Sunteți pe pagina 1din 30

RECUPERAREA MEDICALA A

PACIENTILOR CU DISFUNCTIE
VENTILATORIE MIXTA
DVM apare prin asocierea celor doua tipuri de disfunctie ventilatorie
cu predominenta uneia sau alteia

apare fie prin asocierea a doua boli complet diferite


(cifoscolioza+bronsita cronica tabagica), fie in evolutia unei boli care
afecteaza atat permeabilitatea cailor aeriene cat si capacitatea de
expansiune a parenchimului pulmonar

DVM prezinta:
-Scaderea CV
-Scaderea CPT
-Scaderea VEMS
-Scaderea VEMS/CV

Boli care determina DVM:


-Pneumoconiozele
-Tuberculoza-sindromul posttuberculos
PNEUMOCONIOZELE
sunt boli pulmonare ocupationale cauzate de inhalarea
unor pulberi minerale sau organice
leziunile anatomopatologice sunt variate in functie de
tipul si de cantitatea de pulbere inhalata
nu exista relatii precise cantitative si calitative intre
intensitatea imaginii radiologice si alterarea functionala
din punct de vedere functional se impart in:

1. Pneumoconioze cu obstructia cailor aeriene mici


2. Pneumoconioze cu cresterea reculului elastic pulmonar
si scaderea capacitatii de difuziune
3. Pneumoconioze cu tulburari functionale intricate
PNEUMOCONIOZE CU OBSTRUCTIA
CAILOR AERIENE MICI
Antracoza:

Apare prin inhalarea unor pulberi de carbune


In forma simpla, initiala, creste VR, se inchid precoce
caile mici in cursul expirului maxim; VEMS si VEMS/CV
pot sa fie normale, schimbul gazos nu este afectat
In forma complicata (fibroasa, masiva, compresiva) se
reduc volumele pulmonare (DVR), si se dezvolta in
acelasi timp emfizem compensator ca si distorsiuni de
bronhii (DVO); distributia aerului este afectata, apar
modificari ale gazelor sanguine (hipoxemie,
hipercapnie), se instaleaza CPC, dispneea este
evidenta, capacitatea de efort este scazuta
PNEUMOCONIOZE CU OBSTRUCTIA
CAILOR AERIENE MICI
Bisinoza:

Apare prin inhalarea de praf vegetal textil


Semnele respiratorii (tuse, dispnee, wheezing) apar la
reluarea lucrului dupa o perioada de pauza si dispar la
intreruperea lucrului
Debitele expiratorii maxime sunt reduse
Simptomatologia poate fi prevenita cu medicamente
beta-adrenergice
In timp, reversibilitatea fenomenului obstructiv diminua
si se instaleaza DVO cronica (VR crescut, perturbarea
raportului ventilatie/perfuzie si aparitia insuficientei
respiratorii) imaginea radiologica pulmonara este
normala
PNEUMOCONIOZE CU CRESTEREA
RECULULUI ELASTIC PULMONAR SI
SCADEREA CAPACITATII DE DIFUZIUNE
Asbestoza:

Apare prin inhalarea prafului din fibrele de azbest


Initial apare o alveolita exudativa care determina
scaderea difuziunii alveolo-capilare (atat de caracteristic
incat constituie si criteriu de diagnostic), ulterior apare
fibroza interstitiala difuza +/- reactie pleurala
La 1/3 din cazuri se suprapune si tuberculoza, aceasta
fiind cauza decesului la multi dintre pacienti
Deseori se asociaza neoplasmul pulmonar
PNEUMOCONIOZE CU CRESTEREA
RECULULUI ELASTIC PULMONAR SI
SCADEREA CAPACITATII DE DIFUZIUNE
Din aceasta categorie mai fac parte:

Aluminoza (pulberi de bauxita)


Berilioza (pulberi de beriliu)
plamanul fermierului (cu praf organic de fan
mucegait)

Toate aceste determina cu timpul FID (scaderea CV,


scaderea compliantei pulmonare, scaderea capacitatii
de difuziune =DVR). Inhalarea pulberilor respective, mai
ales asociata fumatului, determina si iritare bronsica cu
sindrom obstructiv progresiv
PNEUMOCONIOZE CU TULBURARI
FUNCTIONALE INTRICATE

Silicoza:

Apare prin inhalarea pulberilor de siliciu


Determina trei tipuri de reactii:
1. Cronica: expunere moderata pe durata lunga 20-40 ani
2. Accelerata: expunere la cantitati mari pe o durata de
10-15 ani
3. Difuza: se produc depuneri masive in mai putin de 5
ani de la expunere
Testele functionale respiratorii pot fi modificate in sens
obstructiv, restrictiv sau mixt
In stadii avansate, apare DVR severa, cu hipoxemie
intensa
RECUPERAREA IN PNEUMOCONIOZE

Recuperarea medicala, fiind o terapie functionala, se va adapta


disfunctiei ventilatorii pe care o prezinta bolnavul
Multe pneumoconioze au potential evolutiv chiar daca pacientul a
fost scos din mediu

Obiective:
1. Oprirea sau incetinirea evolutiei bolii (diagnosticare cat mai
precoce; scoatere din mediul poluant; indepartarea factorilor
agresionanti pulmonar fumat, alcool, infectii intercurente); cure
repetate si prelungite de climatoterapie in zone cu aerosoli
negativi; cresterea capacitatii de aparare a organismului
2. Tratarea BPOC supraadaugata
3. Stabilizarea deficitului functional si incercarea de a compensa
acest deficit (se aplica schema de la DVR sau DVO in functie de
necesitate)
SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE

Tuberculoza poate lasa o gama variata de


sechele care au fost grupate in denumirea
generica de sindroame posttuberculoase

Pacientul trebuie examinat atent bacteriologic


pentru a nu exista riscul transmiterii infectiei
prin intermediul aparaturii utilizate
SINDROAMELE POSTTUBERCULOASE

Programul de recuperare cuprinde:

Drenaj de postura - zilnic


Educarea tusei mai ales in sindroamele bronsitice
Aerosoloterapia
RPPI
Reeducarea respiratiei se tatoneaza schema
respiratorie adecvata pacientului in functie de disfunctia
predominenta
Readaptarea la efort se face de preferinta prin terapie
ocupationala
Antrenarea si calirea organismului
RECUPERAREA DUPA
INTERVENTII CHIRURGICALE
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
Pe primul loc ca frecventa in serviciile de chirurgie
toracopulmonara se situeaza tumorile si tuberculoza
Locul doi este ocupat de supuratiile bronhopulmonare
si chistul hidatic
In recuperarea functionala postoperatorie se iau in
calcul in primul rand consecintele actului chirurgical,
afectiunea anterioara se afla pe un loc secund
Deficite postoperatorii:
1. Deficitul respirator
2. Durerea
3. Deficitul scapular
4. Tulburarile de statica vertebrala
5. Deficitul psihic
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

1. Deficitul respirator:
Incarcarea bronhoalveolara cu secretii
Deteriorarea mecanicii toracale
Respiratii paradoxale (hemidiafragmul se ridica in inspir
si se coboara in expir; toracele se retracta in inspir si
se largeste in expir)
Deficitul respirator este variabil
2. Durerea:
Se resimte in tot toracele iradiind spre gat si umeri
Are sediul in structurile toracelui, tegumente, muschi,
os, nervi
Durerile tardive pot avea la baza si cicatricea dura cu
aderente la planul profund
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
3. Tulburarile de statica vertebrala:
Apar scolioze cu concavitatea spre partea operata in exereze si
spre partea sanatoasa in toracoplastii (mai severe deoarece
muschii devin ineficienti fiind privati de insertia lor costala; pozitia
capului este ca intr-un torticolis)
Contribuie la cresterea tulburarilor functionale respiratorii
4. Deficitul scapular:
Interventiile chirurgicale pentru patologie tuberculoasa se
adreseaza deobicei 1/3 superioare toracale, antrenand centura
scapulara si determinand disfunctie a umarului de lunga durata
(pana la umar blocat)
Forta musculara a centurii scapulare este compromisa datorita
sectionarii muschilor cat si imobilizarii. Diminua secundar abductia
bratului si adductia retropulsia
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

5. Deficitul psihic:
Apar fenomene depresiv-anxioase, mai ales la
pacientii cu neoplasm care isi cunosc
diagnosticul
Psihoterapia pre si postoperatorie trebuie sa
fac parte din programul de recuperare
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
Metodologia de recuperare are 4 faze:
1. Faza preoperatorie:
Incepe cu 2-3 saptamani inainte de interventie cu bilant clinico-
functional si cu un program de fiziokinetoterapie menit sa aduca
bolnavul in cea mai buna forma fizica si respiratorie
Instruirea bolnavului privind una din metodele de relaxare
Instruirea pacientului pentru o buna evacuare a secretiilor
bronsice post-operator (posturi de drenaj, educarea tusei va tine
seama de durerile pe care tusea obisnuita le-ar putea declansa
inhiband reflexul de tuse, tehnica aerosolizarii si a RPPI)
Constientizarea miscarilor respiratorii atat toracice cat si
abdominale (controlul in fata oglinzii, cu contrarezistenta opusa de
mainile kinetoterapeutului)
Tonifierea musculaturii sinergice cu cea care va fi sectionata in
timpul interventiei respiratorii
Educarea respiratiei abdominodiafragmatice si a respiratiei
unilaterale hemitoracale pentru hemitoracele care va fi operat
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

2. Faza postoperatorie imediata (in prima saptamana


postoperator:
Obiective:

Dezobstructia bronsica: posturare, aspirare, tuse,


compresia si decompresia mainilor asistentului (mainile
asezate pe pansament pe directia plagii, compresia
incepe chiar la inceputul inspirului si slabeste la
sfarsitul expirului). Vibratiile si tapotajul sun
contraindicate
Calmarea durerilor medicatie antialgica obisnuita nu
are efect iar opiaceele sunt contraindicate in deficitul
respirator. Se poate utiliza masajul de tip efleuraj de 5-
6 ori/zi; posturarea corecta a corpului cu perne sau
suluri; diapulse; MDF
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
2. Faza postoperatorie imediata (in prima saptamana postoperator):
Obiective:
Corectarea staticii vertebrale este necesara deoarece pacientul
are tendinta de a sta inclinat lateral inchizand partea bolnava;
controlarea pozitiei cu o oglinda deasupra patului sau explicatii ale
asistentului
Prevenirii redorii centurii scapulare perna in axila, brat la 45, in
usoara anteductie si rotatie externa
Ameliorarea circulatiei de intoarcere venoasa si prevenirea
tromboflebitelor (membre inferioare ridicate pe perne la 20,
alternativ cu pozitia orizontala, evita presiunea indelungata pe
molet, miscari de flexie-extensie si circumductie ale picioarelor 5-
6/ora, la 2-3 zile de la operatie va executa contractii izometrice ale
cvadricepsului, triple flexii, izometrie fesieri mari, masaj talpi si
gambe
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
2. Faza postoperatorie imediata (in prima saptamana postoperator):
Program de exercitii pe care pacientii il invata inca din faza
preoperatorie (prof Rusk):

Ex 1: pozitia corecta in pat; decubit dorsal; umerii si soldurile


aliniate; linia umerilor paralela cu aceea a soldurilor; se apleaca
lateral (stanga/dreapta) capul, corpul ramane in pozitie zero

Ex 2: respiratie abdominala exclusiva, fara mobilizarea toracelui.


Decubit dorsal; o mana pe torace si alta pe abdomen (in respiratie
se misca doar mana de pe abdomen odata cu peretele
abdominal)

Ex 3: mobilizarea diafragmului homolateral operatiei, favorizarea


reexpansiunii plamanului, impiedicarea instalarii respiratiei
paradoxale, promovarea tusei reflexe. Decubit dorsal: se arcuieste
cat mai mult trunchiul pe partea neoperata si se executa exercitii
de respiratie abdominodiafragmatica ca la ex 2
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
2. Faza postoperatorie imediata (in prima saptamana postoperator):

Ex 4: tonifierea musculaturii posterioare, cu extensia activa a capului si


coloanei cervicale. Decubit dorsal: capul si ceafa se preseaza pe perna
doua secunde, se relaxeaza 3 secunde si se repeta de 3-5 ori

Ex 5: decubit dorsal se inclina capul lateral pana ce urechea atinge


umarul (daca e posibil); se sta asa doua secunde, se revine la pozitia
initiala; se sta 3 secunde apoi din nou se face miscarea; se repeta de 5
ori

Ex 6: antrenarea adductorilor si coboratorilor scapulei, combaterea


tendintei de rotatie a umarului. Decubit dorsal: fizioterapeutul plaseaza
mana sub scapula toracelui operat ; pe acest suport, pacientul cauta sa
apropie scapula de coloana si sa o apese in jos. Fizioterapeutul simte
miscarea si cauta sa o corecteze. Miscarea dureaza 3 secunde, pauza 3
secunde si se repeta de 5 ori
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
2. Faza postoperatorie imediata (in prima saptamana postoperator):

Ex 7: evitarea instalarii umarului ridicat postoperator. Coborarea


activa-asistata a centurii scapulare. Decubit dorsal: flexia
antebratului pe brat, degetele ating umarul, bratul lipit de trunchi.
Fizioterapeutul tine cu o mana umarul si cu cealalta cotul
pacientului. Acesta lasa cotul jos de-a lungul trunchiului. Dupa
cateva miscari de acest fel, fizioterapeutul opune o
contrarezistenta
Ex 8: prevenirea blocarii umarului. Abductia activa-asistata a
bratului. Decubit dorsal: brat langa corp, antebrat flectat la 90,
pumnul strans. Kinetoterapeutul are priza pe cotul si pumnul
pacientului. Se executa activ abductia bratului pana la 90; se
repeta de cateva ori
Ex 9: prevenirea blocarii umarului. Rotatia activa-asistata a
umarului. Decubit dorsal: din pozitia de la ex 8 se fac rotatii in
articulatia scapulo-humerala
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

2. Faza postoperatorie imediata (in prima


saptamana postoperator):

Ex 10: prevenirea blocarii umarului. Abductia-


adductia bratului. Din pozitia de start a ex 9 se
duce in adductie bratul pana cand mana atinge
umarul opus

Ex 11: prevenirea blocarii umarului. Ridicarea


activa-asistata a ambelor brate.
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

3. Faza postoperatorie precoce (urmatoarele 3-4


saptamani):
Caracteristici:
Firele au fost scoase, plaga este aproape cicatrizata
Nu mai apar complicatiile postoperatorii imediate
(atelectazia, flebita, desfacerea suturilor, hemoragia)
Pacientul se deplaseaza singur
Se produce reexpansiunea pulmonara (in caz de
exereza)
In aceasta faza sub raport clinic, domina deficitul
respirator, dar durerea si problemele legate de
mobilitatea coloanei si a umarului sunt inca prezente
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
3. Faza postoperatorie precoce (urmatoarele 3-4 saptamani):
Programul de recuperare va viza:
a). Deficitul respirator:
Valorile functionale respiratorii restante nu sunt inca definitivate
Drenajul bronsic continua, desi imposibilitatea evacuarii secretiilor este
depasita
Reeducarea respiratorie are cateva aspecte particulare:
- Se indica un inspir lent si moderat ca amplitudine pentru a nu bloca
reexpansiunea pulmonara
- Se va antrena respiratia la distanta de zona operata (respiratia toracala
inferioara si cea abdominala)exercitiile respiratorii din pozitia de
deschidere a hemitoracelui operat sunt controversate
- Tendinta de compensare ventilatorie a hemitoracelui indemn trebuie
combatuta (oglinda-controlul vizual al respiratiei; blocarea cu mana
asistentului; posturare in laterodecubit)
In cazul exerezelor partiale, daca s-a produs reexpansiunea, recuperarea nu
mai trebuie sa tina seama de restrictiile de mai sus
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
3. Faza postoperatorie precoce (urmatoarele 3-4 saptamani):
Programul de recuperare va viza:

b). Durerea:nu mai este atat de intensa; metoda de electie ramane


masajul se utilizeaza un masaj de decolare a tegumentului (cu
pulpa degetelor se vmisca tegumentul pe planul subiacent) si
netezirea
c). Deficitul de statica vertebrala:
Trunchiul are tendinta de a se fixa in pozitii de inchidere a
hemitoracelui operat se educa postura corecta
In cazul toracoplastiilor apare un deficit de statica cervicala se
fac exercitii de mobilizare cervicala
d). Deficitul scapular se pune accent pe tehnicile de crestere a
mobilitatii: manevre de intindere capsulo-ligamentara, mobilizari
pasivo-active, active, scripetoterapie
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
3. Faza postoperatorie precoce (urmatoarele 3-4 saptamani):
Program de exercitii din pozitia sezand executat in fata oglinzii pentru
autocontrol:

Ex 1: tonifierea musculaturii cervicale homolaterale si intinderea


celei heterolaterale; linia umerilor paralela cu linia soldurilor, se
executa inclinarea laterala a capului, fara rotatie, se mentine 2-3
secunde, revenire 5 secunde si se repeta

Ex 2: asuplizarea centurii scapulare; circumductia activa a


umerilor; pozitie sezand, cotul flectat, degetele ating umarul, bratul
la trunchi. Se executa antepulsia bratului pana la 90, apoi
abductia bratului la 90, apoi se revine (se repeta de cateva ori)

Ex 3: asuplizarea centurii scapulare. Abductia si adductia bratelor


flectate; mainile se prind la ceafa.
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE
3. Faza postoperatorie precoce (urmatoarele 3-4 saptamani):

Ex 4: tonifierea adductorilor scapulei. Adductia si coborarea


scapulei. Mainile pe abdomen (din sezand), bratele lipite de
trunchi. Scapulele sunt adduse, se apropie intre ele, se mentin
asa 2-3 secunde, apoi se revine. Se repeta;
Ex 5: mobilizarea coloanei. Flexia-extensia trunchiului; sezand,
spatele drept, bratele atarna pe langa corp, genunchii apropiati.
Se apleaca trunchiul in fata pana cand fruntea atinge genunchii si
mainile podeaua; se repeta;
Ex 6: asuplizarea articulatiei scapulo-humerale. Ridicarea bratelor,
prin antepulsie, deasupra capului; se repeta;
Ex 7: tonifierea pectoralului mic. Cot la 90, mana in supinatie.
Pacientul face retropulsia, in timp ce kinetoterapeutul se opune;
se repeta
Acest program de exercitii trebuie adaptat in functie de starea
pacientului.
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE

4. Faza postoperatorie tardiva (urmatoarele luni cel


putin doua- dupa faza precedenta):
Accentul se pune pe recuperarea functiei respiratorii:
Se continua exercitiile analitice de reeducare
respiratorie abdominotoracica inferioara crescand
treptat rezistenta opusa miscarilor
Se trece treptat de la gimnastica analitica la respiratia
armonica, naturala, automatizata; pacientul trece
treptat la metodele descrise la pacientii cu DVR
Antrenamentul la efort se utilizeaza tehnicile
obisnuite (mers, covor rulant, bicicleta ergometrica,
terapie ocupationala, etc)
RECUPERAREA DUPA INTERVENTII
CHIRURGICALE ABDOMINALE
O laparatomie determina ca urmare a durerii si a limitarii mobilitatii
diafragmului:
Scaderea volumelor pulmonare
Scaderea presiunii partiale arteriale a oxigenului
Incarcare bronsica determinata atat de anestezie cat si de
scaderea capacitatii de eliminare determinata de slabirea
diafragmatica
Programul de recuperare:
Asigurarea drenajului bronsic; educarea tusei
Antrenarea respiratiei toracale si hemidiafragmatice pe partea
neoperata
Reeducarea respiratorie abdomino-toracica inferioara accentuand
expirul
RPPI, aerosoli
Prevenirea tromboflebitelor