sau psihiatru. sa exista empatie de ambele parti. In acest sens: este necesar sa existe respect de ambele parti. membri familiei pot fi speriati de boala si pot chiar sa nu se simta confortabili in preajma bolnavului. Intr-o prima faza. lasandu-l sa se descurce pe cat posibil pe cont propriu. cat si a familiei. Pentru bolnav. in fortele sale si ii va spori autonomia . este indicat ca familia: . familia este cea mai importanta. de gravitate diferita. in care sa se discute deschis despre boala pacientului si sa se stabileasca rolurile fiecaruia pe perioada de recuperare a bolnavului.sa permita bolnavului sa reziste singur pe cat posibil. Ingrijirea unei persoane care a suferit un AVC poate crea stres in cadrul familiei. deoarece depinde de ea. incluzandu-l si pe bolnavul in cauza. iar pentru familie acest lucru este epuizant. sa-si mentina o conditie fizica adecvata si sa ramana conectati la lumea reala. Pentru asta. Pacientul nu trebuie invinovatit pentru afectiunea pe care o are. Familia joaca un rol important in recuperarea pacientului. mesajul transmis sa fie clar. Supravietuitorii unui AVC trebuie sa-si ridice moralul si sa-si redea sensul viatii. Pe langa sustinerea morala. si invers. Trebuie cunoscut faptul ca recuperarea unui pacient care a suferit un AVC este de lunga durata si este nevoie de multa rabdare si sustinere din partea familiei. In acest sens.nu poate vorbi sau nu intelege sensul cuvintelor. membri familiei trebuie sa aiba un echilibru fizic si psihic bun. Recuperarea unui bolnav ce a suferit un accident vascular cerebral este o munca de echipa . pacientul are nevoie si de o ingrijire adecvata pe perioada de recuperare. cu repercursiuni atat asupra vietii sociale a pacientului. incat pacientul nu se poate alimenta singur. sa manance regulat si sanatos. poate schimba modul in care membri familiei interactioneaza si schimba chiar programul de rutina al acestora.vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Sustinerea familiei in accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral este o boala care de cele mai multe ori lasa sechele. Uneori sechelele unui AVC sunt atat de grave. nu poate sa se deplaseze. sa nu-l ajute mai mult decat e cazul. Familia ii poate ajuta prin sprijinire si incurajare si adoptarea unei atitudini potrivite fata de bolnav.sa puna in evidenta rezultatele pozitive si progresele bolnavului. familia sa cunoasca dorintele si necesitatile bolnavului. poate fi utila o intalnire de familie. Pentru a putea sa-si indeplineasca cat mai bine indatoririle fata de bolnav. Astfel. spunandu-i ca se descurca bine . trebuie sa nu-si neglijeze preocuparile proprii.sa fie atenta la semnele de depresie sau de descurajare care influenteaza negativ progresul Comunicarea reusita necesita efort atat din partea familiei cat si a bolnavului. Trebuie sprijinit moral si ajutat sa treaca peste acest episod nefericit.

familia si terapeuti. rapita) sau cu grasimi polinesaturate. riscul AVC scade. pe care fiecare persoana este recomandabil sa le faca. unt. Riscul fumatorilor de a avea AVC este de 2-4 ori mai mare decat riscul nefumatorilor. putem reduce riscul de aparitie a accidentului vascular cerebral. O dieta sanatoasa presupune si inlocuirea grasimilor saturate pe care le gasim in carnea grasa. imbunatateste circulatia sangelui. hipertensiunea arteriala si excesul de greutate. determinarea nivelului de colesterol din sange.ce cuprinde: persoana in cauza. scade riscul de aparitie a unui AVC . Drogurile determina cresterea tensinunii arteriale si cresc riscul aparitiei unui AVC hemoragic . smantana cu grasimi mononesaturate (din uleiul de masline. Acestea sunt reprezentate de omega-3 si omega-6 si le gasim in peste. in functie de varsta si de conditiile fizice ale fiecarei persoane-ajuta la mentinerea unei greutati optime. consumarea fructelor si a legumelor proaspete. scade riscul progresiei aterosclerozei si implicit. Sunt controale simple: masurarea tensiunii arteriale. mai ales daca persoana in cauza are si factori de risc nemodificabili (varsta inaintata. Prin controlarea factorilor de risc care pot fi modificati. soia. O alimentatie sanatoasa inseamna: evitarea excesului de sare. Chiar si in cazul unui fumator inrait. branza. ulei de peste. Acestea sunt: . a cerealelor si a produselor lactate degresate. creste colesterolul "bun" si scade colesterolul "rau" .renuntarea la fumat. antecedente personale si familiale de AVC. dupa ce renunta la fumat. Nicotina contribuie la dezvoltarea ateroscleroze si la aparitia hipertensiunii arteriale. scade tensiunea arteriala.alimentatia sanatoasa-ajuta la combaterea a 3 factori de risc ai AVC: colesterolul crescut.evitarea consumului exagerat de alcool . Download articol audio (mp3) accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Profilaxia in accidentul vascular cerebral Este important de stiut ca un AVC poate fi prevenit.evitarea consumului de droguri. grasimi. Fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru AVC. prin adoptarea unui stil de viata sanatos.controale medicale periodice. vita) cu carne alba: pui si peste.activitatea fizica practicata regulat. De asemenea este indicat sa se inlocuiasca carnea rosie (porc. ajungand pana la normal (egal cu riscul populatiei nefumatoare) . AIT sau infarct miocardic) trebuie sa fim mult mai atenti la metodele de profilaxie. Prin inlocuirea grasimilor saturate su cele nesaturate. reducem nivelul colesterolului "rau" din sange (LDL-colesterol) si crestem nivelul colesterolului "bun" (HDL-colesterol). intr-o oarecare masura. Daca avem si factori de risc pe care nu ii putem modifica (varsta inaintata. Este importanta cunoasterea valorilor acestor parametri. nuci. Astfel. pentru a putea fi tinuti sub control . antecedente familiale sau personale de AVC. AIT sau infarct miocardic).

la indicatia medicului. devenind emboli. Totusi acest medicament nu este recomandat tuturor pacientilor cu AVC ischemic din cauza riscurilor sale. Pacientul cu acest tratament trebuie atent monitorizata. care se pot mobiliza. scopul este de a ameliora perfuzia cerebrala a zonei ischemiate. controlul fibrilatiei atriale sau a diabetului. urmarindu-se controlul hipertensiunii arteriale. se recomanda sedarea usoara si administrarea de antialgice. Cand apare un AVC ischemic. In cadrul profilaxiei AVC ischemic se folosesc. astfel ca bolnavii care vorbeneficia de acest tratament trebuie atent selectati folosind un protocol strict. Se urmareste oprirea hemoragiei de la nivelul creierului. In cazul AVC hemoragic: Tratamentul acut este dificil. In cazul AVC ischemic: Tratamentul acut depinde de localizarea AVC si de cauza formarii cheagului de sange care a obstruat artera. daca se asociaza si alti factori de risc: fumat. Ca si terapie anticoagulanta se foloseste heparina in "atacul ischemic tranzitor instabil" (de exemplu: AIT cu debut recent sau AIT in crescendo) sau in AVC progresiv. iar sansele de recuperare mai mari. Se stabilizeaza semnele vitale si se controleaza hipertensiunea arteriala. Ca si anticoagulant pe termen lung. si pot obstrua un vas de sange. aceste medicamente inhiba agregarea plachetara si formarea trombilor in interiorul arterelor. Exista medicamente care se administreaza si in cadrul profilaxiei AVC. deoarece heparina poate provoca hemoragie. . scaderea presiunii intracraniene folosind manitol si alti agenti osmotici. daca diagnosticul a fost pus in primele 3 ore de la debutul afectiunii se pot folosi medicamente care dizvolva cheagul de sange: activatori tisulari de plasminogen (rt-PA). Cei mai utilizati ahenti antiplachetari sunt aspirina si triclopidina. colesterol crescut -evitarea stresului accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Medicatia in accidentul vascular cerebral Medicatia folosita la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral este diferita.. In acest sens. cand ischemia se agraveaza in ore sau zile. agentii antiagreganti plachetari care previn evenimentele aterotrombotice si implicit accidentul vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitor. Daca cefaleea si durerea cervicala sunt severe. se administreaza warfarina. cu atat leziunile vor fi mai mici. Cu cat se diagnosticheaza mai repede un AVC si se administreaza medicatia corespunzatoare. tulburari de coagulabilitate (hipercoagulabilitate). scaderea nivelului de colesterol din sange.evitarea administrarii anticonceptionalelor orale. in functie de tipul de AVC.

antecedentele familiale de AVC-riscul de AVC este mai mare la persoanele care au rude apropiate care au suferit un AVC sau AIT . care favorizeaza aparitia cheagurilor.colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei .anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a cheagurilor de sange. Factori de risc care nu pot fi modificati: . Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei. dupa varsta . AIT sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in trecut un astfel de episod. 2. Medicamentele care scad tensiunea arteriala sunt reprezentate de: beta-blocante.sedentarismul .Ca si tratament profilactic se urmareste controlul hipertensiunii arteriale. Acestia pot fi factori de risc care nu pot fi modificati si factori de risc ce pot fi modificati. inhibitori ai enzimei de conversie. care pot duce la AVC .sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face AVC. diuretice. deoarece este al doilea factor de risc ca importanta. Statinele au de asemenea efect antihipertensiv.rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de AVC fata de alte rase .Acesti factori de risc se pot imparti in 2 categorii.afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la cresterea riscului de AVC . au un risc mai mare de AVC decat celelalte persoane.varsta inaintata-se stie ca incidenta AVC creste o data cu inaintarea in varsta . ajunganduse ca dupa varsta de 75 de ani femeile sa fie mai predispuse la AVC . in atriu ramane sange stagnant.antecedente personale de AVC.fumatul . dar studiile medicale au identificat anumiti factori care cresc riscul.diabetul zaharat ineficient controlat . De la inima cheagul poate pleca spre creier. blocanti ai canalelor de calciu. rezultatul fiind un accident vascular cerebral .hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie corespunzatoare.tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala (se intalneste la 3-5% dintre persoanele de peste 65). dar reduc si cantitatea de colesterol din sange si stabilizeaza placa de aterom. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient si sa impinga sangele in ventricul.obezitatea . Factori de risc care pot fi modificati: . 1. Femeile sunt protejate de hormonii feminini (estrogeni). Aproximativ 25% dintre persoanele care sufera un AVC prezinta si fiblitatie atriala.tulburari hematologice . blocanti ai receptorilor angiotensinei II. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Factorii de risc in accidentul vascular cerebral Orice persoana are un oarecare grad de risc pentru AVC.

iar partea de jos: memoria vizuala. sensibilitatea.abuzul de droguri Tags: • • • • • • • • • • alcool avc colesterol colesterol accident vascular colesterol avc diabet accident vascular factori de risc accident vascular fumat hipertensiune accident vascular sedentarismul accident vascular accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Efectele si evolutia accidentului vascular cerebral Efectele accidentului vascular cerebral depind de zona din creier afectata si extinderea sa. scrisul si cititul. vorbirea si intelegerea cuvintelor. Acestea se pot ameliora in timp. cu ajutorul terapiei de recuperare. Creierul este format din 2 emisfere cerebrale: emisfera dreapta si emisfera stanga. un AVC poate afecta: capacitatea de miscare. Daca un AVC blocheaza fluxul sangvin catre o arie care controleaza o anumita functie. AVC pot aparea in aproape orice regiune a creierului. sensibilitatea. un accident vascular cerebral determina hemipareza sau hemiparalizie (pe o jumatate de corp: dreapta sau stanga). Acest tip particular de afectare a unei jumatati de corp apare datorita faptului ca fiecare jumatate de creier controleaza jumatatea opusa a corpului. comportamentul.consumul crescut de alcool . acea parte a organismului va fi afectata si nu va mai functiona normal. dispozitia si comportamentul. Partea de jos a acestei emisfere determina urmatoarele functii: intelegerea limbajului vorbit. De cele mai multe ori. Astfel. Astfel.. Partea de sus a emisferei drepte controleaza urmatoarele functii: miscarile voluntare. personalitatea. este important care jumatate a . vezica urinara. mergand chiar pana la vindecare completa. personalitatea si dispozitia. auzul si dispozitia. comportamentul si limbajul. gandirea. Partea de sus a emisferei stangi controleaza: miscarile voluntare. Fiecare portiune a creierului controleaza o anumita functie a organismului. dispozitia (agresivitatea) si auzul. memoria si emotiile. In functie de localizarea si extinderea leziunilor provocate de un AVC vor fi afectate una sau mai multe functii dintre cele prezentate mai sus. sensibilitatea.

Daca accidentul vascular se produce in jumatatea dreapta a creierului. faza acuta-perioada imediat post-AVC. Urmeaza o examinare fizica completa a pacientului. 3. despre istoricul sau medical (alte AVC in antecedente. Se caracterizeaza prin excitabilitate motorie scazuta. Se caracterizeaza prin modificari cerebrale functionale ce au la baza plasticitatea neuronala. medicul va pune intrebari despre simptomele pe care le are persoana in cauza. astfel ca sistemul nervos si implicit musculatura controlata sunt putin receptivi la "re-educare" prin diferite terapii. . Evolutia unui AVC cuprinde urmatoarele faze: 1. Medicul va constata starea de constienta a bolnavului. plamanii. hipercolesterolemie). infarct miocardic. Vor fi evaluate: forta musculara. medicul va obtine aceste informatii de la apartinatori (daca acest lucru este posibil). 2. muschii si nervii. pulsul si va examina inima. va fi afectata jumatatea stanga a corpului. maxim 1 an dupa AVC. va masura tensiunea arteriala. a examenului obiectiv si a unor explorari complementare. diabet zaharat. hipertensiune arteriala. Aceasta parte de interviu cu pacientul presupune realizarea anamnezei. faza cronica precoce-se intinde de la 3-4 saptamani pana la 6 luni. si invers. sensibilitatea la atingere. Daca pacientul ajunge la unitatea medicala inconstient. Pentru a afla daca o persoana a avut un accident vascular cerebral. faza subacuta-perioada de la 3-4 saptamani post-AVC si pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului membrelor paralizate. In aceasta faza pacientul recapata un oarecare control asupra miscarilor corpului. Tags: • • • • • • • • • • accident vascular cerebral agresivitatea capacitatea de miscare echilibrul efectele accidentului vascular cerebral emotiile faza acuta avc faza cronica accident vascular faza subacuta avc gandirea accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Diagnosticarea accidentului vascular cerebral Diagnosticul de AVC este pus de catre medic pe baza unei anamneze.creierului este afectata de AVC. despre bolile altor membri ai familiei.

arata cu precizie zona din creier afectata si ajuta medicul sa decida care este cel mai bun tratament.ecografia sau ultrasonografia Doppler-este un dispozitiv care emite ultrasunete si aplicat la nivelul gatului sau pe frunte permite vizualizarea circulatiei sangelui in vasele de la nivelul gatului sau crebrale Tags: • • • • • • • • • accident vascular hemoragic accident vascular ischemic anamneza accident vascular anamneza avc angina pectorala diagnostic accident vascular ecografia accident vascular examen obiectiv accident vascular simptome accident vascular Ar fi posibil sa va intereseze si urmatoarele articole Alimentatia in accidentul vascular cerebral Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral. 2 2160 | Categoria: Alimentatia in AVC | Data: 24 Aprilie 2010. existenta unui AVC. diagnosticul final. memoria pacientului.angiograma cerebrala-se injecteaza un colorant printr-un tub mic (cateter) cu care medicul patrunde intr-un vas de la nivelul membrului inferior si ajunge pana la vasele gatului. Totusi. vorbirea si gandirea sa.punctia lombara-cu ajutorul unui ac introdus la nivelul coloanei vertebrale. care vor fi interpretate de specialisti si vor confirma sau infirma diagnosticul de AVC. Investigatiile sunt complet nedureroase. Cu ajutorul acestui test se evidentiaza existenta sangelui care ar putea proveni de la nivelul creierului in cazul unui AVC hemoragic . Coroborand anamneza cu examenul obiectiv medicul se orienteaza asupra unui diagnostic. va fi pus in urma unor examinari complementare. cu ajutorul CT (tomografie computerizata) sau RMN (rezonanta magnetica nucleara). se preleveaza o cantitate din lichidul ce inconjoara maduva spinarii. Cu acestea se obtin imagini ale creierului. reflexele. Exista si alte teste care se pot folosi in cazul unui AVC: . in acest caz. Colorantul permite medicului sa vizualizeze toate vasele mari si mici din creier si implicit localizarea unei obstructii care ar fi putut cauza un AVC ischemic . de certitudine.coordonarea miscarilor.06 De evitat dupa un accident vascular cerebral (AVC) . 11.

ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor.49 Factorii de risc in accidentul vascular cerebral Orice persoana are un oarecare grad de risc pentru AVC. dar studiile medicale au 0 834 | Categoria: Factorii de risc in AVC | Data: 24 Aprilie 2010.afectiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiaca inlocuita (artificiala sau biologica). Cauzele formarii cheagului sunt: . tulburari de ritm cardiac (fibilatia atriala) . iar consecintele vor fi mai grave. 11. insuficienta mitrala. care afecteaza 0 848 | Categoria: Generalitati despre AVC | Data: 22 Aprilie 2010.14 Kinetoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC) Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare. 12. 12. utila in numeroase afectiuni 2 1024 | Categoria: Kinetoterapia in AVC | Data: 13 Iulie 2010.Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un AIT 0 1673 | Categoria: De evitat dupa un AVC | Data: 13 Iulie 2010.13 Cele mai cautate expresii accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic In cazul accidentului vascular cerebral ischemic un cheag de sange blocheaza un vas de sange care transporta oxigen si substante nutritive la creier. Daca se asociaza si hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a AVC ischemic creste . el va obstrua o artera de calibru mai mare. inflamatia lor (endocardite).28 Ce este accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala cerebrovasculara. Principala cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Cu cat cheagul este mai mare. 12.staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii. aparitia de vegetatii la nivelul valvelor. stenoza mitrala (aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic)-sunt factori favorizanti ai aparitiei embolilor (material obstruant) care pot duce la blocarea vaselor de sange din creier .

. Cauzele AVC hemoragic sunt: .sangerare in tumori cerebrale Tags: • accident vascular . mai rar intalnita ar fi hipotensiunea (tensiune arteriala scazuta).traumatisme craniene .in primul rand. infarct miocardic .tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzator .inflamatii ale vaselor de sange . Tags: • • • • • • accident cerebral accident vascular accident vascular hamoragic accident vascular ischemic colesterol hipertensiune accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic In accidentul vascular hemoragic se rupe un vas de sange din creier.boli cardiace congenitale: foramen ovale patenta O alta cauza.cardiomiopatie ischemica. Sangerarea poate fi mica sau se poate forma un cheag mai mare care comprima tesuturile din jur. amfetamine .tulburari de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia .inflamatia vaselor de sange (vasculite)-duc la ingustarea lumenului . hipertensiunea arteriala-valorile tensionale crescute pot rupe un vas de sange din creier.tulburari de coagulare a sangelui-stari de hipercoagulabilitate: cancere.. Adesea sangele poate patrunde in sistemul ventricular. contraceptive orale . boli sistemice.cocaina. peretele fragil al vasului nefiind adaptat sa suporte asemenea presiuni crescute.iradiere in tratamentul unor cancere ale capului . aceasta situatie fiind deosebit de grava.anevrismul cerebral ( dilatarea unui vas din creier)-creste riscul ca acel vas de sange dilatat sa se rupa . rezultand o hemoragie cerebrala. prin cantitatea insuficienta de sange transportata la creier.

smantana.consumul produselor degresate.reducerea consumului de alcool Tags: . peste si evitarea consumului de viscere (ficat. Alimentatia presupune dieta care favorizeaza scaderea nivelului de colesterol "rau" din sange (LDL-colesterol) si dieta care ajuta la mentinerea sau scaderea tensiunii arteriale. pastele fainoase.• • • • • • accident vascular hemoragic anticoagulante hemoragie hemoragie cerebrala ischemic tumori cerebrale accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Alimentatia in accidentul vascular cerebral Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral. rinichi) . care se gasesc in: produsele de origine animala. deoarece este bogata in colesterol). creier. lapte.consumul exagerat de zahar sau produse dulci rafinate (prajituri. cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert (care au o cantitate crescuta de sare): supele la plic. AIT sau infarct miocardic sau de catre persoanele sanatoase dar care au factori de risc pentru AVC.fructele si legumele sunt bogate in fibre. soia. sosurile din comert. branzeturile. untura. Ajuta la scaderea nivelului de colesterol si la diminuarea procesului aterosclerotic . atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile preparate acasa. cuprinde: . Aceste alimente contin si vitamina E care reduce procesul aterosclerotic.reducerea consumului de grasimi.o dieta bazata pe cereale. Grasimile nesaturate care se gasesc in nuci. alimentele conservate. seminte de florea soarelui sunt de asemenea indicate a fi consumate. Grasimile consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de ateroscleroza. mai ales a celor saturate. graul integral. fibre. vita. . alimente prajite. O alimentatie sanatoasa pentru bolnavii cu accident vascular cerebral. carne rosie. Fibrele sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange -o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale. unt. Se recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline. produse animale sarace in grasimi si produse vegetale . arahide sarate . Este indicat a fi adoptata de catre persoanele care au avut in antecedente alte AVC. oua.limitarea consumului de sare.consumul de carne de pui (fara piele. dulciuri) este de evitat . alune. vitamine si minerale si contin antioxidanti. care contin si complexul de vitamine B .

cefalee (durere de cap) severa . varsaturi .dificultati la mers . mergand pana la coma Semnele si simptomele unui AIT (accident ischemic tranzitor): .• • • • • • • • • • accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool alimentatie alimentatie accident vascular alimentatie avc alimentatie sanatoasa avc accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral Foarte important de stiut este ce avem de facut in cazul in care suspicionam ca noi sau altcineva sufera un AVC. pe o jumatate a corpului: dreapta sau stanga) . Bolnavul trebuie sa ajunga.apare scaderea acuitatii vizuale la un ochi .alterarea constientei.slabiciune sau amorteala aparute brusc.pierderea sensibilitatii pe o jumatate de corp (dreapta sau stanga) . incompleta. Semnele si simptomele unui AVC sunt: . pentru ca AVC trebuie tratat de urgenta!!! Intr-o astfel de situatie trebuie sa sunati de urgenta la Salvare (112). Cu cat se amana aceste proceduri. la cel mai apropiat spital unde poate fi tratat accidentul vascular cerebral si este importanta consultarea sa de catre un neurolog. in cel mai scurt timp posibil.ameteala . confuzie. cu atat creste riscul ca bolnavul sa decedeze sau sa ramana cu leziuni si sechele iremediabile.hemipareza (paralizie usoara.tulburari de vedere .pareza/ amorteala la nivelul fetei . dar dispar dupa 10-20 de minute (maxim 24 ore) . mai ales pe o jumatate a corpului (dreapta sau stanga) .tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor .greturi.pierderea echilibrului sau a coordonarii .sunt asemanatoare celor din AVC.

In creier se gasesc arii bine delimitate care controleaza fiecare o anumita regiune a organismului. rar zile) si difera in functie de localizarea la nivelul creierului a accidentului vascular cerebral si. in functie de localizarea si suprafata afectata a creierului. AVC ischemic AVC ischemic (dupa cum ii spune si numele: ischemie= diminuare a circulatiei sangvine intr-o anumita regiune a corpului) este un tip de accident vascular cerebral. De aceea. este blocat de un cheag de sange. fiind a doua cauza de deces in Romania. afectarea vorbirii. care pot fi similare. . difera si in functie de tipul de AVC. Din cauza ca afecteaza creierul. si in consecinta restul organismului. exista 2 tipuri de AVC: AVC ischemic si AVC hemoragic. si regiunea organismului controlata de aceasta parte din creier va avea de suferit. din cauza faptului ca sangele nu mai ajunge la acest nivel. Semnele si simptomele unui AVC se pot instala brusc (in cateva secunde) sau gradat (minute. AVC poate duce la imposibilitatea miscarii diferitelor segmenete ale corpului (paralizii). In functie de mecanismul de producere. accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident vascular tratament discopatie vorbit Ce este accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala cerebrovasculara. este nevoie de un consult de specialitate urgent. care apare atunci cand un vas sangvin din creier care transporta oxigen si substante nutritive. Astfel. in functie de portiunea din creier afectata. din cauza intreruperii bruste a fluxului sangvin cerebral. ore. intr-o mai mica masura. iar in foarte scurt timp (cateva minute) incepe sa moara.Doar din analiza simptomelor nu se poate spune cu exactitate daca este vorba de un AVC sau un AIT. Astfel. 85-90% dintre AVC sunt de tip ischemic. Daca o portiune din creier moare. care afecteaza creierul. in minute sau ore. Incidenta sa creste cu varsta. Unele semne pot progresa si se pot agrava. Un AVC mic este uneori greu de diagnosticat. portiunea din creier care ar fi trebuit sa primeasca sangele transportat de artera blocata. in principal din cauza aterosclerozei si ale complicatiilor ei. deoarece simptomele pot fi diminuate sau confundate cu simptomele unei alte afectiuni. AVC poate avea urmari usoare sau grave. simptomele se pot dezvolta gradat. Este o afectiune foarte frecventa la adulti si varstnici. ramane neoxigenata si fara hrana. tulburari de vedere sau alte afectiuni. In cazul instalarii unui AVC ischemic pe fondul unei ateroscleroze care a ingustat deja lumenul vasului. 1.

din cauza ca nu produce leziuni cerebrale ireversibile (ischemia avand o durata scurta). Tags: • • accident vascular cerebral ce este accidentul vascular . AVC este o afectiune foarte frecventa si foarte grava. iar cauza principala este hipertensiunea arteriala. metodele de prevenire si factorii de risc. Se caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi semne si simptome ca un AVC. in mai putin de 24 de ore. Deci. de regula. Doar 10-15% dintre AVC sunt de tip hemoragic. de aceea este necesar sa se cunosca cauzele. 2. dar dureaza putin timp (secunde. dar AIT este un factor de risc pentru AVC. AVC hemoragic AVC hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe. Asa cum am vazut mai sus. iar pentru cei care au suferit deja un AVC este important sa cunoasca faptul ca exista tratament si sanse de recuperare. cine a suferit un AIT nu inseamna neaparat ca va face si un AVC. determinand o hemoragie intracraniana.O forma de AVC ischemic este atacul ischemic tranzitor (AIT. sau “mini-AVC”). Apare din cauza intreruperii de scurta durata a fluxului sangvin catre o portiune a creierului. pe cand doar 1020% dintre AVC sunt precedate de unul sau mai multe episoade de AIT. Astfel. persoana in cauza trebuie sa se prezinte la medic. AIT nu determina invaliditate permanenta. De obicei. AVC ischemic apare la 80-90% dintre bolnavi fara semne premonitorii. ca sa nu se ajunga la un AVC. minute) si dispar. pentru a se lua masurile necesare si a fi atent supravegheat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful